Evenimentul Zilei, mai 1994 (Anul 3, nr. 565-588)

1994-05-04 / nr. 565

în paginile 2-3, „Evenimentul zilei“ relatează despre fj^ |^j| ^ ÎNCĂ BLAJINI in timpul predicii Patriarhului Teoctist s-a fluierat și s-a scandat ..Regele Miliai Ion Iliescu a spart oul maicii starețe de la Mănăstirea Țigănești Partidul Renașterii Națiunii Române a dezvelit două plăci comemorative la mormintele soților Ceaușescu a luat masa cu delii­ Prefectul județului Prahova a fost grav rănit într-un accident de mașină, iar soția sa și-a pierdut viața Ministrul justiției Publicație supusa sancțiunilor președintelui Ion Iliescu­­ Ж BBpW-­! Ц " wm "MBP Acest număr a fost tipărit in două ediții Anul III ■ miercuri, 4 mai 1994 ■ Preț 200 lei, 3,5 DM După concluziile contradictorii ale celor două comisiri din Ministerul Sănătății, PROGIEfIATORA A ÎNCHEIAT­­ SI EA - AUDIEREA MEDICILOR IMPLICAȚI IN CAZUL „CECILIA NICOLESCU" URMEAZĂ EXPERTIZA MEDICO-LEGALA Cazul „Cecilia Ricolescu", decedată la data de 3 martie, la Spitalul „Cantacuzi­­no" din București, este, în continuare, în atenția Secției Penale de la Procuratura Municipiului București. „Pînă la această data au fost audiați toți medicii implicați (citați de Procuratu­ră), urmând să se facă expertiza medico­­legalâ. Procedura de expertiză este folo­sită în astfel de cazuri pentru a se stabili cauzele decesului", ne-a declarat procu­rorul Iulian Molcuț. Reamintim că Cecilia Nicolescu, în vîr­­stă de 14 ani, a murit la Spitalul „Canta­­cuzino", în urma unui chiuretaj. Deși două comisii ale Ministerului Sănătății au an­chetat cazul, concluziile acestora au fost contradictorii. Acest lucru a determinat preluarea cazului de către Procuratură, ancheta aflîndu-se actualmente în curs de soluționare. MARIA TIMUC МАМ M0 IN URMA CONDIȚIILOR INACCEPTABILE IMPUSE DE GUVERNUL VACĂROIU, REGELE MIHAI I A RENUNȚAT LA VIZITA TN ROMÂNIA MUW Romania: » l\\­ min W (•) ! Ll ! tu­­ mp ,llll aenț­lst'iiw minu IIMIII IN­ 000 mi­лапт «­!! milWm mm Ori îți fac eu programul, ori nu mai ai ce câtva în România ! ftV !>(*4 Desen de ADRIAN ANDRONIC âștigînd, prin decizia TMB de ieri,­ procesul cu gruparea Quintus.. lartii r­âmpeanu a reso ¥ ®tiit ................... Astăzi, Mircea Ionescu Quintus va depune o contestație la Curtea Supremă de Justiție, care va suspenda aplicarea acestei decizii (Citiți in pagina a 4-a) Răsp­unzînd unei scrisori adresate ele cotidianul nostru, Consiliul Enj» Ne asiguri că problema retragerii acreditării „Eveeimmifu­eii zilei" pe­­ngă instituția prezidențială a fi rezolvati • RAPORTORII JANSSON S­­KÖNIG VOR DEPUNE UN RAPORT ÎN ACEST SENS LA COMISIILE POLITICA SI JURIDICA ALE­C.E Ca răspuns la scrisoarea pe care „Eve­nimentului zilei" a adresat-o, pe 11 martie, 1994, Comis­­or politică și juridică ale Consiliului Europei, scri­soare în care cotidianul nostru infor­ma­torul european despre abuzurile și șicanele la care este supus din partea in­stituției prezidențiale, am primit la redac­ție următorul răspuns semnat de grefierul Adunării Parlamentare a Consiliului Eu­ropei, Heiner Klebel : „Domnule Director. Așa cum probabil știți, scrisoarea pe care ați adresat-o Comisiei pentru proble­me politice și Comisiei pentru probleme juridice și de drepturile omului a fost dis­cutată în timpul vizitei raportorilor la București, între 27 și 30 martie. Problemele pe care le-au­ ridicat au fost abordate de domnii Jansson și König în mai multe re­prize, ei avînd intenția de a redacta un raport care va fi supus cît de curînd aten­ției celor două comisii. Se poate spera că o soluție a probleme­lor pe care le-ați menționat va fi găsită foarte curînd. Vă rog să primiți, domnule director, ex­presia considerației mele". HEINER KLEBES , НашЛт fe Dîredeas, Geo* wsm Hé eaves probablement % Hetâx® que vm@ mm adressée à la Commission des Questions politiques et à la Commission des questions juridiques et des droits de Fbonune a été discutée Ton de la visite des Rapporteurs à Bucarest, du 27 au 30 mai« dernier, bsa problèmes que vous y soulevez ont ôté abordés par MM. Janssen et König à plusiour« reprises et ils ont l'intention d’en parier dans le rapport qu’il» soumettront taoehamement aux dans commissi® a& Aussi pourrait-on espérer qu'béémbttôm âee рпШте» tms va®« œwüemûs soit trouvée ршЛшшетеп& Je vous prie d'agréer, Monsieur le Directeur, Гехргеввюо de met ielutaf&m«1 distingué«® 1И1 .9. —. —: ЯЙДЛ Besner KSebaï Monsieur fan CmSTOU Directeur Evenimentul 55Ы Kata Freed libere 1 Sector 1 B0CAKBSS BwiraaniA Văzut de ION CRISTOIU Semnificațiile unei îmbrînceli