Evenimentul Zilei, octombrie 1995 (Anul 4, nr. 997-1022)
1995-10-02 / nr. 997
Aterizarea forțată a unui Boeing • 747 Jumbo Jet" a declanșat vineri seara TREI ORE DE COȘMAR PE AEROPORTUL OTOPENI • "Dacă nu opriți avionul, sare în aer" .Planul de acțiune în situațiile de criză a funcționat ireproșabil .Luptătorii Brigăzii Antiteroriste au fost marii anonimi • După ce a fost scotocit bine, avionul a decolat sîmbătă noaptea, la ora 02.03 Pagine Sorin Stoicescu, inspector-șef al Inspectoratului Aviației Civile Faimoasa casă de filme "20th CENTURY FOX" va ecraniza un thriller semnat de Petru Popescu Celebra companie cinematografică americană "20th Century Fox" a achiziționat drepturile de ecranizare pentru manuscrisul neterminat, întitulat "Almost Adam", fal cunoscutului scriitor Petru Popescu. Producătorii acestui thriller vor fi Michael London și Paul Schiff. Eroul principal al romanului este un Cercetător american care descoperă, în Kenia, o formă umană - un băiat de 10 ani viu - despre care se credea că ar fi trăit, acum trei milioane de ani. Manuscrisul nu a fost deocamdată propus editorilor de carte. Petru Popescu, scriitor român, stabilit la Los Angeles, este coautor, împreună cu Tony Morphett, al scenariului filmului de mare succes "THE LAST WAVE". - ARINA AVRAM Petru Popescu EVENIMENTUL ZILEI văzut de ION CRISTOIU VIZITA LUI ION ILIESCU ÎN SUA Posibilele urmări pentru situația internă din România <HD Pe 26 septembrie, în timp ce Ion Iliescu se afla la Washington, Adunarea Parlamentară a votat admiterea Ucrainei în Consiliul Europei. Potrivit corespondențelor de la fața locului, ucrainenii din delegație au încins, la recepția data în cinstea evenimentului, un cazacioc strașnic. Deloc obișnuiți cu asemenea momente la o recepție, subțirii europeni s-au uitat unii la alții. Apoi, au căzut de acord că, o dată cu primirea Ucrainei în Consiliul Europei, faimosul club de la Strasbourg trebuie să se obișnuiască și cu așa ceva Mulți s-au gîndît, nu fără spaimă, la ce se va întîmpla and va intra Rusia în Consiliu. Ucrainenii au pus la bătaie navete de vodcă și și-au exprimat convingerile proeuropene printr-un cazacioc. Avînd în vedere că Moscova se află și mai la răsărit decit Kievul, e de așteptat ca, la recepția dată în cinstea primirii în Consiliu, delegația rusească să tragă cu rachete balistice intercontinentale pe post de artificii și să aducă Armata Roșie sa elibereze Strasbourgul ! Cînd am citit despre primirea Ucrainei în Consiliul Europei m-a pufit rîsul. Riscînd să fiu bănuit că transpun în practică învățătura autohtonă cu rîsul prostului, recunosc sincer că mi-am amintit, pe loc, de intervenția unei jurnaliste din Ucraina în cadrul Seminarului ținut cu vreun an în urmă, la Paris, pe tema relației dintre mass-media și putere în Europa de Est. Distinsa colegă de breaslă, astfel o tînără cu înfățișare de Natașă tolstoianâ înainte de a se pune pe făcut copii, s-a lansat într-o lungă plîngere pe tema libertăților din Ucraina. Rezumat, discursul său suna cam așa : N-avem carboave, n-avem Constituție, n-avem libertatea presei ! Nu cred că există cetățean pe planetă care să creadă că în Ucraina există democrație la nivelul standardelor occidentale. Și cu toate acestea, Kievul a fost primit în Consiliul Europei, instituție care pînă nu demult se jura că nu acceptă în clădirile ei decît democrații de ultimul răcnet. înainte de a fi primită România, politicieni și jurnaliști occidentali au obiectat că țara noastră nu îndeplinește