Evenimentul Zilei, ianuarie 1997 (Anul 6, nr. 1375-1397)

1997-01-06 / nr. 1375

b$2 Vor supraviețui românii celor două unde de șoc ale* creșterii prețurilor W * K/ i K­ W­A " M­f ~Yzif-z JS BT* [fl il f~z­i «Ss ° ia -1 «* / J] [zokg la * 1*1­n- 1 i­ ol l* T m­ii uri tnr!| Laptele s-a scumpit cu 20% q J Laptele va ajunge 5000 Nf’" IM^1 Bă «SBy -~bi­­__ Pîinea nesubvenționată s-a scumpit cu 20% Carnea s-a scumpit cu 30% Se va tripla prețul energiei electrice IAM­AS . .' •.'. •• ' • <■­'.. ■­­..•' •*­ •.•.>‘v " *• '« ' • •'■’■ • . •••"'• ...*'** v. v*V Gîga calorîa se va scumpi cu 50-900^ N­­­ C Plinea de stat va costa­­ fi AAA . Bei? Transporturile în comun s-au scumpit cu 30% im -V-.J i .StVi î^Tij^TNT] « s T*X^T­i­tju 1 în final, carnea se va scumpi cu 00%?| |_ Prețul biletelor de tren se va majora cu 70% mmmmmmmmmmwnrnr gaz metan La nici un an de cînd soția sa a murit de cancer, președintele Cehiei, VACLAV HAVEL, s-a recăsătorit cu o actriță blondă cu 16 ani mai tînără decît el Pagina . Chiar dacă autopsia nu confirmă otrăvirea, moartea chirurgului MI­HAI CÂRSTEA, șef de secție la Spitalul Elias, ridică numeroase semne de întrebare Paginafl Bîlbîiala ministrului Virgil Petrescu a compromis redeschiderea anului școlar. ȘCOALA ÎNCEPE FIE ASTĂZI,­­ FIE PE 8 IANUARIE Pagina ® 1375 nTSTv Acest număr a fost tipărit In două ediții Anul VI 10 luni. și ianuarie 1997 O 12 cca.­ 800 Isj Varianta în română și engleză pe INTERNET: http: //www.expres.re EVENIMENTUL ZILEI văzut d­e SOM CRISTOIU O tăcere iresponsabilă Buimăceala națională de la finele lui 1996, constînd dintr-un amestec de veselie generală , provocată de sărbători­­ și îngrijorare multi­lateral dezvoltată - produsă de scumpirea car­buranților - a împins în planul secund al atenției un eveniment politic extrem de important : vizita la Budapesta a ministrului nostru de externe, Adrian Severin. Obiectivul rației liderului PD în capitala Ungariei l-a constituit schimbarea in­strumentelor de ratificare a Tratatului româno­­maghiar, semnat la Timișoara la 16 septembrie 1996. Neliniștita personalitate a lui Adrian Se­verin nu se putea mulțumi cu stricta îndeplinire a acestei formalități. Ministrul nostru de externe a simțit nevoia să transforme o deplasare de ru­tină într-o vizită spectaculoasă, despre care să se vorbească nu numai în România și Ungaria, dar și pe întreaga planetă, din Atolul Mururoa, pînă în Kamciatka. Urmare a acestei agitații, a­­vîndu-și cauza într-o nevoie interioară de a face în jurul său cît mai multe valuri mediatice, A­­drian Severin a ținut-o la Budapesta într-o fre­nezie activistică continuă. S-a întîlnit cu politi­cieni ai puterii și opoziției, a conversat cu in­dustriașii unguri, a acordat interviuri și a parti­cipat la o conferință de presă împreună cu mi­nistrul de externe maghiar Laszlo Kovacs. Rela­tările presei și televiziunii maghiare, corespon­dențele trimișilor speciali ai unor jurnale româ­nești, declarațiile date atât de oficialitățile din Ungaria, cît și de Adrian Severin ne dezvăluie că, la întîlnirile cu premierul Gyula Horn, cu președintele Arpad Goncz, cu alți lideri ma­ghiari nu s-a discutat în nici un caz despre sta­diul la care a ajuns soția lui Adrian Severin cu preparatul caltaboșilor, nici despre cotele ape­lor Dunării. Au fost abordate, dacă ar fi să cre­dem reportajelor din presă, probleme deosebit de importante privind relațiile dintre Ungaria și România, privind situația minorităț­i maghiare