Evenimentul Zilei, iulie 1995 (Anul 4, nr. 918-943)

1995-07-01 / nr. 918

U Sj JB, Ilii Tfc«: >»yÆ 11 il fii LJ Li k, ttvBBil If 1 i H 11 Bl ® dWdraOffiüdGDÏÏ m dWdGDOffiûdGOÏÏ • Printre noii „clienți" ai reviste­lor politica“ și „România Mare“, conduse de Corneliu Vadim Tu­dor, se numără­­ și Ion Ferdinand Sâncrăian, fiul regretatului Ion Lăncrânjan. Faptul este cel puțin ciudat. Deși tatăl se număra prin­tre colaboratorii „României Mari", fiul este înjurat sistematic în pagi­nile aceluiași săptămîntal. Expli­cația este foarte simplă : Ion Fer­dinand Lăncrânjan poate alina o durere mai veche a lui Vadim - cristalele atomice - dar, „recalci­trant", nu vrea să se înregimente­­ze. Născut în 1955, în zodia Scor­ CERCETĂTORUL ION FERDINAND LĂNCRÂNJAN DEZVĂLUIE AFACEREA CRISTALELOR ATOMICE pionului, Ion Ferdinand a absolvit Facultatea de Fizică a Universității București, Secția Optică Spectros­copie Laseri, promoția 1930, cu media 9,83. A lucrat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) între anii 1981-1993 și la Universitatea Poli­tehnică București (UPB) — 1993- 1994. Este doctorand în fizica la­­serilor și autorul a 28 de lucrări științifice înregistrate la Physics Abstracts. A fost nominalizat în­­tr-un raport al Proiectului EUREKA 226 - Laseri Nd : VAG de mare putere pentru prelucrări industria­le. Iată cîteva repere din biografia celui pe care C.V. Tudor și ciracii săi îl numesc „nebun“ sau „copilul cretin al scriitorului Ion Lăncrăn­­jan“: Din păcate pentru Vadim, cristalele atomice au fost prelucra­te de Ion Ferdinand Lăncronjan nu doar în vis, ci efectiv, așa cum o dovedesc certificatele unor firme străine de prestigiu. Cît despre a­­jutorul acordat familiei scriitorului, nu știm cît de dezinteresat a fost C.V. Tudor de­ vreme ce a obținut în schimbul donațiilor, monopolul asupra cărții „Cuvînt despre Tran­silvania", așa cum ne-a dezvăluit fiul lui Ion Lăncrânjan. Vă pre­­zentăm în continuare odiseea cris­talelor atomice care nu-l lasă pe „marele tribun" să doarmă. MINISTRUL DORU DUMITRU PALADE VEDE LASERI ȘI ACOLO UNDE NU EXISTA Primul atac la adresa fizicianului Ion Ferdinand Lăncranjan a fost lansat de C.V. Tudor la data de 14.04.1995. „O posibilă explicație este aceea că, la data de 23.01.1995, am lăsat la redacția «României Mari» copii xerox după niște documente, punînd în scris și cîteva întrebări. De fapt, era un fel de «punct final» într-un proces început în toamna lui 1992", ne-a mărturisit cor­cetătorul. În perioada 1990-1992, Ion Ferdinand lăncrânjan a reușit să stabilească o serie de contacte cu labora­toare recunoscute pe plan mondial. „Fără sprijinul IFA, am transmis probe de Li­F­­ F­2, care nu aveau voie să existe oficial pentru mine pînă în 1999, în­­trucît finanțările erau «înghițite» de laboratorul MALIAM, condu­s de dr. V. Lupei. Cristalele le-am trimis spre cercetare pe banii familiei mele și au fost testate cu succes la ISKRA Ljubljana, CONTINUUM Santa Clara California, Festkörper - Laser Institut Berlin Gmbh, Berlin și ENEA Casad­a. Dr. Jiri Kva­pil, de la MONOKRYSTALY Turnov, mi-a trimis, deși mă cunoștea doar din scrisori, un lot de crista­le brute de mai multe sorturi, cam ce produsese MALIRM în niște ani buni. Am propus o temă de cercetare avînd ca obiect dezvoltarea de sisteme la­ser pe baza acestor cristale și, cum nu am primit nici un răspuns, am trecut la prelucrarea lor, uitînd că există mici SRL-uri în care sînt implicați cercetă­tori fruntași (Doru Duțu, Pascu Mihai Lucian), care au nevoie de medii active laser corp solid neînregis­­trate. Am comis greșeala de neiertat să mă adresez celor care se erijau în prieteni ai familiei mele și în «apărători ai țării și justițiari». «Tribunul” a bine­voit să dea