standardele europene în materie de democrație. S-a invocat faptul că faimosul Consiliu a fost, încă de la înființare, un Club select al democrațiilor. A fi admis în acest Club era sinonim cu a atinge perfecțiunea în materie de democrație. Mai-marii Consiliului au replicat de îndată ce instituția și-a schimbat tactica. După prăbușirea comunismului s-au pus ei pe susținut - instituția trebuie să renunțe la politica sa de admitere prin selecție. Ea trebuie să devină dintr-un Club o școală. Altfel , spus, în Consiliu urmează să fie primite și țări care nu îndeplinesc standardele europene în ceea ce privește democrația. Respectivele țări au astfel șansa de a învăța, la Strasbourg, ce este și cu ce se mănînca pluralismul. La ora cînd a fost primită România, Consiliul Europei trecea, așadar, drept o școală. Dacă ne gindim la faptul că acum a fost admisă Ua», putem afirma, cu deplină încîntare, ca exigentul Club a devenit nu școala, ci grădiniță a democrației. Ce legătură au toate astea cu vizita lui Ion Iliescu în SUA ?, se vor întreba, nedumeriți, cititorii. Una foarte puternică voi răspunde. înalta bunăvoință americană față de regimul din țara noastră își are cauza în anumite calcule de politica externă, în virtutea acestora, Administrația SUA a găsit de cuviință să treacă cu vederea situația internă din România. Ceva asemănător s-a petrecut și în cazul primirii în Consiliul Europei a Ucrainei. Din calcule geopolitice, între care se detașează râzgîierea orgoliului ucrainean pentru a stimula Kievul să rămînâ rupt de Moscova. Vestul a închis ochii la situația internă din Ucraina. Adăugind această atitudine față de Ucraina bunăvoinței manifestate de America față de Ion Iliescu, putem sesiza o mutație fundamentală în poziția Vestului față de fostele țâri comuniste. Imediat după '89, Occidentul a făcut mare caz de progresele înregistrate de fiecare țară din Est pe calea democrației și a reformei. Orice semnal vizînd lălăirea pe acest drum era rapid sancționat. Pe măsura trecerii timpului, Occidentul și-a dat însă seama că lucrurile sînt mai complicate. Că, instituirea reformei și a democrației e un proces mult mai îndelungat decît s-a crezut inițial. Drept urmare, adâugînd și conștiința pericolului reprezentat de instabilitatea din Rusia, Occidentul s-a făcut mai lejer în ceea ce privește tratarea stadiului atins de țările din Est în direcția reformei și a democrației. Bunăvoința americană față de Ion Iliescu e Unul din exemple. Primirea Ucrainei în Consiliul Europei, altul. Această mutație profundă în atitudinea Occidentului față de situația internă din țările estice nu poate rămîne fără urmări spectaculoase în planul vieții politice din România. Despre aceasta însă în numărul viitor. Falimentare și timide, 3905 fabrici așteaptă să le cerem mina Astăzi începe acțiunea de subscriere a cupoanelor nominative de privatizare TM Deși astăzi este prima zi de școală. Majoritatea studenților căminiști încep cursurile cu pe bagajele în stradă Ed jWIM JANDARMII FRANCEZI L-AU ÎMPUȘCAT PE INAMICUL PUBLIC NR. 1, TERORISTUL ALGERIAN KHALED KELKAL, ÎNTR-O STAȚIE DE AUTOBUZ MC Pag I firi i • mwMISi ■■Celebra companiei americană AMOCO va investi 500 milioanede dolari în industria petrolieră din România mit, ZILEI [îBSr] Acest număr a fost tipărit în două ediții Anul IV 6 luni. ? ndiambri, IMS m X nanum lai Aflat în vizită la Washington, Laszlo Kovács declară: UNGARIA ESTE GATA SĂ SEMNEZE DECLARAȚIA DE RECONCILIERE CU ROMÂNIA . Budapesta nu are nici o