Evenimentul Zilei, iunie 1994 (Anul 3, nr. 589-614)

1994-06-01 / nr. 589

C­it­if­i în p­a­g­in­a ; Corespondentă din SI IA о românca asasinata de soțul cipointîst Pentru a ușura vizitarea tîrgului ce se deschide azi, vă prezentăm Schemei de organizare a TSBCO rM wii ia i.i­­.»u ii, ii ..y...gx­ j.ja.­'i'­Ç*»'вдгждо ^ » I « ] 1 [И~: 141 * I «1* ьт: у Гй «[I j 11­­ [»] I Гм i=£ T?» Пи Гч Г* Г l­ ГГП11 1 * ■ 4 Ш « ^4..­. IlâVv I •<...*.. Vi/­4­*Si»4«.. J« * в^й­ ййЭ .-«Vir l­­ ' affis­ j&iwt ’ȘdȘiMipu.“’**&.'­­ ялйлдаягаиий Рл^1 . LÄVLr ' m­д/шшйижннмпг ТЩ*Ж . •­­.jkrV • ^ .­­ . . • Acest număr a fost tipărit in două ediții Anul Hi ■ miercuri, 1 iunie 1994 ■ Preț 200 lei, 3,5 DM Continuă seria accidentelor aviatice de la Timișoara La UM 01816, obuzul unui tun de avion a explodat, rănind doi ofițeri . ESTE AL PATRULEA ACCIDENT DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI. LA TIMIȘOARA serî, in jurul prinzului, la UM 01876 Ti­mișoara, obuzul unui tun de avion a ex­plodat în momentul in care se încerca să fie dezamorsat, rănind doi ofițeri. In cursul dimineții, piloții unității D1876 din Timișoara aveau de executat un exer­cițiu de tragere, în poligon. In momentul in care un MIG 23 urma să tragă asupra țintelor din poligonul de la Albina, obu­zul tunului s-a blocat pe țeavă. Avionul a revenit la sol și urma ca obuzul să fie scos de pe țeavă și muniția mutată pe un alt avion, pentru a se putea continua exerci­țiul. In momentul in care s-a încercat deblo­carea cartușului obuzului de pe țeava tu­nului, acesta a căzut, a lovit jamba roții avionului și a explodat. In jurul aparatu­lui se aflau mai mulți militari. Schijele o­­buzului l-au lovit pe comandantul de es­cadrilă de pe MIG 23, lt. col. Stefan Lu­pea, in arcadă, iar pe mr. ing. Ion Chit­­că, in picior. Jamba avionului a luat foc, incendiul fiind, din fericire,­­ stins ime­diat. Șiroind de singe cei doi ofițeri au fost duși de urgență la Spitalul militar din Ti­mișoara. Acesta este cel de-al patrulea accident aviatic petrecut la Timișoara, in 1994. După cum am relatat la timp in „Eveni­mentul zilei", în 10 martie, un MIG-23 de la aceeași UM 0,1876 s-a prăbușit la 7 km de Timișoara, piloții catapultîndu-se. Acum o lună și jumătate, un alt MiG a a­­terizat forțat cu trenul de aterizare blocat, iar acum două sâptămîni, un MIG 21 de la UM 01851 s-a pulverizat, împreună cu pilotul, in timpul unui exercițiu de tragere la același poligon de la Albina. SORIN BOGDAN iWH­itlflfj DE 1 IUNIE Ce cadou să le facem cop­ilor de ziua lor ? - Să se înghețăm anul școlar ! ! ! Desen de ADRIAN ANDRONIC în urma anchetei efectuate în calitate de membru al Comisiei Decembrie 1989 senatorul PNȚCD Șerban Săndulescu a­firm­a Jenata Im secretar de stat la Ministerul ШЩ­a falsificit lipiții de ciroză al lui Ma Ceausescu" „POVESTE DE ADORMIT­­ COPIII“ CIROZA ACESTUIA ESTE O SIMPLĂ „Populațiig ,Sibiului îi... priv­ește azi, ps Nico Greaușesc­u cu­­rn:­ă și­­ simpatie , deși acesta, confor­m cercetărilor efectuate de Comisie, este. persoana care a'chemat te­rorist­ii ' în acest .oraș" - ",a afirmat iert, în. cadr..ul. ugej -conferințe de presa, Serbări Săndulescu' senator PNTCD, membru al Comisiei pentru­ cercetarea evenimentele din Decembrie 1989. Psqono.s­tic­­ ul de c­iroza pe baza căruia Nicu Ceaușescu se plimba a fi liber a­ fost pus în urma efectuării un­ei­­ en­doscopi care de fapt nu există. Endoscopia i-a fost «făcută» lui Nicu Ceaușescu de către Alexandru Oproiu, secretar de stat la Mi­nisterul Sănătății. . „Acesta a falsificat diagnosticul, cu bună știință" - a fost con­cluzia senatorului Șerban Săndulescu. Domnia sa a mai afirmat­ că deține o copie a foii de observație,a fiului‘fostului dictator și că unul­ dintre medicii care l-au