Evenimentul Zilei, septembrie 1996 (Anul 5, nr. 1275-1299)

1996-09-02 / nr. 1275

Vineri seara, la cel mai important eveniment media din România, Ion Cristoiu a fost desemnat de MEDIA FEST ’96 cel mai bun editorialist MEDIA FEST '96 a fost cel mai important eveniment media din țara noastră. Au participat peste 400 de realizatori, pentru unii dintre ei festivalul reprezen­tând consacrarea în mass-media. Pe parcursul a cinci zile, MEDIA FEST a devenit spațiul de întâlnire, cunoaștere, prezentare și concurs al producătorilor de programe de radio și televiziu­ne, realizatorilor de producții publicitare, televiziu­­nilor și radiourilor comerciale românești, societăților de cablu, agențiilor de publicitate, producătorilor de echipamente de specialitate și al editorilor de publi­cații. Prima inițiativă de acest gen din România a cu­prins cinci evenimente distincte : Prod­fest - Festi­valul producțiilor de televiziune și radio ; Expo Media - Tîrgul de producții, echipamente și servicii pentru televiziune și radio ; Media Talk - seminarii pe teme de audiovizual ; Publi­fest - Festivalul pro­ducțiilor publicitare ; Media Art­ - expoziție de arte multimedia. Zilnic, „un grup de redactori de la orașe și sate", împreună cu invitatul lor, Stelian Nistor, au editat „Academia Festavencu". Redactorii „foii zilnice de media (zece)" ne-au informat despre documentul senzațional „Encefalograma Revoluției Pro TV”, despre „lansarea, la Palatul Copiilor, a celei de-a treia colecții a lui Ion Iliescu - Neluțu Ultraconstitu­­țional", oferindu-ne, într-unul din numere, și o pre­zentare neconvențională a membrilor juriului și a directorilor secțiunilor festivalului. Vineri seara s-a desfășurat Gala Laureaților, un show exuberant și plin de surprize. Florin Călinescu și Stelian Nistor au prezentat cu mult umor și vervă acest spectacol, încheiat la miezul nopții cu un uriaș foc de artificii. Marele premiu al primei ediții a ME­DIA FEST a fost de­cernat realizatorilor Radu Igazsan și A­­lexandru Solomon pentru filmul „Cro­nica de la Zürich", produs de fundația Arte Vizuale (PAV). Premiul in valoare de 10 milioane de lei (net) a fost în­­mînat de Rodica Moisescu, directoa­rea festivalului. La secțiunea audio-talk show a Prod Fest, premiul­­ 1 milion lei­­ a fost obținut de Carmen Bendovski pentru talk-show-ul „Simț enorm și văz monstruos", realizat la Radio Total. Pentru documentar social și cultural (audio) a fost premiat­­ 1 milion lei - Daniel Ovidiu Popica (Radio Galați România) cu producția „Timpul Țiganilor", iar pentru divertisment (audio) caseta demo-compilație de program ProFM din 3 iulie 1996 a primit premiul special Prod Fest - 1 mi­lion lei Premiile Publi Fest au fost acordate lui Nicolas Horga (Radio Total) pentru toate spoturile audio prezentate - 1 milion lei, Bogdan Albu (Pro TV) pen­tru materialele promo „Votează", „Știri" și „Pro TV Sale Tape" (video) - 1 milion lei și lui Ovidiu Bose Paștina și Constantin Chelba de la Graffiti/BBDO și respectiv Foss Advertising pentru clipurile publici­tare „Skin-Elite Sahara" - 5 milioane lei - respec­tiv „Hațegana" - 1 milion lei. Premiul special Prod Fest - videoclip muzical a fost obținut de Dan Chișu (Dakino) pentru „Texaco" - 3 milioane lei, iar pentru divertisment, Diana Io­­nescu (Pro TV) și Viorel Gaiță (Pro TV și Media Vi­sion) pentru „Vremea", respectiv „Sărac, dar curat". Premiul special Prod Fest - 3 milioane lei - la secțiunea programe culturale video i-a revenit lui Alexandru Solomon (FAV), cel pentru reportaj lui Florin Iepan (Pro TV) pentru filmul „Ultimul Jidan", iar cel pentru talk-show lui Mihai Tatulici pentru emi­siunea „Maria" din seria „Deșteaptă-te române" și Ruxandrei Săraru pentru „Bună seara, România" (Pro TV). Pentru spot social a fost premiat cu 10 000 USD documentarul „Copșa Mică". Juriul, condus de aca­demicianul Răzvan Theodorescu a acordat un pre­miu special oferit de Castel Film peliculei „Apocalip­­sa după Cioran", de Gabriel Liiceanu și Sorin Ilieșiu, produs de studioul video al Grupului pentru Dialog Social. __ Adrian Ionescu, directorul Asociației Române de Comunicații Audiovizuale (ARCA) și al Media Talk a înmînat premiul pentru cel mai bun editorialist - 1 milion lei - lui Ion Cristoiu, directorul ziarului „Eve­nimentul zilei" și premiul pentru cel mai frumos ziar - 1 milion lei - publicației „Cotidianul". CĂTĂLIN BLEBEA ZILEI lilBelor ION CRISTOll np VI* Adrian Sîrbu, Florin Călinescu și Miha Tatulici, punînd la punct ultimele deta­lii pentru MEDIA FEST • MCg'OffiOT • dWdCODffiÛâCGÏÏ • INFLAȚIA IȘI SPUNE CUVÎNTUL Se va pune in circulație bancnota de 50.000 lei Ea va întră pe piață începând cu 20 noiembrie Dan Florescu, casierul central al Bănci Naționale a României, a prezentat oficial sîmbătă ,bancnota de 50.000 lei, care va intra în circulație pe 20 noiembrie 1996. Această emisiune de noi bancnote este una din consecințele palpabile ale inflației. Dimensiunile bancnotei simt 155x70 mm, mai reduse decît bancnota de 10.000 îe‘4 culoarea dominantă fiind albastru-violet Pentru prima dată în România, o bancnotă are imprimare în relief, inclusiv un semn special pentru nevăzători. Elementele de siguranță sînt încadrate în patru grupe: • Elemente detectabile fără apa­ratură specială­­ pentru public: impri­mare în relief, fir de siguranță imprimat, filigran, imagine latentă, simbol de cont­trapunere față verso. • Elemente detectabile cu dispozi­tive speciale­­ folosite de bănci, case de schimb valutar, casierii (lămpi cu ul­traviolete, lupe pentru descifrarea mi­­crotextelor). • Elemente detectabile cu mașini speciale, comandate de calculatoare. • Cel puțin un "semn" identificabil numai de Banca Națională. Potrivit casierului central Dan Florescu, pozi­ționarea și caracteristicile acestui semn sînt cunoscute de doar două persoane din Banca Națională Caracteristici Bancnota cu valoare nominală de 50.000 lei are următoarele caracteristici: * dimensiuni de 155x70 mm, cu o toleranță de *1~1 mm; - imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui George Enescu și un fir de siguranță complet încorporat; - culoarea dominantă a bancnotei, fată-verdo, albastru-violet; pe fața bancnotei sînt imprimate Stema României, denumirea băncii cen­trale emitente "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI", portretul compozitorului George Enescu și un element decorativ floral, cu elemente grafice reprezenta­tive; tot pe față sînt imprimate valoarea nominală în cifre șî litere, sigla Băncii Naționale a României, semnăturile gu­vernatorului și casierului central, anul emisiunii "1996"; pe verso sînt imprimate imaginea SFINX-ului din Munții Bucegi, alături de o serie de simboluri muzicale -întrebare un fragment din partitura operei Oedip Rege: apar, totodată, valoarea nominală în cifre și litere, denumirea și sigla Băncii Naționale a României, seria și numărul bancnotei, textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR" Toate bancnotele aflate acum în circulație vor fi schimbate Avînd în vedere că, în general, în 4- 5 ani toate elementele de siguranță ale bancnotelor sînt deslușite de falsifica­tori, toate bancnotele aflate în circulație vor fi schimbate în timp, a precizat Dan Florescu. Noile tipuri de bancnote vor fi mai rezistente, moderne, cu elemente de siguranță sporită. Pînă pe 20 noiembrie, vor fi impri­mate cîteva miliarde de lei în bancnote de 50.000. Potrivit unor surse neoficiale, cernelurile și hîrtia cu firul de siguranță încorporat sînt importate. Operațiunea de tăiere a colilor cu bancnote de 50.000 va fi executată de BNR. IULIAN BOSTAN Imer EMCâMIÉ­ARI IMPRIMARE IN RELIEF înscrisurile, cifra valorii, portretul și semnul pentru nevăzători sînt imprimate în relief și sînt perceptibile prin palpare ELEMENT DE SUPRAPUNERE FATA/VERSO Cînd bancnota este privită în contra lumină, apare imaginea completă a semnelor muzicale IMAGINE LATENTĂ la privirea directă a bancnotei apare conturul unei viori, pentru ca, la schimbarea unghiului de privire pe verticala imaginii respective să apară inițialele BNR Se vede portretul lui George Enescu la privirea în contra lumină a bancnotei FILIGRAN CORESPONDENȚĂ DIN ISRAEL Luați drept evrei. Doi români au fost împușcați în Cisiordania de un palestinian Pornind cu bicicletele la cumpărături in dimineața zilei de sîmbătă, 31 august, cinci muncitori români erau conștienți că pătrunseseră pe teritoriul Cisiordaniei, dar în nici un moment nu-și imaginau pe­ricolul ce-i pîndea, fapt ce a fost pe punctul de a avea consecințe din cele mai tragice, întrucît magazinele din localitatea în care locuiau, Zichron Yaakov, aflată pe linia de demarcație cu Cisiordania, erau închise în cursul Sabatului, cei cinci au hotărît să se aprovizioneze