Evenimentul Zilei, octombrie 1995 (Anul 4, nr. 997-1022)

1995-10-02 / nr. 997

Aterizarea forțată a unui Boeing • 747 Jumbo Jet" a declanșat vineri seara TREI ORE DE COȘMAR PE AEROPORTUL OTOPENI • "Dacă nu opriți avionul, sare în aer" .Planul de acțiune în situațiile de criză a funcționat ireproșabil .Luptătorii Brigăzii Antiteroriste au fost marii anonimi • După ce a fost scotocit bine, avionul a decolat sîmbătă noaptea, la ora 02.03 Pagine Sorin Stoicescu, inspector-șef al Inspectoratului Aviației Civile Faimoasa casă de filme "20­th CENTURY FOX" va ecraniza un thriller semnat de Petru Popescu Celebra companie ci­nematografică america­nă "20th Century Fox" a achiziționat drepturile de ecranizare pentru manuscrisul neterminat, întitulat "Almost Adam", fal cunoscutului scriitor Petru Popescu. Produ­cătorii acestui thriller vor fi Michael London și Paul Schiff. Eroul princi­pal al romanului este un­­ Cercetător american care descoperă, în Ke­nia, o formă umană - un­­ băiat de 10 ani viu - despre care se credea că ar fi trăit, acum trei milioane de ani. Manu­scrisul nu a fost deo­camdată propus edito­rilor de carte. Petru Po­pescu, scriitor român, stabilit la Los Angeles, este coautor, împreună cu Tony Morphett, al scenariului filmului de mare succes "THE LAST WAVE". - ARINA AVRAM Petru Popescu EVENIMENTUL ZILEI văzut de ION CRISTOIU VIZITA LUI ION ILIESCU ÎN SUA Posibilele urmări pentru situația internă din România <HD Pe 26 septembrie, în timp ce Ion Iliescu se afla la Washington, Adunarea Parla­mentară a votat admiterea Ucrainei în Consiliul Europei. Potrivit corespondențe­lor de la fața locului, ucrainenii din de­legație au încins, la recepția data în cin­stea evenimentului, un cazacioc strașnic. Deloc obișnuiți cu asemenea momente la o recepție, subțirii europeni s-au uitat unii la alții. Apoi, au căzut de acord că, o dată cu primirea Ucrainei în Consiliul Eu­ropei, faimosul club de la Strasbourg trebuie să se obișnuiască și cu așa ceva Mulți s-au gîndît, nu fără spaimă, la ce se va întîmpla and va intra Rusia în Con­siliu. Ucrainenii au pus la bătaie navete de vodcă și și-au exprimat convingerile proeuropene printr-un cazacioc. Avînd în vedere că Moscova se află și mai la ră­sărit decit Kievul, e de așteptat ca, la re­cepția dată în cinstea primirii în Consi­liu, delegația rusească să tragă cu ra­chete balistice intercontinentale pe post de artificii și să aducă Armata Roșie sa elibereze Strasbourgul ! Cînd am citit despre primirea Ucrainei în Consiliul Eu­ropei m-a puf­it rîsul. Riscînd să fiu bă­nuit că transpun în practică învățătura autohtonă cu rîsul prostului, recunosc sin­cer că mi-am amintit, pe loc, de inter­venția unei jurnaliste din Ucraina în ca­drul Seminarului ținut cu vreun an în urmă, la Paris, pe tema relației dintre mass-media și putere în Europa de Est. Distinsa colegă de breaslă, astfel o tînără cu înfățișare de Natașă tolstoianâ înainte de a se pune pe făcut copii, s-a lansat în­­tr-o lungă plîngere pe tema libertăților din Ucraina. Rezumat, discursul său suna cam așa : N-avem carboave, n-avem Constituție, n-avem libertatea presei ! Nu cred că există cetățean pe planetă care să creadă că în Ucraina există democra­ție la nivelul standardelor occidentale. Și cu toate acestea, Kievul a fost primit în Consiliul Europei, instituție care pînă nu demult se jura că nu acceptă în clădirile ei decît democrații de ultimul răcnet. îna­inte de a fi primită România,­ politicieni și jurnaliști occidentali au obiectat că țara noastră nu îndeplinește