îngrijit pe Nicu Ceaușescu la Spitalul Colentina i-a confirmat faptul că ciroza acestuia este „o simplă poveste de ador­mit copiii". Totodată Șerban Săndulescu a decla­rat că organele abilitate să cerceteze e­­venimentele din Decembrie 1989 „au fă­cut tot ce le-a stat în putință să ascundă adevărul și să șteargă urmele". „Deși persoanele care au depus mărturie în fa­ța Comisiei senatoriale au jurat că vor spune adevărul, de fapt au mințit" — a mai afirmat domnia sa. ANDRA AURORA MANTA MARCELA FERARU Azi, la împlinirea a 48 de ani de la asasinarea, de către comuniști, în toată țara au­ loc slujbe­le Plu­lilJIN­l No ■ *'л . Blamatului Ion Antonescu Liga Promarcial Ion Aronescu a Foștilor Combatanți organizează azi, 1 iunie, în București și în unele orașe din provincie, slujbe de pomenire pentru ca! care a fost Comandantul Statului Român, între 4 septembrie 1940 și 23 august 1944. In Capitală, parastasul are loc la Biserica Sfintul Gheorghe, începînd cu ora 10,20, urmînd ca participanț­i să se deplaseze, apoi, la Jilava. Aici, la ora 13,00, la crucea ridicată pe locul unde Mareșalul a fost executat la 1 iunie 1946 (împreună cu Mina A.O­­or­escu, generalii Diky Vasi­liu ‘și 'Gheorghe Alex­anu), se va oficia o slujbă și se vor depune coroane AL. SAUC4 După ce i-a ocolit ca să nu-l calce cu mașina, Ш1 ȘOFER L A SMURIT PE BICICLIST DINTR-UN SIL PUMN VICTIMA AVEA 66 DE ANI Luni la ora 15, pe strada Bachus din Ca­pitală, biciclistul, Mihai Caravan, în vîrstă de 66 de ani circula neregulamentar în fața autoturismului condus de Tudorel Ene Șoferul l-a ocolit, a oprit mașina și,­­ deo­sebit­­ de enervat din pricina felului în care se deplasa biciclistul, l-a lovit cu pumnii în plină figură. Mihai­ Caravan s-a deze­chilibrat și, în cădere, s-a izbit cu capu de asfalt. După foarte scurt timp a murit Șoferul Tudorel Epe, în vîrstă de 38 de ani a fost reținut, fiind cercetat pentru in­fracțiunea de lovire cauzatoare de moarte CRISTINA CONDREA intr-un interviu s­cor­dat revistei Expres Magazin " Antonie Iorgovan, judecător la Curtea Constitution­ală, pledează pentru scălmi­area sistemuluii N o alegere a președintelui României . „PREȘEDINTELE NU ESTE OMUL POLI­TIC NUMĂRUL UNU AL ȚARII" Intr-un interviu acordat revistei „Expres Magazin", prof. dr. Antonie Iorgovan, ju­decător la Curtea­­ Constituțională, pledea­ză pentru „rectificarea, prin Constituție, a alegerii președintelui". Domnia sa preci­zează că „este momentul crucial al isto­riei noastre în­ care avem șansa și noi ro­mânii să demonstrăm că ne-ar fi detașat de «complexul Vodă»­ sau, raportîndu-ne la regimul, anterior, de «complexul Primului- Secretar»". Antonie Iorgovan afirmă­­ că, potrivit Constituției, „președintele nu este omul po­litic numărul unu al țării. Omul politic nu­mărul unu al țării este primul ministru"­, in acest sens. in­ cadrul aceluiași interviu, se arată că, după alegerea președintelui, după o campanie electorală care consti­tuie doar ,,un foc de paie", se constată câ "președintele nu poate îndeplini ce a pro­mis, că totul a fost doar un show politic". ADRIAN HALPER1 Văzut de ION CRISTOIU Noua mineriadă Agitația iscată­­ de propunerea trans­formării în portid a Convenției Demo­cr­ați­ce a lăsat în umbră un alt eveni­ment întîmplat în ultimul timp, la fel de important, dacă nu chiar mai important decît piatra aruncată de PL '93 în balta orgoliilor ațipite din politica roma­nească. E vorba de constituirea la Pe­troșani, în urma primului Congres al minerilor, a unei Confederații pe în­treaga țară, sub conducerea lui Miron Cozma. Comentariile jurnaliștilor și ale politicienilor au fost puține și medio­cre. Cele mai multe dintre ele s-au mulțumit să expedieze întâmplarea din Valea Jiului prin formula , diversiune­a puterii. Să