Evenimentul Zilei, decembrie 1992 (Anul 1, nr. 139-157)

1992-12-01 / nr. 139

Se, тша! . Prinît timp suntem­ în posesia unei sta­tistici privind­ situația­ riguros exactă a returu­rilor cotidienelor noastre prin­ RODIPET SA. Am ezitat, piină astăzi, su­ le publicam, conside­red că dezvăluirea, procentajelor uriașe de exemplare negîndate (pentru că aceasta înseam­nă, de fapt, retururile), din tirajele ziarelor au­tohtone poate fi considerată o lipsă de fair play față ' de' confrații­­ noștri '­'din presă. Unii dintre aceștia, însă, nu par a gîndi la fel cind e vorba de ..Evenimentul zilei", ziarul nr. 1 al momen­tului în România (chiar dacă nu place multora această constatare, ea nu încetează a reflecta o realitate incontestabilă); încercînd să contra­careze popularitatea in continuă creștere a zia­rului nostru și încă prin­­ metode (nu le putem califica altfel), necinstite, ei publică în gazetele lor știri false despre situația financiară a Socie­tății „EXPRES" SRL, trustul care ne editează, nu mai puțin despre tirajele noastre. Cel mai recent gest înscris în această dezono­ranță (pentru „preopinent") postură a fost comis de România liberă care publică, pe prima pa­gină a numărului său, de vineri, 27, noiembrie a.c., cu subtitlul „Hîrtile scumpă, hirtie risipită“, o știre, falsă de la cap la coadă, în care „Eve­nimentul zilei“ era trecut, pe primul loc într-o înșiruire a retururilor preluate de RODIPET din județul Mureș Firește., din pretinsa statistică lip­sește România liberă, deliberata, omisiune lăsî­nd a se înțelege că acest ziar ,nu‘ are de ce , să-și facă probleme, pe cînd, noi — da România liberă“ într-o postură dezonorantă „Al SENIMENTUL ZILEI" lovit sub centură Cifrele de la RODIPET dezmint știrea Adevărul este tocmai pe dos t Iată, în conti­nuare, situația retururilor pe luna octombrie 1992, atît la nivelul întregii țări, cît și al jude­țului Mureș (repetăm,, este vorba despre cifrele oficiale preluate chiar de la RODIPET) ! Deci, după cum ușor se poate constata, „Eve­nimentul zilei“ are, la­­ ambele capitole, cel mai mic procentaj de retururi, la un tiraj­ vîndut de peste trei ori mai mare decît România li­beră, adică peste 450 000 de exemplare zilnic. Cită vreme România liberă —­ care a făc­ut atâta caz și care a recurs la o metodă descalificantă pentru un membru al breslei — se situează, pe un loc de ma invidiat în...clasamentul“ retururi­lor din jud. Mureș, în plus, colegii noștri­­ — pentru că noi continuăm să-i considerăm ca atare, în ciuda acestei rătăciri (sperăm) de mo­ment ,au ei de ce să fie îngrijorați­­ pe țară. In octombrie, au înregistrat aproape dublul re­­turua aüor noastre. A bou entendeur, salut... MIRCEA SUCIU Ziarul Retur țară Retur Mureș • 1. Realitatea rom. 94.07% 1.00% 2. Dimineața 82,75% 93,36% 3. Universul Buc. 82,47% 91,58% 4. Curierul național 77,75% 90,55% 5. Azi 75,85% 75,24% 6. Ora 53,77% 59,13 % 7. Vremea 38,36 ° o 48,06% 8. Libertatea 35,03% 84,13 % 9. Dreptatea 33,59% o 68,37% 10. Tineretul liber 26,29% 75,07% 11. Sportul românesc 18,08 % 34,73% 12. Gazeta sporturilor 17,90% 28,18% 13. Adevărul 16,02% 37,93% 14. România liberă 11,34% 24,43% 15. Evenimentul zilei 6,4 % 6.9% ШтеМ spectaculos pe scena noastră politică . PREȘEDINTELE ION ILIESCU il DĂ UN GHIONT LUI S. V. TUDOR PRIN DL RADU THEODORU Fostul vicepreședinte РШМ a devenit președintele JPVSD, partidul mai mic al dl­ui Ion Iliescu amănunte în pag. a 3-a __■ Redactor sef: ION CRISTOIU Anul I Ш marți 1 decembrie 1992 И preț 35 lei La Brăila O MAMĂ IN COMA alcoolică se tneacA In baie Intre picioarele moarte» scîncea fata de doi ani ­Ajun­s după trei zile acasă (fusese ple­cat in idelegafie), Mihai Z. din Brăila a ră­mas tiup­it in fata ușii apartamentului. Nu-i desc­hidea.infirner>i,,deși la acea oră soția și fetiță lor de, doi­ ani trebuiau sä fie acasă, Рогф sa punea, venind stins din casă, un scîncet de copil. Nîem­i,stît,rob­uia spart ușa­, O privire-ful­­ger рэда, camere era convins.,ca­m acestea erau goale. Din baie însă, se auzea un suspin., ■ Ajuns acolo,­ în­­ fața ochilor , s-a înfățișat o priveliște care î-a înmărmurit : soția ză­cea moartă