indicații de rezolvare, dar exista o pro­blemă de fond pe care o ignorasem, în naivitatea mea : nu eram ofițer, colaborator sau informator și deci nu puteam fi controlat de serviciile de informa­ții românești. Am fost aruncat afară din IFA. Ca «soluție», Pavel Suian a fondat firma «Laser Sys­tems» SRL, cu sediul la domiciliul său din Bd. Pri­măverii 15 și a depus la biroul ministrului Doru Dumitru Palade o ofertă de teme de cercetare, prac­tic reluarea propunerilor făcute de mine în IFA. Mi­nistrul a răspuns pe 5 pagini că aceste propuneri nu aduc nimic nou, laseri și medii active de același gen fiind deja fabricați la IFA. Ca idee, pot să vă spun că, în 1988, un mediu activ Ndi YAG04X66 mm, pro­dus la Turnov, costa 24 000 de lei, în timp ce MA­LIAM cerea pe un produs teoretic smilar 149 000 lei și nu putea fabrica mai mult de 10 pe an", explică I. F. Lăncrânjan. FARA TELEMETRE LASER PRECISE, TANCURILE RO­­MANESTI SUNT DOAR SICRIE PE SENILE Punctul IV al răspunsului ministerial se referă la un subiect drag lui Vadim : industria de apărare. „Pentru dotarea armatei române cu echipamente laser sunt necesare sute de medii active de tip Nd: YAG, Nd: YAP, în ciuda banilor pompați cu nemi­luita, producția autohtonă de acest tip nu există. Un tanc modern trebuie să aibă un telemetru laser ca­pabil să măsoare distanța de pînă la 10-20 km, alt­fel tancul se transformă într-un adevărat sicriu pe șenile. Telemetrele pe care se laudă ministrul că le-a produs Electromagnetica pe proiectele IFA încă din 1986 au fluctuații de pînă la +75 la sută la măsură­tori de tip tanc și țintă fixă și pot măsura distanțe de cel mult 2 km. De acest lucru știe și fratele lui Vadim, col. Marcu Tudor și de aceea a apelat la gen. Florentin Popa să medieze conflictul dintre mine și actualul director IFA, col. dr. Theodor Necșoiu. Eu sunt coautor cu Necșoiu la două brevete de in­venții, ambele rezultate în urma unei acțiuni de «spionaj» tehnic : încercarea de a imita un tele­metru laser suedez. Evident, încercarea a eșuat, dar brevetele au rămas. Medierea lui Marcu Tudor n-a reușit, iar cazul meu a fost analizat inclusiv la DIA", povestește dl. Lăncrânjan. După acest eșec, între laser Systems și un labo­rator din Chișinău s-a încheiat un acord de coope­rare și așa s-au realizat aparate de terapie cu diode laser, comparabile cu acelea occidentale. „Dar a ve­nit premierea CRESCENT și am adresat cotidianului în care apăruse știrea o scrisoare care dovedea că premiul a fost acordat pentru o invenție «redescope­rită», întrucît fusese realizată, de polonezi și apoi de colectivul Sandei Chiran. Acest colectiv a în­drăznit să fabrice pentru armată telemetre laser cu toate componentele furate din DSL, fără știrea lui Necșoiu. Ancheta a fost îngropată, iar colectivul a fost „neantizat”. După aceea au apărut M. Jurbei și M. Păunescu. După câteva telefoane primite de la Partida Națională, Pavel Suian a dispă­ut în Kenya. Era atît de grăbit, încît n-a precizat ce se întîmpla cu firma. Am cerut zadarnic să văd bilanțul contabil pn 1993 și 1994 și nici un organ de control financiar nu m-a întrebat pînă acum ceva despre firmă", afirmă fizicianul. DE LA „SPIONAJ TEHNIC" LA „INFORMARE" DUPA MODEL ELVEȚIAN După alte peripeții cu trimișii Partidei Naționale și după discuții sterile cu reprezentanți ai puterii, I. F. Lăncrânjan și-a înființat o firma proprie, SOLID STATE LASER TECHNOLOGIES SRL (SSLT), devenită ulterior firma mixta româno-americană. SSLT a ob­ținut din partea Ministerului Sănătății autorizația de utilizare pentru aparate de terapie cu diode laser tip DLT: „în perioada autorizării, pe drumurile mele a apărut dr. ing. fiz. Virgilius Petrus Copaci, pre­ședintele Comitetului Internațional de Cooperare