politice In Joia Mare, cînd tot omul stă cu gîndul la cele sfinte, la conferința de presă a PUNR a avut loc o nouă îm­­brînceală politică. Spun, o nouă îmbrîn­­ceală politică, pentru că genul nu e la noua sa apariție pe scena publică a țării. Lansată de Corneliu Vadim Tudor (a se vedea faimosul incident din incin­ta Camerei Deputaților), îmbrînceala a devenit una din formulele la care poli­ticienii noștri par a­ apela tot mai mult pentru a tranșa categoric o dispută de idei. Potrivit presei, la POV­R, lucrurile s-au petrecut cam așa. Vicepreședintele Ioan Gavra se străduia să-i convingă pe jurnaliști că protectorul politic al CARITAS, nu e­ PUNR, cum știe o țară întreagă, ci PD(FSN). în acea clipă, din sală, un domn senator PD, pe numele lui Aristotel Căncescu, i-a strigat că minte. Vorbitorul i-a poftit afară. Pre­opinentul se supune. Un coleg de al domniei sale, deputatul Vasile Bran rămîne mai departe în sală. Atunci, vi­cepreședintele Camerei Deputaților, ch­tamai personalitatea politică deci, a coborît în sală și a încercat să-l smul­gă de pe scaun. Nu s-a lăsat cu pumni, deoarece au intervenit, cum se întîmplă în mod obișnuit, cei din jur. Atrasă de pitorescul întîmplării, presei i-au scăpat cîteva lucruri mai importante decît nădușeala de pe fețele celor doi combatanți. E vorba de faptul că e a doua oară cînd un parlamentar PD se află implicat într-o îmbrînceală poli­tică. Firește, Partidul Democrat e de mai mult timp ținta unor campanii sîcîitoa­­re din partea PDSR și a aliaților aces­tuia. Asta nu justifică însă cu nimic pre­zența celor doi parlamentari PD la o conferință de presă a altui partid și, cu atît mai puțin, intervenția din sală a lui Vasile Căncescu. Pentru conducerea PD, incidentul trebuie să fie un semnal de alarmă. Se pare că nervii multora din­tre cei din jurul lui Petre Roman încep să cedeze. Dacă fruntașii PD vor conti­nua să-și facă dreptate în acest fel ex­trem de original, imaginea partidului în țară și în străinătate riscă să se dete­rioreze grav. Nu aceasta e, însă, cea mai gravă semnificație a întîmplării din Joia Mare. Cea mai gravă semnificație trebuie cău­tată în însuși discursul lui Ioan Gavra. După cum arătam mai sus, acesta s-a apucat să propage, la conferința­­ de presă, o teză mult îndrăgită în ultimul timp de către domnia sa și de către cei­lalți camarazi de partid. E vorba de te­za potrivit căreia responsabilitatea pen­tru catastrofa națională numită CARI­TAS revine nu PUNR-ului, ci partidului condus de Petre Roman. Rolul imens pe care l-a avut PUNR-ul în spectaculoasa afirmare a escrocheriei puse kt cale de Ioan Stoica e deja o axiomă a vieții noastre politice. Stau mărturie declara­țiile făcute presei și televiziunii de că­tre președintele PUNR, Gheorghe Funar. De altfel, și fără aceste dovezi, n-ar fi nici o îndoială că fără complicitatea primarului de Cluj jocul n-ar fi putut ai­trage în mrejele sale atîția oameni. Gheorghe Funar a dat acestui joc nu numai un sediu, nu numai o libertate maximă de mișcare în spațiul orașului, dar și acea încredere fără de care CARITAS-ul ar fi fost mort încă din fașă. Se știe că un asemenea joc se bazează pe încrederea deponenților. Acuranlînd pentru CARITAS, Gheorghe Funar a creat milioanelor de români iluzia că « vorba de un lucru serios. Cum altfel s-ar fi putut gîndi un om simplu aflînd că susținătorul jocului e președintele u­­nui partid parlamentar și, totodată, pri­mar al unui oraș de importanța Cluju­lui ?! Cîtă vreme CARITĂS-ul strălucea ca un fel de Mecca a românilor, nici unul din ceilalți lideri ai PUNR n-au luat atitudine împotriva complicității lui Gheorghe Funar cu Ioan Stoica. Lucru perfect explicabil. Faima jocului de în­trajutorare era un extraordinar mijloc de sporire a capitalului politic. CARITAS-ul s-a prăbușit. Milioane de deponenți înșelați caută să-și reverse mînia pe cei vinovați. Și atunci ce face PUNR-ul prin persoana lui loan Ga­vra ? în loc să-și asume bărbâtește res­ponsabilitatea, procedează la o întrea­gă echilibristică, pentru a demonstra că PUNR-ul n-are nici o legătură cu CARITAS-ul, ba, mai mult, că un alt partid, PD(FSN) ar fi fost susținătorul jocului. O asemenea întoarcere ca la Ploiești ne-ar mira, dacă ea n-ar avea un precedent în politica românească. Precedentul, care a fost dezicerea unei părți a FSN (citită rapid sub numele de PDSR) de greșelile guvernării FSN, a­­runcînd întreaga responsabilitate pe seama grupării Roman. Acest oportu­nism politic e semnificația cea mai gra­vă a incidentului de la conferința de presă a PUNR.

Next