Evenimentul Zilei, octombrie 1996 (Anul 5, nr. 1300-1326)

1996-10-01 / nr. 1300

l­vmhneniul zad” răprezintă cel mai vcent car. de atentat la­ siguranța naționa. UN AGENT KGB­R ORGANIZAT ÎN ROMÂNIA O REȚEA DE SPIONAJ PENTRU SUSTRAGEREA UNOR DOCUMENTE SECRETE DIN DOMENIUL EXTRACȚIEI PETROLIERE El se numește Nicolae Tomescu, a absolvit Academia Militară de la Moscova și se ascunde acum într-o țară din fosta URSS Pag, în replică la editorialul lui Ion Petru Dumitriu răspunde: “Eu aprob politica președintelui Iliescu" Pag. O POVESTE TIPICĂ TRANZIȚIEI : Plecată în Japonia pentru a dansa, ADINA NICOLAE s-a convins ca patronii vroiau altceva­­ de la ea Pag. în Suedia se introduce PUȘCĂRIA .DOMICILIU Paa. Pan­ I Cu doar 48 de ore înainte de aplicația, comună româno­­maghiară de la Turda. Pavilionul în care urmau să fie cazați soldații unguri a sărit în aer Potrivit declarațiilor date în timpul urmăririi penale, GHEORGHE DRAGODAN susține că i s-a cerut un com­­sion de 10% pentru a obține finanțarea de 3 mi­iarde lei de la SAFI 5-a ajuns, deja, la numărul 13 RADU CÂMPEANU și-a depus ieri, la BEC, candidatura pentru funcția de președinte Mpri ai României Imü Pagina 6 Regulament privind organizarea comerțului stradal MĂSURI DE OCUPARE A DOMENIULUI PUBLIC d­ ’zfis... ■"»«­­­­ După celebrele scandaluri postdecembriste “golanii", măi animalule!", sancționarea "Evenimentului zilei" și altele, ION ILIESCU mai provoacă unul: scandalul gardului de sîrmă împletită Cotidianul "Adevărul" a publicat joi, 26 septembrie, o fotografie care-l înfățișa pe Ion Iliescu discutînd cu alegătorii printr-un gard de sîrmă. în replică, președintele României s-a lansat, duminică într-un atac deosebit de violent la adresa ziarului condus de Dumitru Ținu, con­sidered că "este mizerie felul In care gândește condu­cerea ziarului să facă gazetărie", "asta lipsă de raspect față de oameni și față de șeful statului Dumitru Ținu a dedicat un întreg editorial reacției lui Ion Iliescu, în care afirmă: "Singurii regret pe care o încearcă (președintele n.n.) este că presa nu mai poate­­ controlată" In același editorial, directorul cotidianului "Adevărul" precizează că ziarul pe care-l conduce va continua să­­trateze pe Ion Iliescu,­în perioada campaniei elecorale ca pe unul dintre candidații la președinție 1300 Acest număr a fost tipărit în doua ediții Anul d e marii. 1 noiembria ISIS e I2ana>­ SM niI Varianta în română și engleză pe INTERNET: http://exmres.kanpa.ro Naționala de fotbal a României a primit oferta de a juca un meci amical cu Brazilia, campioana mondială Selecționerul Angliei Iordănescu ne-a dezvăluit ieri ce echipa națională de fotbal a României are o ofertă pentru un amical în Brazilia, în compania campioanei mondial­e en-titre.’„Evident că am acceptat imediat. Oare antrenor nu și-ar dori un adversar de prestigiu pentru echipa­ sa ? Dar, vă spun că nu e încă i­imic sigur. Totul s-a rezumat pînă acum la un acord verbal.L-am rugat să ne trimită un­­ fax, cu o ofertă oficială. Cînd am să văd faxul am să spun ca, în­­­tr-adevăr, e o chestiune serioasă. Pînă atunci însă, repet, nu pot­ fi sigur de, nimic". In cazul în care se va perfecta,­ întîlnirea cu Brazilia ar urma să aibă­­ loc în ultima decadă a lunii­ noiembrie sau chiar­ mai tîrziu, în decembrie. IO­AN VIOREL EVENIMENTUL ZILEI văzut de ION CRISTOIU SCRISOARE DESCHISĂ LUI MIRCEA IORGULESCU Stimate domnule Mircea Iorgulescu, din