Evenimentul Zilei, noiembrie 1994 (Anul 3, nr. 720-744)

1994-11-01 / nr. 720

Astă-seară, de la ora 21:15, în turul II al Cupei UEFA, EINTRACHT FRANKFURT RAPID BUCUREȘTI .Meciul va fi transmis în direct de TVR­ 1 și Radio România Actualități . TRIMISUL NOSTRU SPECIAL DANIEL STANCIU TRANSMITE DIN FRANKFURT: "Rapidiștii sunt hotărîți să obțină calificarea 11 " Conform raportului „ROMÂNIA '89-­93 Dinamica bunăstării și protecția socială“ MAI MULT DE JUMATATE DIN ȚIGANII SI­lil­ NU LUCREAZĂ SAU m­IN PUȘCĂRIE Pas:. 3 Un caz ca deja în ce Împușcarea ofițerului i­. ION GHEORGHE rugbyst la Dinamo, la benzinăria „Tache & Iordache“, situată pe șoseaua București - Giurgiu PAG. 2 ■­‘anast* Aveți cunoștințe despre propria dvs. sexualitate? — 720 ■ ■ im ZILEI Diractor: SON­OMSTASS ? / I ÆI - V J*« Acest număr a fost tipărit în două ediții Anul lliemarti. 1 noiembrie 1994 • 14 pag. - 250 iei Iii s • EVENIMENTUL ZILEI văzut de ION CRISTOIU GUVERNUL «HZA ÜK­ B SIÜUIIE 1. UN FAPT SEMNIFICATIV TRECUT CU VEDEREA Confederația Sindicatelor Democratice din România și Secretariatul 8unetarilor din cadrul Blocului Național Sindical au dat un Comunicat de protest împotriva faptului că guvernul a trimis spre aproba­re Parlamentului proiectul Legii bugetului de stat pe 1995 fără consultarea preala­bilă a sindicatelor. Comunicatul poartă semnătura lui Victor Ciorbea, din partea Confederației, și a lui Florin Diaconescu, din partea Secretariatului. Aruncîndu-mi privirile în hotarele presei din ultimele zile, am rămas crucit. Cei doi lideri sindi­cali sînt singurii oameni din România care au protestat împotriva noii măgării guver­namentale. O măgărie nu numai la adresa sindicatelor, dar și la cea a legii. Potrivit Legii salarizării din 1991 și articolului 15 din Contractul colectiv de muncă, proiec­tul Legii bugetului trebuie discutat cu sin­dicatele înainte de a fi trimis la Parlament. Sub semnul acestei prevederi, an de an, din 1991 și pînă acum, sindicatelor li s-a prezentat, de către guvernele succesive, spre consultare, proiectul Legii bugetului. Num­­ai după ce sindicatele, care reprezin­tă punctele de vedere ale salariaților, și-au expus părerile, proiectul a fost trimis la Parlament. Mai mult, în anii anteriori, s-a ținut cont de observațiile sindicatelor: în 1993, de exemplu, guvernul Vâcăroiu a pro­cedat, în urma unor îndelungi consultări cu sindicatele, la o majorare a bugetului pentru învățămînt de la 1 100 miliarde lei la 1 400 miliarde. Anul acesta, guvernul Vâcăroiu n-a catadicsit nici măcar să in­vite sindicatele la o simplă răsfoire a pro­iectului. S-a mulțumit să se consulte cu partidele care-l sprijină în parlament : PDSR, PSM, PUNR și PRM. A fost, așa cum s-a văzut din reportajul dat la televizor, o reuniune de tot hazul. Liderul minusculu­lui partid România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a ținut un interminabil discurs. Toți ceilalți, în frunte cu șefii partidului de gu­­vernămînt, ascultau smeriți. Ducînd din cînd în cînd mîna la spate, să se scarpine nece­sar, pe furiș, să nu-i vadă C.V. Tudor și să-i scoale în picioare. Culmea nu e faptul că nimeni, în afara celor două sindicate, n-a protestat împotriva acestei sfidări a legii și a salariaților din România. Culmea e fap­tul că nimeni n-a băgat-o în seamă. Faptul că guvernul nu s-a gîndit să ceară nici măcar de formă, așa, ca să nu zică lumea că nu e democrat, părerea sindicatelor, n-a fost sesizat nici de alte sindicate decît cele două semnatare ale protestului, nici de partidele politice, nici măcar de presă. Analiștii obișnuiesc să ia în seamă doar faptele mari, care sar în ochi. Concluzii­le lor ies din stersul consecvent, pînâ la istovire, al lucrurilor care sînt cît de cît mai umflate. Tot ce e sub mărimea unei butii sau a unei damigene rămîne deopar­te. Sînt însă numeroase cazurile în care o asemenea