a­ Guvernului Român. Ca să țină sub control nou-înfiin­­țata firmă, V. P. Copaci a furnizat pentru «informa re», o trusă laser de biostimulatoare importată din Elveția, de la firma MEDEC, aparate autorizate cu deosebită larghețe de ministrul Iulian­ Mincu, ca și cele realizate de ROLMI SRL. Pe certificatele de «calitate» emise de această ultimă firmă apare sem­nătura dr. fiz. C. P. I. Pascu Mihai Lucian, actualmen­te în funcție la IFA", își termină povestirea Ion Fer­dinand Lăncrănjan. LUCIAN PAI %­ta I­SILEI irfid'lWÍ Începînd de luni 3 iulie, ora 16.00, „Radio România Actualități“ IșI revoluționează grila de programe . PRIMUL PAS DIN ETAPA MODIFI­CĂRILOR CE AU CUPRINS RADIODIFU­ZIUNEA ROMÂNĂ ESTE FĂCUT DE EMI­SIUNEA „PULSUL ZILEI" „Radio România Actualități"" lansează pe­ data de 3 iulie o nouă emisiune, cu caracter cotidian, intitulată „Pulsul zilei". Real­izatori acestui maraton al „imag­i­n­i­­lor sonore", Anca Barbulescu,­ Elena Cal­ciu, Ioan David, Viorel Popescu și Ruxan­­dra Sâraru, promit să facă din ascultăto­rii postului, martori ai clipei politice, eco­nomice, sociale, culturale și artistice, în fiecare zi. Ruxandra Sararu „Această idee s-a născut din nevoia de competiție cu noi înșine. Ne-am dat sea­mă câ «ne anchilozam«­ și atunci ne-am propus acest pariu. Vrem sa dovedim că «■Radio România­ mai înseamnă încă o echipă, în spatele nostru se află, de fapt, o armată. Trebuie să devenim un fel de CNN vorbit" Ioan David „încercăm« să­ intrăm în competiție­ cu niște­ mijloace tehnice depășite, dar vrem să dăm Radioului­­ Național fata"pe care ar fi trebuit să o aibă". Nicolae Dumitru, redactor șef adj. „La niște pupitre din '52, va dați seama ce­­ înseamnă să cuplezi telefoane hibrid. Prin apariția acestei emisiuni am impul­sionat oarecum și partea tehnică a con­ducerii... Noi nu avem nici un corespon­dent în străinătate, în schimb avem tri­miși speciali. Am găsit înțelegere la cole­gii de la cele 18 posturi de radio, din toată lumea, care au secții în limba ro­mână. Aceștia ne vor asigura transmisiu­nile telefonice în direct. In schimb avem o rețea puternică de corespondenți în țară și vrem ca de acum toate veștile, bune sau rele, să fie aflate în primul rînd de oamenii noștri din Radio*. Paul Grigoriu, director general adjunct, a încheiat fair-play : „M-au făcut invidios pe această idee, îmi voi restructura și eu­­ matinalul”". Iată, cum vor fi „mobilate” cele 4 ore de emisiune, între orele 16,00 și 17,00 : Cronica se­cundei — informația de care aveți nevoie - în acest timp puteți fi în legătura cu : Poliția, Institutul de Meteorologie și Hi­drologie, Direcția Națională a Adminis­trației Drumurilor, Regiile Autonome de Transport, principalele aeroporturi din țară, Societatea Națională a Căilor Fe­rate Române etc. între orele 17,00-18,00 . Evenimentul în direct - actualitatea internă și internațio­nală prin transmisiuni telefonice directe din țara și din marile capitale ale lumii, între orele 18,00-19,00 . Fără menaja­mente - radio-anchetă , VIP-uri în forul public, interviul ediției. O noutate absolută , radiojurnalul de seară se va difuza zilnic la ora 19,00 și va fi mult mai concis, adică de 10 minute, între orele 19,10-20,00. Actualitatea politică , informații sportive ; Muza serii și actul cultural de excepție al serii. Ca o concluzie, putem spune că emisiu­nea „Pulsul zilei" înseamnă primul pas Făcut de „Romanian Radio-Broadcasting Corporation" pe calea revigorării progra­melor sale. CRISTIAN MARIN Semn dumnezeiesc! în timp ce Papa Ioan Paul al II-lea și Patriarhul Bartholomeu I anunțau reunificarea bisericilor catolică și ortodoxă, un fulger năprasnic a lovit paratrăsnetul Catedralei Sfîntul Petru din Roma Un fulger năprasnic a