vină pentru că nu s-a semnat tratatul “Ungaria nu este vinovată de faptul că nu s-a încheiat tratatul cu România", a declarat la Washington șeful diplomației maghiare, Laszlo Kovács. El a precizat că România a refuzat să accepte o obligație cu putere juridică legată de documente europene referitoare la drepturile minorităților, referindu-se la Recomandarea 1201 a Consiliului Europei. Ungaria este de acord cu propunerea de reconciliere istorică lansată de România și este gata să dovedească acest lucru chiar printr-o declarație comună, a adăugat șeful diplomației maghiare. Laszlo Kovács a făcut aceste afirmații după întîlnirile avute la Departamentul de Stat,cu Strode Talbott, secretar de stat adjunct și cu directorul pentru probleme OSCE, John Kornblum. Oficialii americani au precizat că nu doresc să exercite presiuni asupra nici unei părți, dar au subliniat importanța stabilității regionale pentru integrarea euroatlantică a celor două state. IRINA ZIDARU Moment istoric. Marea Britanie a trecut la sistemul metric începînd de ieri, 1 octombrie. Marea Britanie a renunțat la una dintre cele mai vechi tradiții ale sale : sistemul de măsuri anglosaxon a fost abandonat în favoarea sistemului metric. Astfel, dispar, în fine, uncia, livra englezească, picioarele și iarzii și totul va fi măsurat și socotit în metri, grame și litri. In urma protestelor violente, iscate de această hotărîre, cîteva dintre măsurile „imperiale" rămin, totuși, în vigoare : astfel, în baruri berea va fi măsurată tot în „pint “-uri, iar străzile și șoselele vor fi indicate tot în mile metric converse în imagine, o tinără englezoaică incercind să afle prețul unui kilogram de carne in ajutorul tabelelor de echivalență IȘIPANCA RADULESCQ Ieri s-au disputat meciurile etapei a 8-a a Diviziei Naționale la fotbal ÎN GHENCEA, STEAUA A ZVÎNTAT RAPIDUL AMĂNUNTE ÎN PAGINA A 7-A] Mircea Neagu, București: "Azi am fost lătrat de un cîine care mi-a simțit gîndul că eram supărat Am ajuns să fim înțeleși numai de animale" Au trecut 93 de zile de la autosesizarea privind "Scrisoarea celor 300" Este Parchetul General complice la rebeliune împotriva șefului statului? Joi, 29 iunie 1995, presa semnala faptul că Parchetul General s-a autosesizat pentru cercetări în privința "Scrisorii celor 300" publicată în revista "România Mare". Scrisoarea incita la rebeliune armată și autorii ei îl amenințau pe președintele României, Ion Iliescu, că va fi adus în fața plutonului de execuție pentru înaltă trădare. Ministerul Apărării Naționale, prin vocea ministrului Gheorghe Ținea și a șefului Statului Major General, gen. col. Dumitru Cioflină, au dezmințit categoric faptul că ar exista vreun ofițer activ al Armatei Române care să fi semnat "Scrisoarea celor 300". A reieșit clar că autorul scrisorii este C.V. Tudor, președinția Partidului și al revistei "România Mare". Incitarea la rebeliune armată și amenințarea cu moartea la adresa șefului statului sînt infracțiuni de o gravitate deosebită. Au trecut trei luni de zile de la autosesizarea Parchetului. Nu putem spune că procurorii n-au avut timp destul să ancheteze, dacă ne gîndim la rapiditatea cu care s-a lucrat în cazul "Ziua". Asta înseamnă că Parchetul General este complice cu C.V. Tudor la aceste infracțiuni? Care este rezultatul anchetei? RADU TUDOR CHESTIUNEA ZILEI în legătură cu înăsprirea prevederilor Codului Penal, referitor la delictele de presă Mijipj GOIHH penal Postim, ai deplină libertate de mișcare III Desen de ADRIAN ANDRONIG