Evenimentul Zilei, septembrie 1998 (Anul 7, nr. 1880-1905)

1998-09-01 / nr. 1880

Generalul Lebed afirmă că puterea de la Moscova se poate prăbuși în 24 de ore și avertizează că un nou OCTOMENE Rt , amenința Rusia Fondat 1992 IIIII ' • J i ^ i WK n H3- rfe. f • 'f' ' ■ j¹' MII1 li Director CORNEL NISTORESCU Ediția 1 marți. 1 septembrie 1998 Anul 1886 1 •1500.V. £ I kT*W^j r 'A..- >\a^ • ..« 1-'1 TtTSnLi11 » ! 7^3 ! ! AMSTEL BEER •Produs de Import •Ambalaj weretumabil REȚEAUA DE MAGAZINE Oferta specialei în pagina 1] ■ - ."Hr* .. *TW""^| aV Jr GRUflDIG CAM terț Aß r* ùupâ #ecr/F/c4*e C*#A I (ii C\ A V A ^ J j”uJLJJ J sC/j ly-i J Jr. azi 1« TVR1 Dacă foștii proprietari cîștigă în instanță, Ministerul de Interne pierde 85 de imobile pag. 5 m r Transmisiuni Lumină din lumină • Ediție specială ■ închiderea celei de-a XII-a întilniri internaționale „Oameni și religii • Dumnezeu, omul, popoarele“ directă din Piața Universității Ora 21:00 Telecinemateca: „Amintiri“ (RFG, 1973) Cu: Mel Ferrer, Pola Kinski, Martin Luttge, Hannelore Schroth. Regia: Wolfgang Staudt« TVR2K»la 1 Fotbal: România-Germania Meci amical al echipelor de tineret. Transmisiune directa de la Bucarest BANCOREX BANCA PENTRU MILENIUL T1l Miza Ordonanței privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, dezbătută ieri în ședință de guvern: primArii ♦ După ce a pus pe jar coaliția, proiectul a fost retras de liberalul Dăianu ♦ Miniștrii Băsescu și Babiuc au părăsit ședința de guvern, urmați de Ștefan Pîrvan, șeful Gărzii Financiare pag. v. După ce a spart mașina șefului Serviciului furturi auto de la poliția din Bacău, hlrsHpfiul cuspion hiai. Un cunoscut spărgător de mașini, Costică Cavaleru, era căutat de mai multe luni de maiorul Constantin Hudiță, șeful Serviciului furturi auto de la poliția din Bacău. Infractorul parcă intra în pămînt după fiecare spargere. Mr. Hudiță ajunsese la limita resemnării. La sfîrșitul săptămînii trecute, Costică Cavaleru a vrut să-și treacă în agendă un nou succes, cu totul special. Cu chei potrivite a deschis chiar mașina maiorului Hudiță, parcată în fața blocului, și a sustras radiocasetofonul, în timp ce cotrobăia și după alte lucruri bune de furat, privirea i-a fost atrasă de un spray. Sensibil la cosmetice, Costică n-a scăpat tentației de a testa mirosul parfumului, pe care și l-a pulverizat pe gît, după care a căzut lat pe capota mașinii. Sprayul lui Hudiță era paralizant. Nu mică i-a fost mirarea polițistului cînd l-a găsit pe infractorul căutat de luni de zile întins pe mașină, dormind și așteptînd liniștit să i se pună cătușele. Costică Cavaleru a fost arestat imediat, iar metoda maiorului de a prinde infractorii a ajuns celebră la Bacău, fiind denumită în termeni de specialitate „capcana Hudiță“. O.C.HOGEA Paznic la ceapă, Napoleon Bonaparte a prins trei hoți pe tarla Parchetul de pe lîngă Judecătoria Bîrlad îi cercetează la ora actuală pe Eugen Ciucă (33 de ani), paznic la „Agrocomplex“ SA Bîrlad, Costel Paraschiv (25 de ani), paznic la „Agromec“ Bîrlad, și pe Sergiu Bichineț (20 de ani), acuzați de comiterea infracțiunii de furt calificat. Cei trei au fost surprinși de un coleg de breaslă, Napoleon Bonaparte, paznic la SC „Sere Solaris“ SA din localitate, furînd ceapă de pe o tarla a societății. Asupra lor au fost găsite 26 de kilograme de ceapă. Pentru acestea, ei riscă între 3 și 12 ani de închisoare. CARMEN MAFTEI Potrivit lui Traian Băsescu, Investiția canadiană de un miliard de dolari este o gogoașă de-a lui Dimitriu Din afacerea “Țigareta II” au mai rămas în arest doar col.