lovit un para­trăsnet al Catedralei Sfîntul Petru, din Roma, fâcînd să tresară miile de credin­cioși prezenți, în clipa cînd Bartholomeu I, Patriarhul Constantinopolelui a cerut creș­tinilor din piața să se roage și să țină post pentru a alunga demonii și puterile răului. Conform știrii difuzate de Agenția France Presse, slujba oficiată de Papa Ioan Paul al Il-lea și Patriarhul Bartholo­meu I a continuat sub o puternică furtună de vară, care s-a declanșat în acele mo­mente. Joi, după amiază, Papa Ioan Paul al Il-lea, șeful Bisericii Catolice, și Patriarhul Bartholomeu I, șeful simbolic al creștinilor ortodocși, au binecuvîntat împreună, din balconul Catedralei Sfîntul Petru, credin­cioșii din lumea întreagă, cărora le-au a­­dresat chemarea de a reunifica Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă, separate din anul 1054, cînd a avut loc Marea Schismă, în atmosfera intensă a acestui e­­veniment fară precedent în istorie, în pre­zența miilor de credincioși din întreaga lume, a ambasadorilor acreditați de Sfîn­tul Scaun și a celor mai înalte autorități ale Vaticanului, Papa și Patriarhul au luat cuvîntul pentru a-și anunța intenția de a risipi neînțelegerile istorice care separa creștinii catolici și ortodocși, de o mie de ani. Șefii celor două biserici au invitat întreaga lume creștină la „umilință și po­căință“, cerînd să se evite polemicile ste­rile pentru a stabili „cine s-a înșelat pri­mul și cine ultimul, sau cine s-a înșelat mai puțin și cine mai mult". Papa și oaspetele său, Bartholomeu I, au abordat problemele cele mai impor­tante care separă cele 200 milioane de ortodocși și 1 miliard de catolici. În ceea ce privește problema delicată a primatu­lui papal, Bartholomeu I a apreciat că azi „am ajuns la o maturitate care ne permite să nu căutăm primatul unor per­soane, ci al unor mijlocitori „ai slujirii". Papa a fost și el de acord că adevăratul sens al autorității, conferit de Cristos Sfîn­­tului Petru și papilor care l-au succedat, constă în „slujire". Cei doi lideri religioși ai lumii actuale au binecuvîntat mulțimea de creștini din Piața Sfîntul Petru, din balconul central al Catedralei Sfîntul Petru. Gestul este fără precedent în istorie întrucît Bartholo­­meu I este primul Patriarh ortodox care a urcat în această roggie a Catedralei. Papa a făcut acest gest pentru a aminti prima întîlnire dintre un Papă și un Patriarh or­todox, care a avut loc în 1964, după o mie de ani de la Marea Schismă. ION ZUBAȘCU tru*MTn ■»­ Partidul de guvernămînt din Republica Moldova, s-a scindat Demisia președintelui Mircea Snegur din Partidul Democrat Agrar din Moldova de marți, 87 iunie a.c., a determinat o ruptură în sinul partidului de guvernămînt. Deși scindarea nu s-a făcut printr-un congres, iar o altă forma­țiune politică parlamentară nu a fost încă în­ființată, ruptura a fost consemnată. joi, 29 iu­­nii a.c, în cursul după-amiezii cînd deputații socialiști și agrarieni au încercat să impună or­ganizarea unui referendum național pentru re­venirea la limba română ca limbă de stat, res­pectiv menținerii limbii moldovenești. Adver­sari declarați a tot ceea ce este românesc, ini­țiatorii proiectului de lege care trebuia votat cu două treimi din sufragiile parlamentarilor au fost blocați de votul împotrivă al fracțiunii agrariene pro-Snegur, care numără 18 depu­tați și s-a declarat în opoziție. Este motivul pen­tru care inițiativa nu a­ putut stringe cele 67 de voturi necesare. Șefului poliției din Berlin i s-a furat mașina în fața Parchetului din Varșovia Prezent la Varșovia pentru a discuta cu co­legii săi polonezi o îmbunătățire a colaborării, șefului Poliției din Berlin, Gerhard Gebauer, i s-a furat mașina de serviciu, relatează AFP. Gebauer a constatat