standardele europene în materie de democrație. S-a invocat faptul că faimosul Consiliu a fost, încă de la înființare, un Club select al de­mocrațiilor. A fi admis în acest Club era sinonim cu a atinge perfecțiunea în ma­terie de democrație. Mai-marii Consiliului au replicat de îndată ce instituția și-a schimbat tactica. După prăbușirea comu­nismului­­ s-au pus ei pe susținut - insti­tuția trebuie să renunțe la politica sa de admitere prin selecție. Ea trebuie să de­vină dintr-un Club o școală. Altfel , spus, în Consiliu urmează să fie primite și țări care nu îndeplinesc standardele europene în ceea ce privește democrația. Respec­tivele țări au astfel șansa de a învăța, la Strasbourg, ce este și cu ce se mănînca pluralismul. La ora cînd a fost primită România, Consiliul Europei trecea, așa­dar, drept o școală. Dacă ne gindim la faptul că acum a fost admisă Ua», putem afirma, cu deplină încîntare, ca exigentul Club a devenit nu școala, ci gră­diniță a democrației. Ce legătură au toate astea cu vizita lui Ion Iliescu în SUA ?, se vor întreba, nedumeriți, cititorii. Una foar­te puternică­­ voi răspunde. înalta bună­voință americană față de regimul din țara noastră își are cauza în anumite cal­cul­e de politica externă, în virtutea aces­tora, Administrația SUA a găsit de cuviin­ță să treacă cu vederea situația internă din România. Ceva asemănător s-a petre­cut și în cazul primirii în Consiliul Euro­pei a Ucrainei. Din calcule geopolitice, între care se detașează râzgîierea orgoliu­lui ucrainean pentru a stimula Kievul să rămînâ rupt de Moscova. Vestul a închis ochii la situația internă din Ucraina. Adău­gind această atitudine față de Ucraina bu­năvoinței manifestate de America față de Ion Iliescu, putem sesiza o mutație funda­mentală în poziția Vestului față de fostele țâri comuniste. Imediat după '89, Occiden­tul a făcut mare caz de progresele înregis­trate de fiecare țară din Est pe calea de­mocrației și a reformei. Orice semnal vizînd lălăirea pe acest drum era rapid sancțio­nat. Pe măsura trecerii timpului, Occidentul și-a dat însă seama că lucrurile sînt mai complicate. Că, instituirea reformei și a democrației e un proces mult mai înde­­lungat decît s-a crezut inițial. Drept urma­re, ad­âugînd și conștiința pericolului re­prezentat de instabilitatea din Rusia, Oc­cidentul s-a făcut mai lejer în ceea ce pri­vește tratarea stadiului atins de țările din Est în direcția reformei și a democrației. Bunăvoința americană față de Ion Iliescu e Unul din exemple. Primirea Ucrainei în Consiliul Europei, altul. Această mutație profundă în atitudinea Occidentului față de situația internă din țările estice nu poa­te rămîne fără urmări spectaculoase în planul vieții politice din România. Despre aceasta însă în numărul viitor. Falimentare și timide, 3905 fabrici așteaptă să le cerem mina Astăzi începe acțiunea de subscriere a cupoanelor nominative de privatizare TM Deși astăzi este prima zi de școală. Majoritatea studenților căminiști încep cursurile cu pe bagajele în stradă Ed jWIM JANDARMII FRANCEZI L-AU ÎMPUȘCAT PE INAMICUL PUBLIC NR. 1, TERORISTUL ALGERIAN KHALED KELKAL, ÎNTR-O STAȚIE DE AUTOBUZ MC Pag I firi i • mwMISi ■■Celebra companiei americană AMOCO va investi 500 milioane­­de dolari în industria­ petrolieră din România mi­t, ZILEI [îBSr] Acest număr a fost tipărit în două ediții Anul IV 6 luni. ? ndiambri, IMS m X nan­­­um lai Aflat în vizită la Washington, Laszlo Kovács declară: UNGARIA ESTE GATA SĂ SEMNEZE DECLARAȚIA DE RECONCILIERE CU ROMÂNIA . Budapesta nu are nici