din țara noastră, privind chestiunea intrării în NAS­O. în aceste condiții, superficialitatea cu care s-a trecut în România peste această vizită nu poate decît să surprindă. Dacă în ce privește opinia publică, această tratare cu lejeritate a evenimentului e justificată într-un fel, dat fiindcă românilor de rînd le-a stat mintea la alte lu­cruri, în timpul sărbătorilor, decît la întrebarea , Ce-a făcut Adrian Severin la Budapesta ?, în ca­zul Guvernului și al Președinției, ea rămîne mai mult decît inexplicabilă. O putem considera, conștienți de greutatea cuvîntului, stupefiantă. Cu toate că în ultimul timp relațiile dintre România și Ungaria au săltat un pic peste nivelul de în­gheț din anii anteriori, totuși, raporturile dintre cele două țări răm­în în continuare deosebit de delicate. Eforturile depuse de politicienii lucizi din România, inclusiv de cei din echipa Hiescu, de a pun­e capăt suspiciunii reciproce dintre cele două popoare n-au reușit, totuși, să stabi­lească între România și Ungaria, un parteneriat în genul celui postbelic dintre Germania și Franța. In consecință, o vizită atît de plină de întîlniri cu oficialitățile maghiare precum cea a lui Adrian Severin trebuia neapărat să se con­stituie într-un motiv de preocupare din partea Guvernului și a Președinției. Era de așteptat ca pînă acum Adrian Severin să informeze atît Guvernul cît și Președinția despre ce-a vorbit și a făcut în capitala Ungariei. Nu-i exclus ca ministrul nostru de externe să fi avut vreo discu­ție cu Victor Ciorbea și cu Emil Constantinescu pe tema dialogurilor purtate­ la, Budapesta. Poate a făcut-o în cadrul unor întâlniri confiden­țiale. Poate i-a zis primului ministru român despre ce s-a întâmplat în Ungaria, în treacăt, în timp ce Victor Ciorbea venea de la toaletă, iar Adrian Severin se îndrepta spre respectabila instituție. Indiferent dacă aceste informări au a­­vut loc, ele trebuiau aduse la cunoștința opiniei publice. Nu de alta, dar la Budapesta s-au pe­trecut unele lucruri bizare, menite a neliniști pe toți românii în absența unor informații oficiale despre vreo dare de seamă făcută de Adrian Severin Guvernului și Președinției. La conferința d­e presă din 27 decembrie 19^o, ministrul de externe maghiar a declarat că în cursul dialogului Adrian Severin - Gyula Hem, partea maghiară a cerut : redeschiderea consulatului de la Cluj și deschiderea unui consu­lt onorific la Constanța, retrocedarea unor bunuri bisericești din România, confiscate de reg­imul comunist, redeschiderea Universi­tății Bolyai, introducerea inscripțiilor bilingve în Ardeal. N-a fost vorba, în cazul lui Lasz­o Kovacs, de, să-i zicem, o informare neoficială a presei, ni ci de ceea ce am putea numi o s­urgere de informații. A fost o declarație ofi­­cială în fața jurnaliștilor maghiari și străini. O diclarație av.mtd, deci, valoarea de exigențe formulate public de către Budapesta față de București. Chiar dacă redeschiderea Consulatu­lui de la Cluj e o chestiune extrem de sensibilă (așa cum demonstrăm noi în numărul de față), totuși, ea se înscrie în sfera relațiilor dintre două țări. Apare normei ca problema să fi fost abordată la întâlnirea Adrian Severin - Gyula Horn. Celelalte probleme nu țin însă de relațiile biîatord­e. Sîn­t probleme ale minorită­ții maghiare din România. Dacă există, dacă UDMR le vrea rezolvate, ele trebuie discutate la București, cu reprezentanții minorității ma­ghiare, și nu la Budapesta, cu politicienii aflați la