(r) SPP Truțulescu și șoferul Stelian Gheorghe Conan Ioni loan Suciu , a fost eliberat » i Reuniunea internațională „Camfieni și religi!" Casa Poporului a devenit un nou Turn al Babilonului pag. 5 paa 6 POLITICA ■v w ■ ■■■ țărăniștii se pregătesc de criză paa i=w =8:11^:11 Petromidia - drama marii privatizări românești COMENTARIUL ZILEI Altă mașină de controlat de Cornel Nistorescu Să zicem că nea Vasile, exasperat de condiția sa anonimă, se hotărăște să facă o afacere. Vinde tot ce are, aduce bomboane de pom înainte de Crăciun, dă un tun și triplează investiția. Și chiar așa face. Plătește, dă faxuri, marfa sosește pe 2 decembrie, mare veselie cu gîndul la profit. Și vine marfa, mînca-o-ar mama! Doar cîteva zile îi despart pe nea Vasile de lovitura cu bomboanele de pom sau cu portocalele. Cu orice! Și exact cînd să iasă din vamă, hop, Garda Financiară! Actele la control și marfa E ceva suspecți și începe nebunia. Nu e bună factura, firma de la care ai cumpărat e fantomă sau e în urmărire. Bomboanele sînt contaminate radioactiv. Sigilați, începe cercetarea. Și ți le dă în ianuarie, cu scuzele de rigoare că frauda nu s-a dovedit. Sau cu o amendă de două-trei milioane. Te pare că în acte pînă îți găsește ceva. Mai bine le arăți de bună voie ca să scapi mai ușor. Tu nici nu știi că un importator de bomboane trebuia să te blocheze la mantinelă pînă își vindea căcărezele în staniol. Și a vorbit cu vărsa de la Gardă ca să-l înfunde pe nesimțitul ăla cu bomboanele care s-a băgat ca musca-n lapte în afacerea asta. N-are clienți, n-are desfacere, i-a venit și lui să se întindă la cîrnați! Puteți pune în locul bombonatului o firmă mai serioasă. Și în locul lui vărsa, un partid. Și atunci descoperiți că Garda pică la cine vrea ea, conform ordinului de sus. Sponsorizează cutare firmă un partid de opoziție. Dă-i la moacă! O ții numai în controalel Pe cine vrei și nu vrei. Ai o secretară drăguță și-i cade cu tronc unuia de la Gardă. Te bate Dumnezeul Amorezul e toată ziua cu nasul în actele tale și cu ochii după fustă. El controlează pe cine vrea. Vine la slujbă și zice șefu’, am auzit pe unii vorbind de ceva suspect. Tre’ să cădem pe ei. Mai nou, poliția face un dosar pe infracțiune economică. Auzi, bre, vor să-l hulească. Hai să tragem noi un control care să dovedească viceversa! Și exact ca-n „Castelul" lui Kafka, te pierzi și înnebunești, în provincie e și mai și. Garda nu se atinge de un fir de păr al mahărilor locali. De la ei iau sponsorizări, butelie, o călătorie documentară. Cum dracu s-au îmbogățit mai toți lucrătorii de la Garda Financiară? își poartă fundul prin mașini spilcuite și spicăresc mereu la diobrare! Pun la bătaie cît vreți (pentru că mi-a spuse cineva din interior) că dacă nu jumătate, atunci măcar o treime din oamenii Gărzii și-au făcut vacanțele în străinătate. Și aceștia sînt naivii. „Profesioniștii“ și-au tras fabrici pe numele soacrei, al cumnatului sau al unui nepot. La Arad, Timișoara și Oradea, gărdașii fac naveta peste graniță. Au și magazinele lor. Aranjează vitrina cu ultimele importuri cărate de la Budapesta (fără vamă sau cu, dar pe jumătate din marfă), se duc la slujbă și pe urmă cad pe magazinul vecin pentru că dețin o informație despre ceva suspect. Și-l bumbăcesc în controale, pînă li s-a epuizat „importul“ din magazinul lor. N-are rost să vorbim de priceperea unor oameni din Gardă. Unii sînt meseriași, alții sînt un fel de lemn Tănase cu legitimație. Nu trag decît pentru ei. Sau pentru cei mari, pe care îi acoperă și de la care mulg. Garda Financiară, o instituție obligatorie a societății moderne în economia de piață, a fost percepută în România ca o slujbă la care te aranjezi ca om, în plus, un instrument politic de presiune. De aceea e atîta levatură în jurul Departamentului de Control al Guvernului, în jurul Gărzii și statutului ei și, bineînțeles, în jurul Ministerului de Interne. Oamenii puterii sînt mai puțin preocupați de eficiența acestor mecanisme pentru buna funcționare a statului de drept. Sînt mult mai interesați să le folosească împotriva adversarilor. Garda Financiară e un instrument menit să vegheze la respectarea regimului fiscal, iar nu pentru plata polițelor politice; în America, Al Capone a capotat numai în fața unui asemenea mecanism neîndurător: în România, Garda e un fel de pălărie a mafioților și funcționează pe post de ciomag numai pentru comerciantul amărîi și bolit de toate controalele statului, Iată de ce dispute privind schimbarea statutului Gărzii Financiare nu-i decît o ciorovăială pe un instrument de presiune. Un fel de ciolaniadă politică, acoperită de pretenții legislative. Partidul Democrat vrea și el o sculă de strîns țărăniștii cu ușa. PNȚCD nu cedează prerogativele de a-ți face dosar. Cam asta e tot!