perspectivă nu e benefică gîndirii analitice. Pentru că sînt fapte aparent mărunte, stînd deoparte cu um­i­­lință, dar care conțin, în realitate, sem­nificații profunde. Luarea lor în seamă e răsplătită cu vir­ și îndesat. Aplecîndu-se asupra lor, cercetătorul poate descoperi, dincolo de învelișul amărît, procese și fenomene spectaculoase ale realității. Ce poate fi și așa nu trebuie să ne mire. Ce altceva decit o confirmare a acestui ade­văr e povestea Cenușaresei ?! Din categoria faptelor care, deși apa­rent mărunte, plesnesc de semnificații majore, se numără și cele legate de isto­ria proiectului Legii de buget pe 1995 faptul ca guvernul nu s-a sinchisit să con­sulte sindicatele nici măcar de formă, re­ducerea dezbaterilor unui document de importanța proiectului Legii bugetului Ic o consultare cu partidele coaliției ma­joritare, lipsa de reacție a sindicatelor la această nemaiînchipuită sfidare, indife­rența națională cu care a fost primită în­călcarea legii de­ către guvern. Din exploatarea acestor fapte se pot trage concluzii extrem de interesante des­pre o serie de procese și fenomene ac­tuale :­­totala prăbușire a­ autorității sin­dicatelor, lip­sa­ de vigilență a opiniei pu­blice față de încălcarea de către guvern a legilor, reducerea de către guvernant a politicii la simplele intrigi parlamen­tlor. Despre aceste procese și fenomene, despre cum se regăsesc ele în istoria cu proiectul Legii de buget, în numărul ur­mător LA BISERICA BAPTISTĂ „SFÎNTA TREIME", Surzii ciută și se roagă prin gesturi Evanghelia lui Iisus e transpusă în limbajul acestora d­e credincioși s-a realizat prin gesturi, cuvintele Evangheliei lui Iisus au fost traduse în limbajul surzilor. In tim­pul adunării baptiste, credincioșii „au cîntat" ■ cu ajutorul gesturi­lor un imn de slavă lui Dumnezeu și alte cîntece religioase. Datorită trăi­rii interioare intense, fața credincioși­lor are o expresivitate extraordinară. „Este un fapt creștinesc să aduci cu­­vîntul lui Dumnezeu tuturor. Gesturile și imaginile au o putere la fel de mare de a transmite învățătura creștină"", ne-a declarat pastorul Ioan Peia, care a învățat să folosească limbajul și ges­tica surzilor pentru a putea comunica cu ei. Precizăm că surzii participă cu consecvență la adunările religioase baptiste. Cînd acestea au loc la Sala Palatului, surzii se așază grupați în primele rînduri și un pastor le traduce în gesturi toate textele și cîntecele, ast­fel în­cît ei participă afectiv și aplaudă simultan­­ cu restul credincioșilor, care aud ceea ce se întîmplă pe scenă. OVIDIU I. DRAGA Duminică, la Biserica baptistă „Sfîn­­ta Treime“, str. Iuliu Valabri, București, a avut loc o slujbă pentru surzi. La a­ceastă adunare religioasă au partici­pat aproximativ cincizeci de persoane afectate de surzenie. Comunicarea din­ Supărat că îi bîrfea nevasta prin sat, LIVIU CORNEANU DIN UNGURENI - BOTOȘANI Și-A UCIS MAMĂ . Apoi, liniștit, s-a predat la Postul de poliție în dimineața zilei de 27 octombrie, Liviu Corneanu (26 de ani), angajat al Primăriei din comuna Ungureni - Botoșani, s-a prezentat la Postul de poliție, recunoscînd că și-a ucis mama. în seara precedentă, L. C. s-a uu­at la ceartă cu mama sa, Elena Comeanu, pentru că îi bîrfea nevasta prin sat. Enervată de reacțiile fiului, Elena C. a început să batjocorească din nou. în acel moment, Liviu Comeanu, cunoscut în comună drept un tînăr cuminte, s-a­ aruncat cu pumnii și­ cu picioarele asupra mamei, lovind-o cu sete. Abia cînd a obosit, și-a dat seama că femeia murise. După verificările făcute la fața locului, polițiștii din comună l-au reținut în vederea arestării. CĂTĂLIN ȘTEFĂNESCU CHESTIUNEA ZILEI Nu știu de ce, dar cînd privesc puzderia asta de ciuperci apărute după ploaie, gîndul îmi zboară implicit, la facultățile particulare din țara noastră In­ Desen de ADRIAN ANDRONIC

Next