în satul pales­tinian Baka al Sharqia, din vecinătatea satului cu populație mixtă arabo-israelia­­nă Baaka al Gharbia. Satul palestinian se află în zona „B", în care autoritățile palestiniene exercită controlul civil, în timp ce forțele israeliene se ocupă cu securitatea zonei. Cei cinci muncitori n­u erau la prima lor deplasare în satul pa­lestinian, întrucît prețurile în această zonă a Cisiordaniei sînt mai scăzute decît în localitățile israeliene, încheindu-și cumpărăturile în magazi­nul în care erau cunoscuți, muncitorii ro­mâni au luat masa de prînz la un res­taurant din apropiere. Doi dintre ei s-au îndreptat spre o uliță învecinată pentru a-și face nevoile. Aici au fost surprinși de un terorist înarmat cu un revolver, care a tras două focuri în direcția lor, rănindu-l grav în piept pe Budilă Teodor. Al doilea glonț­­ l-a rănit pe Țuțu Ștefan în șold. Rana sa a fost descrisă ca ușoară. Aten­tatorul a dispărut în direcția orașului pa­lestinian Tulkarem, aflat sub controlul au­torităților autonome palestiniene. Răniții au fost imediat transportați de tovarășii lor la cea mai apropiată pozi­ție militară israeliană, unde un medic mi­litar le-a acordat primul ajutor. Ulterior au fost transferați la spitalul din locali­tatea israeliană Hedera. • FORȚELE DE SECURITATE ISRAELIE­NE AU IMPUS STAREA DE ASEDIU ÎN ZONA. PTNA LA PRINDEREA TERORIS­TULUI Forțele de securitate israeliene au pă­truns imediat în satul palestinian, impu­­nînd stare de asediu și efectuînd intense percheziții și cercetări. Concomitent au fost înștiințate autoritățile palestiniene din Tulkarem pentru a lua măsuri de cap­turare a teroristului. Acesta este cel de-al doilea atentat din cursul săptămînii trecute, după ce în zona Gush Etzion a fost atacat cu rafale de armă automată un autobuz israelian. După toate probabilitățile, muncitorii români au fost confundați cu cetățenii israelieni care obișnuiesc, de asemenea, să-și facă cumpărăturile în zonă. Acesta este primul atentat comis pînă în prezent asupra unor muncitori români din zona centrală a Israelului. SERGIU KLEIN FÎR DE SIGURANȚĂ Incorporat în hîrtie și imprimat continuu cu textul "BNR 50000", vizibil cînd este privit în contra lumină VERSG 123456? aioi Un pedofil de 67 de ani a fost arestat pentru coruperea sexuală a 6 fetițe în data de 26 august a.c., țiganul Bîrsă­nescu Nicolae, de 67 ani, din Buzău, a fost arestat în urma mai multor sesizări care îl învinuiau de corupere sexuală a unor fetițe minore. Povestea se întinde pe o perioadă de un an, prima dintre victime că­­zînd în plasa pedofilului încă din vara tre­cută, fără să spună părinților ce i s-a în­­tîmplat.. O parte dintre părinții care au știut însă au refuzat să sesizeze poliția, „de rușine". în final, în dosarul lui Bîrsă­­nescu s-au adunat șase sesizări, tinerele victime avînd vîrste cuprinse între 7 și 11 ani. Iată cum proceda bătrînul pedofil care, deși era însurat și avea 4 copii, a dovedit că posedă un apetit sexual nefiresc : el își ademenea victimele în propriul aparta­ment din blocul­­ 4 din cartierul Broșteni, cu diferite promisiuni, profitînd de inocen­ța fetițelor. Aici, după ce se dezbră­ca, el începea să-și dezbrace victimele, le pipăia și le mîngîia,punîndu-le și pe copile să facă la fel. Zilele acestea, medicul legist va stabili dacă fetițele au fost și deflorate în urma jocurilor erotice ale bătrînului. După 24 de ore petrecute în arestul Po­liției Buzău, Nicolae Bîrsănescu a fost eli­berat și internat la Spitalul de neuropsi­­hiatrie din comuna Săpoca, unde o comisie de medici îl va expertiza pentru a i se sta­bili gradul de responsabilitate și potență. Intenționînd să schimbăm cîteva cuvinte cu „pacientul", membrii familiei Bîrsănes­cu s-au opus categoric ! „Nu aveți ce dis­cuta cu el. Tata nu a făcut nimic și n-a violat pe nimeni. Este lucrătura părinților (victimelor - n.n.). O să vedeți că nu-i vi­novat și cu asta am încheiat-o. Gata !", a afirmat unul dintre fiii pedofilului. Nu de aceeași părere sînt și vecinii lui Bîrsănescu, unul dintre ei declarîndu-ne : „Sînt mai­ mulți părinți nenorociți, domne, dar le e rușine să recunoască". O altă ma­­mă care a dorit să-și păstreze anonimatul a afirmat ■ „Dacă ăsta nu intră la pușcă­rie înseamnă că trebuie să mă las de ser­­viciu, să-mi păzesc fata !". IONUȚ DOGARU Pagina 2 • NR. 1275 / 2 SEPTEMBRIE 1996

Next