o vină pentru că nu s-a semnat tratatul “Ungaria nu este vinovată de faptul că nu­ s-a încheiat tratatul cu România", a declarat la Washington șeful diplomației maghiare, Laszlo Kovács. El a precizat că România a refuzat să accepte o obli­gație cu putere juridică legată de docu­mente europene referitoare la drepturile minorităților, referindu-se la Reco­mandarea 1201 a Consiliului Europei. Ungaria este de acord cu propunerea de reconciliere istorică lansată de România și este gata să dovedească acest lucru chiar printr-o declarație comună, a adăugat șeful diplomației maghiare. Laszlo Kovács a făcut aceste afirmații după întîlnirile avute la Departamentul de Stat,cu Strode Talbott, secretar de stat adjunct și cu directorul pentru probleme OSCE, John Kornblum. Oficialii americani au precizat că nu doresc să exercite pre­siuni asupra nici unei părți, dar au subliniat importanța stabilității regionale pentru inte­grarea euroatlantică a celor două state. IRINA ZI­DARU Moment istoric. Marea Britanie a trecut la sistemul metric începînd de ieri, 1 octombrie. Marea Bri­tanie a renunțat la una dintre cele mai vechi tradiții ale sale : sis­temul de măsuri anglo­­saxon a fost abandonat în favoarea sistemului metric. Astfel, dispar, în fine, uncia, livra englezeas­că, picioarele și iarzii și totul va fi măsurat și socotit în metri, gra­me și litri. In urma protestelor violente, is­cate­­ de această ho­­tărîre, cîteva dintre măsurile „imperiale" rămin, totuși, în vigoa­re : astfel, în baruri be­rea va fi măsurată tot în „pint “-uri, iar stră­zile și șoselele vor fi indicate tot în mile­ ­­metric converse în imagine, o tinără englezoaică incercind să afle prețul unui kilogram de carne in ajutorul tabelelor de echivalență IȘIPANCA RADULESCQ Ieri s-au disputat meciurile etapei a 8-a a Diviziei Naționale la fotbal ÎN GHENCEA, STEAUA A ZVÎNTAT RAPIDUL­­ AMĂNUNTE ÎN PAGINA A 7-A] Mircea Neagu, Bucu­rești: "Azi am fost lătrat de un cîine care mi-a simțit gîndul că eram supărat Am ajuns să fim înțeleși numai de animale" Au trecut 93 de zile de la autosesizarea privind "Scrisoarea celor 300" Este Parchetul General complice la rebeliune îm­potriva șefului statului? Joi, 29 iunie 1995, presa semnala faptul că Parchetul General s-a autosesizat pentru cercetări în privința "Scrisorii celor 300" publi­cată în revista "România Mare". Scrisoarea incita la rebeliune armată și autorii ei îl amenințau pe președintele României, Ion Iliescu, că va fi adus în fața plutonului de execuție pentru înaltă trădare. Ministerul Apărării Naționale, prin vocea ministrului Gheorghe Ținea și a șefului Statului Major General, gen. col. Dumitru Cioflină, au dezmințit categoric faptul că ar exista vreun ofițer activ al Armatei Române care să fi semnat "Scrisoarea celor 300". A reieșit clar că autorul scrisorii este C.V. Tudor, președinția Partidului și al revistei "România Mare". Incitarea la rebeliune ar­mată și amenințarea cu moartea la adresa șefului statului sînt in­fracțiuni de o gravitate deosebită. Au trecut trei luni de zile de la autosesizarea Parchetului. Nu putem spune că procurorii n-au avut timp destul să ancheteze, dacă ne gîndim la rapiditatea cu care s-a lucrat în cazul "Ziua". Asta înseamnă că Parchetul General este complice cu C.V. Tudor la aceste infracțiuni? Care este rezultatul anchetei? RADU TUDOR CHESTIUNEA ZILEI în legătură cu înăsprirea prevederilor Codului Penal, referitor la delictele de presă Mijipj GOIHH penal Postim, ai deplină libertate de mișcare III Desen de ADRIAN ANDRONIG

Next