recunoaștem că această for­mulă nu suferă de prea multă origina­litate. In ea au fost înghesuite și, prin aceasta, primit tratate,­și alte fapte pe­trecute în ultimul timp : decizia Curții Constituționale, campania împotriva lui Adrian Năstase, intrarea pe rol, după o îndelungată tăcere în praful bi­rocratic, a dosarelor unor militari im­plicați în evenimentele din 1989. Evi­denta simplificare a acestor fapte, ca și a celui de la Petroșani, ne atrage din nou atenția ci­ de păgubitoare începe să fie tentativa, atât de eficientă altă­dată, de a explica toate procesele și evenimentele ultimului timp doar prin confruntarea putere - opoziție. La a­­proaipe 5 ani de la revoluție, pe fondul unei relative stabilități a vieții social­­politice, radicala împărțire în două a faptelor - unele favorabile opoziției, altele favorabile puterii - nu poate fi un instrument profund de sondare a realității. Firește, bătălia putere - opo­ziție continuă să rămînă una dintre do­minantele societății românești de azi. Numeroase fapte pot fi lesne explicate prin raportare la ea. Nu e mai puțin a­­devărat însă că în ultimul timp au apă­rut fapte care își găsesc explicația și în alte cauze : tendința diferitelor institu­ții ale statului de drept de a-și cîștiga și, mai ales, de a demonstra o orgolioasă autonomie, eclectismul moștenit de PDSR de la răposatul F5N, ivirea unor centre capitaliste de putere, centre care își dispută sferele de influență prin în­șelătoare războaie în presă și în parla­ment. Printre aceste fapte, care nu mai pot fi explicate doar prin bătălia pute­re - opoziție, se numără, după opinia mea, și Congresul de la Petro­șani. Eticheta „diversiune­ a pute­rii", aplicată în grabă, pleacă de la cîteva evidențe : participarea activă a secretarului general al guvernului, Vio­rel Hrebenciuc, ostilitatea față de Bog­dan Hossu, suspiciunile care planează asupra lui Miron Cozma. Nu întotdeau­na evidențele trădează esența. In ca­zul întâmplării din Valea Jiului, esența o dă un element mai puțin spectaculos : stăruința lui Viorel Hrebenciuc de a convinge Congresul că guvernul nu in­tenționează să restructureze mineritul. Secretarul general al guvernului e un reformist. Nu cred că domnia­ sa­ nu-și dă seuma de uriașa importanță pen­tru reforma din România pe care o are strategia de restructurare a mineritului. Alături de siderurgie, mineritul e unul din domeniile în care întârzierea refor­mei costă enorm bugetul sărac al țării. Dacă Viorel Hrebenciuc a făgăduit că nu va avea loc o restructurare în a­­cest domeniu, înseamnă că domnia sa a intuit adevărata esență a Congresu­lui de la Petroșani. Unirea minerilor în­­tr-o confederație are drept temei spai­ma de restructurare, de introducere a reformei în domeniul mineritului. Nu­mai această spaimă a făcut posibilă lo­godirea unor confederații pînă mai ieri adversare. Numai ea le-a impus celor­lalți­ lideri să-și calce pe inimă și să-l accepte drept președinte, drept șef al lor adică pe Miron Cozma. In a­­cesta a fost văzut instinctiv cel în stare, prin obrăznicie și forță, să­ intimideze guvernul în tentativa de a trece la res­tructurarea mineritului. Pompos intitu­lată democrat-creștină, noua confede­rație e un dușman de moarte al refor­mei, al adaptării mineritului la econo­mia de piață. Ea va lupta din răsputeri pentru ca mineritul să rămînă mai de­parte așa cum e acum. Adică un sector subvenționat, lipsit de eficiență, plătit de restul populației. Cu trei ani în urmă, minerii blocau re­forma, răsturnînd prin forță guvernul Petre Roman. Acum, ei o blochează din nou, cel puțin în domeniul lor de activi­ta­te. Nu pe calea bîtelor, ci pe cea, mult mai pașnica, a unirii într-o confe­derație net conservatoare, antirefor­­mistă. " p ' ' ' ' 1

Next