în cadă, umflată de apă, iar intre picioarele ei, tot în apă, plîngea încet, sfîrșită și ea, fetița. M­ed­i­c­u­l leg­i­st a sta­bilit că decesul ma­m­ei s-a datorat asfixiei mecanice prin submer­­sie și că femeia avea o îmbibațîe alcoolică de peste 3 la mie, comă alcoolică adică. Miraculos, după ce a stat alături de mama ei 48 de ore în apă, fetița de doi ani a fost salvată în ultima clipă de medici. A rămas insă cu traumă psihică. SORIN OVIDIU BĂLAN MMM PENTRU A NU DA EXPLICAȚII STINJENITOARE, JUSTITIA ROMÂNA L-A ELIBERAT PE NICU CEAUSESCU ÎN MARE SECRET Мл ЛГШ ,1 fet* jLÎWfc, h­/m... CV Mor de rîs cînd та gîndesc cum vor râmîne ziariștii iar cu buza umflata ! Tocmai p terminat tunelul de evacuare din penitenciar și pentru ceilalți membri C.P.Ex.­­H Desen de ADRIAN ANDRONIC Cînd a aflat că s-a mărit dobînda la bancă o femeie a murit de inimă rea ÎN DISPERARE DE CAUZĂ, FIICA SA A FALSIFICAT UN CEC Cu un împrumut de 250 000 lei, Ileana Regală și-a deschis un aprozar în satul Do­­fteana, județul Bacău. La scurt timp, a pri­mit de la bancă o scrisoare în care era anunțată că dobînda se mărește la 70%. La aflarea veștii, mama Ilenei Regulă s-a îmbolnăvit de­ inimă rea și a murit. După înmormîntare, Ileana Regulă s-a deplasat la Miercurea Ciuc, pentru a-și aproviziona magazinul cu cartofi. Acolo a falsificat cecul cu care trebuia plătită marfa, trans­formed 20 000 în 120 000 lei. Falsul a fost depistat și Ileana Regală a fost arestată. De menționat că soțul său renunțase la slujbă tocmai pentru a o aju­ta în afaceri LIVID AVRAM AUREL NICODIM în fața străvechii Catedrale Mitropolitane din Iași Zeci de cersfilci fac mineri sende misstaff nsotite Ei întreabă fără jenă „Cît mă costă o noap­te cu matale ?" în zona Catedralei Mitropolitana Ieșene, cu acceptul tacit al primăriei municipale, se desfășoară o intensă activitate cerșe­­torească. Milogii, femei-bărbați-copîi, se deplasează- la lucru- pe propriile picioare, încă înainte de ivirea zorilor, ochesc un vad bun, după care se prăbușesc în poziții lacrimogene. La apariția clienților, începe o sfîșietoare tînguială, menită a tnmuia inimile credincioșilor. Interesant este că, atunci cînd se arată vreo drept­ credincioasă singurică, sărma­nii cerșetori nu se sfiesc să-i facă propu­neri cu tentă sexuală. În acele momente, sănătatea ciungilor și orbilor revine brusc, expresiile folosite fiind „Ce faci diseară „Cu­ mă costă o noapte cu matale ?“ și al­tele, cu mult mai deocheate. CĂTĂLIN MIHULEAC La inițiativa fanilor români MICh­El JACKSON prins si PREMIUL NOBEL PEilik­ PACE La festivitatea prilejuită de inaugurarea oficială a sediului „Michael Jackson Fan Club“, la propunerea unui fan, Diana Calotescu, s-a hotărît ca statul ameri­can să fie propus pentru Premiul Nobel pentru Pace. „Peace for children — Nobel for Michael“ este sigla sub care a debutat campania publicitară. Comitetul de inițiativă a adoptat un plan de măsuri pentru susține­rea acestei candidaturi. Astfel, un i­mod­iu-propunere, redactat în limba engleză, a fost trimis pe adresa Co­misiei de Decernare a Premiului Nobel pentru Pace de la Academia Regală de Științe din Stockholm. In aceste zile va demara acțiunea de strîngere de semnături pentru susținerea acestei propuneri. Cîteva sute de afișe publicitare vor fi răspîndite în Bucu­rești. Delegații ale „Fan Clubului“ vor contacta pre­ședinția, guvernul, parlamentul, alte instituții publice pentru obținerea adeziunii acestora. Se are în vedere organizarea de marșuri la guvern și la Ambasada SU­A pentru depunerea unor memorii în care se va cere susținerea oficială a candidaturii lui Michael Jackson. Tot în acest scop vor fi contactate ambasa­dele străine din București. „Evenimentul zilei“ anunță în mod oficial susținerea, prin toate mijloacele de care dispune, a candidaturii lui Michael Jackson la Premiul Nobel pentru Pace. GHEORGHE VOICU Văzut de ION CRISTOIU Convenția ușilor închise A trecut aproape neobservat, în ziare și reviste, un fapt care nu mi se pare prea fericit pentru ceea ce numim cu toții adîncirea procesului de democrati­zare în România. La ședința Consiliului Național al C.D.R. din