c­ ț ®­stiți poate, pe plaiurile noastre mio­ritice e la modă genul epistolar. Politicie­nii, cel puțin, s-au dedat cu trup și suflet născocirii și expedierii de scrisori jurnaliș­tilor, altor politicieni, ba chiar și lor înșiși. Riscînd să mă las și eu, preț de un edito­rial, atins de această epidemie, vă văi a­­dresa următoarea scrisoare deschisă : Am ascultat cu deosebit interes tableta dumneavoastră, difuzată de „Europa Li­beră" în 28 septembrie 1996 sub titlul „De­lir funerar", în hotarele ei, dumneavoas­tră atacați necruțător un fenomen­ prilejuit de moartea lui Nicu Ceaușescu. Susțineți că,,spre uimirea dumneavoastră, ceea ce pentru presa străină a fost­,,o știre mon­denă, oarecum pitorească fiindcă există și mondenități lugubre,­ după cum există și un pitoresc al lugubrului — în presa ro­mânească, printr-o ciudată magnetizare, s-a ajuns­ pe alocuri la un adevărat delir funerar Astfel, ziceți dumneavoastră, „moartea lui Nicu Ceaușescu a căpătat proporțiile unui eveniment și forma unei ifi%sențe"...De..ce, indecență ? Pentru că, «»spun de și dumneavoastră, ,acest „delir fu­­fierar" vine în contradicție cu memoria ro­mânilor. A românilor „care înghețau în locuințe­ și­ se rîsfieau din măsele auzindu-l de tatăl prințișorului cum îi sfătuie să se îmbrace mai gros cînd se vîră sub plă­­pumi". A românilor „care au suportat ani de-a rîndul ca restaurantele să se închidă la ora 21.00". A „românilor obligați să în­vețe bulgărește sau rusește sau sîrbește sau ungurește dacă vor să se uite la fele­­­ i­ntimate domnule Mircea lorgulescu, vă invidiez pentru acest articol. Nu numai pentru talentul deosebit pe care-l respiră, talent asupra căruia n-am avut și n-am nici o îndoială, ci pentru că l-ați putut scrie. Eu, de exemplu, n-aș fi­ fost în stare să pun pe hîrtie, cu atîta forță a sinceri­tății, un articol care să se refere la m­e­­moria românilor. Și dintr-un motiv foarte simplu. Eu locuiesc la București. Dumnea­voastră, care stați la Paris, aveți păstrată intactă mem­oria nenorocirilor întruchipată de Ceaușescu. Eu însă, care stau la Bucu­rești, mi-o pierd pe zi ce trece. Și asta pentru că mizeria prezentului e pe zi ce trece mult mai puternică decît mizeria tre­cutului. Dumneavoastră vă referiți la me­moria românilor ca la ceva existent, de o putere în stare să se simtă ofensată de „delirul funerar" provocat în presă de moartea lui Nicu Ceaușescu. Stimate domin^Mircea Iorgulescu, dacă eu, care n-aș putea spune ca sunt o victimă a tranziției, ba, mai mult, trebuie­­ să recunosc faptul că sînt unul dintre cei care se bucură de avantajele libertății de expresie, inexistente pe vremea lui Ceau­șescu, nu mai am memoria nenorocirilor dinainte de decembrie 1989, ce să mai spun de milioanele de români simpli, că­rora presa liberă și posibilitatea de a vota pe cine vor nu reușesc să le țină de cald ! Da, într-adevăr, la șapte ani de la prăbușirea lui Ceaușescu, românii ar tre­bui să aibă vie amintirea frigului din case, a restaurantelor închise la 21.00, a ecra­nului gol al televizorului de după ora 22.00. Ei, uite că n-o mai au. Și nu pentru că aparțin unui popor cu memoria scurtă, unui popor ciudat, care-l divinizează azi pe cel a cărui moarte o cereau în 1989, ci pentru că prezentul nu-i oferă suficiente argumente pentru a putea exclama : - Ce bine e acum față de­ perioada anterioară! Dimpotrivă, pentru mulți dintre români, a­­cum e mai râu decît