putere în Ungaria. De ce a ținut totuși par­tea maghiară nu numai să abordeze aceste probleme ale UD­MR, dar, mai mult, să le facă publi­c sub forma unor exigențe față de Bucu­rești ? Pentru a transpune în practică „Decla­rația comună a Conferinței - Ungaria și mino­ritățile ungare din străinătate", organizată la Budapesta la 4-5 iulie 1996. Prin acest docu­ment guvernul maghiar își asuma responsabi­litatea de a vorbi și lupta în numele minorități­lor maghiare din țările vecine Ungariei. Acest angajament public al guvernului de la Buda­pesta a stârnit, cum era și firesc, neliniști nu nu­mai în țările care au o importantă minoritate maghiară, dar și în cancelariile occidentale. Așa cum ne reamintim cu toții, Departamentul de Stat al SUA a protestat cu energie față de Declarația întâlnirii maghiaro-maghiare, văzînd în ea un soi de fitil aprins ce-ar putea declanșa în Europa de Est o explozie în genul celei din Bosnia. Pus la punct, guvernul maghiar s-a cu­mințit la iuțeală. Urmare a acestei reîntoarceri în banca lui, guvernul de la Budapesta a ac­ceptat, sub presiunea americană, compromisul propus de România pentru semnarea Tratatu­lui româno-maghiar. Prin declarația de la Conferința de presă din 27 decembrie 1996, oficialitățile de la Buda­pesta au revenit, fără să clipească, asupra po­ziției riscante pe care și-o asumaseră prin De­clarația de la finele întâlnirii maghiaro-maghia­re, poziție la care renunțaseră în urma presiu­nilor occidentale. Sub acest semn, ar fi fost de așteptat ca ministrul nostru de externe, Adrian Severin, prezent la conferința de presă, să ia atitudine, chiar dacă într-o formă respectând uzanțele diplomatice, împotriva acestei tentati­ve de reîntoarcere la pretenția Budapestei de a vorbi și lupta în numele minorităților ma­ghiare din țăr­ie din jur. Adrian Severin a tă­cut. Motivele acestei pitici ne scapă. S-ar putea să fie vorba de o lipsă de experiență în mate­rie de politică externă. S-ar putea să fie vorba de o beatitudine dată de gîndul că se află la Budapesta nu ca turist, ci în calitate de șef al diplomației românești. S-ar putea să fie vorba de lucruri mai complicate, asupra cărora s-ar putea pronunța, poate serviciile secrete româ­nești. Sigur e însă că dacă tăcerea lui Adrian Severin mai poate fi trecută cu vederea, cea a lui Emil Constantinescu, președintele Româ­niei, care are, printre prerogativele constituțio­nale, și asumarea politicii externe românești, nu poate fi iertată. De la un anumit punct, ea devine mai mult decît stupefianta. Ea devine iresponsabilă pur și simplu. 21?-Hk ,pl­­ ..-«Jl ^ k în noaptea de Revelion. Un român a murit într-un hotel din Franța, înjunghiat de femeia de serviciu Un cetățean român a fost ucis în noaptea de revelion de către o femeie de serviciu, într-un hotel din Vincennes, lângă Paris. Poliția franceză a precizat că patru români, identificați ca Nicolae, Cor­nel, Titus și Gina au petrecut noaptea de Anul Nou în ho­telul respectiv, grupului ala­­turându-se și femeia de ser­viciu a hotelului. Natalia. Cu o oră înainte de miezul nopții, Natalia, aflată în sta­re de ebrietate, s-a simțit le­zată de remarcile triviale ale lui Titus și i-a înfipt un cuțit în inimă, ucigîndu-l pe loc. Potrivit cotidianului bulgar „24 de ore“, „Grupul celor 7“ a pregătit un plan Marshall pentru România și Bulgaria, aflate în pragul colapsului economic Pag. 5 CHESTIUNEA ZILEI în perspectiva viitoarelor scumpiri n­ir­i Desen de ADRIAN ANDRONIO

Next