noaptea de 26 spre 27 noiembrie, ședință care l-a ales pe domnul Emil Constantinescu pre­ședinte al Convenției, presa a fost ținu­tă la ușă. Și nu la o ușă oarecare, ci la una închisa cu cheia. Nu e prima oară cînd liderii Conven­ției se arată reticenți față de presă. Și în desemnarea candidatului pentru pre­ședinția republicii, și în alte împreju­rări, gazetarilor le-a fost refuzat dreptul la legitimă curiozitate. Mai mult, cînd Evenimentul zilei a publicat stenograma ședinței în care domnul Emil Constan­tinescu a fost ales candidat, liderii Con­venției s-au supărat rău de tot Aceeași supărare, nu numai pe Evenimentul zi­lei, dar și pe întreaga presă indepen­dentă, au împărtășit-o domniile lor ori de cîte ori în paginile acesteia au fost publicate știri privind manevrele de cu­lise din interiorul Convenției, declarații polemice ale diferiților lideri de partide, comentarii pe marginea unor posibile rupturi. De fiecare dată sentimentul a fost însoțit de precizarea că, astfel, pre­sa independentă ar servi puterea fede­­senistâ. N-au lipsit ocaziile cînd since­ra dorință a presei de a aduce la cu­noștința opiniei publice adevărul des­pre ce se întîmplă în interiorul Conven­ției a fost pusă pe seama unor scenarii care de care mm fantasmagorice. * Firește, în sine, argumentele liderilor Convenției împotriva iscodirilor presei stau în picioare. Ca orice formațiune politică, Convenția nu­ e obligată la o transparență totală. Ea are dreptul să-și ascundă culisele. Jurnaliștii se pot mul­țumi cu firimiturile de adevăr obținute la conferințele de presă. Convenția nu e însă o formațiune politică oarecare. Ea reprezintă opoziția democratică din România. Partidele sale componente se consideră luptătoare pentru apărarea libertăților democratice, inclusiv a li­bertății de expresie, în fața tendințelor totalitarste ale puterii. În același timp î­nsă, Convenția, numără în rîndurile sale­ intelectuali de marcă, dintre care nu puțini sînt scriitori și jurnaliști. Adică oameni care știu ce înseamnă indepen­dența intelectualului, dar mai ales încă­pățânarea acestuia de a sluji numai și numai adevărul, în aceste condiții, e cel puțin bizar ca tocmai Convenția sa se ferească de ochiul pătrunzător al pre­sei. Mai ales că nu puține au fost mo­mentele cînd însăși puterea, des acuza­tă de intenții dictatoriale, a fost mul mai generoasă cu presa decît unii li­deri ai opoziției. Indiferent de părerea unor personali­tăți din fruntea Convenției, eu continui să cred că totala transparență nu poate fi decît utilă Convenției. Această alian­ță a opoziției din România însumează partide și personalități puternic relie­fate. Unirea acestora într-un tot viabil nu e deloc simplă. Drumul către reali­zarea unității și solidarității depline a partidelor și personalităților din Con­venție trece prin multe cribuiri, contro­verse și chiar disensiuni. A refuza însă transparența în numele acestui ideal al unității mi se pare o greșeală. O unita­te autentică nu se realizează în spatele ușilor închise. Ea e posibilă numai dacă dezbaterea și confruntarea râmîn în lumina orbitoare a opiniei publice. Numai în clipa cînd nimic nu se ascun­de, cind toată lumea știe ce crede și ce face fiecare partid și personalitate din Convenție, unitatea finală a alianței de­vine de o maximă eficiență în planul luptei pentru democrație și reformă. As­cunderea disensiunilor, a controverselor nu poate fi decît dăunătoare unei a­­lianțe care se bazează pe respectarea deplină și democratică a independenței fiecărui membru. Dacă disensiunile din interiorul Convenției există, mai devre­me sau mai târziu ele vor ieși la supra­față. Ascunderea lor nu se atenuează, ci, dimpotrivă, le sporește. Și cum se în­tâmplă, de obicei, cu tensiunile încătu­șate, izbucnirea lor în prim plan poate duce la spargerea definitivă a Conven­ției. Sînt convins că gesturi față de presă în genul celui din noaptea de 26 spre 27 noiembrie pot fi considerate rătăciri de moment ale liderilor Convenției. Alt­fel, ar fi grav nu numai pentru opoziție, dar și pentru idealul democratizării, că­­tre care ne îndreptăm cu toții, opoziție și presa.

Next