dispariția automobilului, un Volkswagen Golf, avînd un sistem compli­cat antifurt, pe cînd ieșea din clădirea Parche­tului local, situată in centrul capitalei polone­ze, miercuri seara la ora 11. In „cazul Budionnovsk“, Elțîn a luat decizii separate pentru fiecare din demisionari Președintele rus Boris Elțîn a luat deja o de­cizie în privința fiecăruia din cei șase înalți demnitari, între care miniștrii apărării, de in­terne și șeful serviciilor secrete, ce își prezen­taseră demisiile joi în cadrul reuniunii Consi­liului de Securitate. Elțîn a luat decizii separa­te asupra fiecăruia din cei șase, considerați vi­novați de rezolvarea lamentabilă a crizei osta­ticilor de la Budionnovsk, a anunțat purtătorul de cuvînt Serghei Medvedev, relatează Inter­fax, reluat de AFP. Elțîn nu exclude ca în ur­mătoarele zile să dea afară și alte persoane vinovate de tragedia de la Budionnovsk, a a­­dăugat Medvedev, împotriva procurorilor militari ce anchetau polițiștii suceveni arestați s-a făcut plîngere penală pentru abuz în serviciu In dosarul penal 1217/P/1995, înregistrat la Parchetul Militar de pe lingă Tribunalul Mili­tar Teritorial București, dosar ce privește con­trabanda cu țigări de la Suceava, apărătorul plutonierului Iabolnic Cozlac Marian, avocatul Dorin Andronic, directorul cabinetului de avo­catură privat „Veritas Nova” SRL, a făcut plîngere penală împotriva procurorilor mili­tari — maior Dan Finica (Parchetul Militar București) și maior Oancea. Dorin­ Andronic a cerut recuzarea celor doi magistrați, iar plingerea penală a fost făcută pentru abuz în serviciu (prin îngrădirea unor drepturi), represiune nedreaptă, și alte fapte. In plîngere, depusă la Parchetul de pe lingă Tri­bunalul Militar Teritorial București, se cere și revocarea măsurii de arestare preventivă a acuzatului, considerindu-se că arestarea s-a fă­cut numai pe bază de indicii, și nu pe probe concludente, încălcîndu-se flagrant articolul 66 Cod Procedură Penală și a art. 23 din Constitu­ție. De menționat că, avocatului Dorin Andro­nic i s-a interzis categoric să ia legătura cu clientul său. Gheorghe Covaci, deținut în Penitenciarul Arad, este o enciclopedie de cintece de ocnă Gheorghe Covaci, in vîrstă de 66 ani, și-a pe­trecut cea mai mare parte din viață în pușcă­riile patriei, el însumînd 24 condamnări, cu un total de 46 ani, 4 luni și 17 zile închisoare. Dacă se adună acești ani la cei 30, pe care i-a avut la prima condamnare, se obțin 76 ani, cu 10 mai mult decit vîrsta lui. In anii de închi­soare, el a trecut prin toate penitenciarele din țară, devenind o adevărată enciclopedie de cin­­tece de ocnă. Pentru conservarea acestui folclor de tip spe­cial, mr. Silvestru Bochiș, din cadrul colectivu­lui de reeducare al penitenciarului arădean, a decis înregistrarea pe bandă magnetică a reper­toriului lui Gheorghe Covaci. SORIN TROCAPI Gavril losif Chiuzbaian le promite magistraților un trai mai bun Mîine se sărbătorește ziua Justiției. In cins­tea acestei zile, Gavril losif Chiuzbaian, minis­trul Justiției, a adresat magistraților un amplu mesaj, printre altele insistind asupra necesității îmbunătățirii situației complet ne­­satisfăcătoare a sediilor in care își desfășoară activitatea vechile instanțe. Totodată, ministrul s-a referit la salarizarea magistraților pe care o consideră la un nivel mult prea scăzut față de rolul și locul puterii judecătorești în statul de drept. El le-a adus la cunoștință magistrați­lor pe această cale că atît președinția cît­ și guvernul, fiind informate despre această situ­ație, au dispus deja măsuri pregătitoare pentru adoptarea unor soluții menite să înlăture im­pasul în care se găsetșe Justiția română. * LIDIA POPEANGA Pagina 2 • NR. 9^ • 1 IUUE 1995

Next