in­anii Ceaușescu. Sigur, pe timpuri românii înghețau în lo­cuințe. Acum însă, cînd nu îngheață, pen­tru că problema încălzirii nu s-a rezolvat nici pînă azi, sînt jefuiți și apoi uciși cu bestialitate. Ca să nu mai spun că, dacă pe vremea lui Ceaușescu înghețau în lo­cuințe, acum mulți dintre ei îngheață pe afară, deoarece mulți dintre ei n-au putut face rost de o locuință cu un pat sub a cărui plapumă să se vîre îmbrăcați cît mai gros. Sigur­­ pe vremea lui Ceaușescu res­taurantele se închideau la 21.00. Acum sînt deschise pînă dimineața. Numai că, avînd în vedere sărăcia care face ravagii, pentru mulți români restaurantele sunt inaccesibile nu numai de la 21.00 in sus, ci toată ziua. Și asta pentru că nu-și pot­ permite să intre în ele. Singurul lucru adus lor de tranziție e faptul că, în timp ce pe vremuri se uitau la ora 21.00 la ferestrele întunecate ale restaurantelor, acum au po­sibilitatea să se uite la ferestrele lor in­tens luminate. Exemple de acest prezent dureros ar putea continua la infinit. Un prezent pe care dumneavoastră, Mircea Iorgulescu, aflat la Paris, nu vă afectează, dîndu-vă fericitul prilej de a avea în amintire, vii încă, nenorocirile trecutului Ceaușescu. Un prezent care este însă pentru cei ce lo­cuiesc la București și în alte orașe ale Ro­mâniei atât de dur, încît i-a făcut să uite trecutul. Așa că eu, jurnalist trăitor al realității din România de azi, nu cred că „delirul funerar" de care acuzați presa ar fi intrat în contradicție cu starea de spirit a românilor. Dimpotrivă, el a co­respuns unui sentiment al întregii țări. Un sentiment care nu-i atît nostalgia după trecutul ceaușist, cît mai ales durerea luț de mizeria prezentă. SERIALUL SERII LA SPITALUL DE URGENȚĂ (E.FU - EPISODUL 42 ORA 20.00 Copiii care intră acum în clasa I vor fi vaccinați gratuit " •"* • • ■ ■ - l- ; ": : ".... : împotriva hepatitei A Pentru prima oară în România, Mi­nisterul Sănătății a­ introdus vaccina­rea împotriva hepatitei de tip A, nu­mită și h­epatita­ digestivă. Vaccinarea se face gratuit, în cadrul programului de vaccinări al MS/pentru copiii­ care au intrat, anul acesta, în clasa I. Nu­mărul acestora este de aproximativ 350 000, iar acțiunea­ de vaccinare se încheie la sfîrșitul lunii noiembrie. Reamintim că hepatita digestivă este provocată de un virus, care se transmite prin alimente nespălate, mîini murdare etc. Aceasta este o for­mă mai ușoară de hepatită, spre deo­sebire de aceea de tip B sau G, dar care este foarte frecventă la copii. MARIA TIMUC S-a inventat trusa-semafor care arată cînd o femeie poate face liniștită dragoste, fără prezervativ Concernul anglo-olandez Unilever a anunțat lansarea unei „truse-semafor" cu ajutorul căreia femeile vor putea ști în ce zile pot face dragoste fără, teama de a rămîne în­sărcinate, transmite Reuter. Concepută pe modelul popu­larelor teste de sarcină, trusa conține niște benzi indicatoa­re, care o dată introduse în urină, stabilesc­ nivelul de hor­moni. In caz că nu există riscul unei sarcini, apare un cerculeț verde ca la semafor, iar­ în­ zilele de fertilitate se afișează culoarea roșie. Producătorii afirmă că metoda este 95 la sută sigură, și va avea mare succes iar femeile care se tem de efectele se­cundare ale­­ pilulelor contraceptive. JACQUELINE PRAGER * I jN'­­ ... TV.-'7. V­... A­v’î'...» Mititelul de el, a început să gungurească primele cu Vintil II Desen de ADRIAN AMDRONIC

Next