Evenimentul Zilei, noiembrie 1998 (Anul 7, nr. 1933-1957)
1998-11-02 / nr. 1933
Campanie bleagă, participare pe măsură! 17* îm Ni 5? 1 » H :■ |ik |1 ni tȧ.: IU ■t-.-’Yv Pi * Bucureștenii și-au exercitat pentru a doua oară în această toamnă npemyelsiium ruium nmo Tvn iii ■ mm ■ 111111 ] Fondat 1992 Mii DE Director CORNEL NISTORESCU Ediția L luni, 2 noiembrie 1998 Anul VII i Nr 1933 16 pag.1 1700 le Premierul Radu Vasile. „Prostia se plătește“ PDSR mai vrea o dată Petre Roman crede că puteam trăi și fără alegeri Alexandru Sassu: „Primăria nu a reușit să se comporte ca o instituție importantă pentru oameni“ Emil Constantinescu: „Populația așteaptă bilanțul la sfîrșitul celor patru ani de mandat“ Prezența la vot, pînă la ora 14.00:18,03% față de 18,21% la scrutinul precedent pag. 8 Record de candidați la postul de șofer sanatoriu 30 pe un loc Nu mai puțin de 30 de candidați au participat vineri la un concurs organizat de senatorul PNL de Botoșani Dinu Secrieru pentru ocuparea postului de șofer personal al parlamentarului. Alesul botoșănenilor i-a trecut prin sită pe toți participanții care au așteptat înfrigurați o bună bucată de vreme. Tremurînd de emoție, unii dintre aceștia se aflau pentru prima oară în fața unui senator. Cîțiva veniseră numai pentru acest motiv și plecau destul de mulțumiți, chiar dacă nu îndeplineau cerințele: în cele din urmă, doi dintre șoferi au trecut testul care a constat în întrebări de genul „Cum te cheamă? Unde ai lucrat? Poți face față unui program prelungit?“. Bazîndu-se pe flerul său de parlamentar versat, Secrieru a pus ochii pe Dan Nilă, un șomer de 22 de ani, fără obligații, „pentru a se afla în permanență la dispoziția mea", cum a declarat senatorul. PETRIȘOR CANĂ Sus, „Părinte“, că se udă cărțile! „Cîinii roșii“ au ridicat piciorul de șapte ori La 3-0 pentru Dinamo, Cornel Dinu identifica „probleme de nerespectare a planului tactic” După ce campionii au pierdut la Bistrița, Ienei a declarat: „S-a dovedit că Steaua nu joacă meciuri aranjate” mmn I porîmnâii m C?A/<Z £ j £<LA'y T cbt^tSa/* 1 £-4- 1/o/- • VsBcn'A &£ VoTAfcE 5-2 Culisele mafiei din Garda Financiară Ialomița „Luăm bara bara la și jumătate?“ în exclusivitate, „Evenimentul zilei“ vă prezintă dialogul avut de Radu Vasile cu cei doi comisari în zilele premergătoare flagrantului, dialog înregistrat pe bandă audio pag. 3 Potrivit unui studiu al Institutului de Ocrotire a Mamei și Copilului, Româncelelor sex cu sentiment Tinerii cu bani își încep viața sexuală mai devreme Culmea fidelității: peste 80% din femeile cu vîrste între 18 și 24 de ani au doar un partener 61,3% din tinerii bărbați se laudă cu mai mult de patru partenere și consideră că nu e nevoie de dragoste la primul contact sexual Fetele de la țară cred și acum că virginitatea nu se dăruiește decît în noaptea nunții pag I : [ H ; 1 =1 » ) . Un băiețel de două luni a murit în cristelniță! Alexandru Marin, în vîrstă de două luni, a decedat vineri, imediat după ce a fost scos din cristelnița de botez. Copilul a fost transportat de urgență la Spitalul Clinic de Copii Alfred Rusescu din București, după cum relatează Rompres, dar doctorii nu au reușit altceva decît să constate decesul. Medicii au stabilit cauza morții stop cardiac, în aceeași zi, preotul Bisericii Sfînta Treime i-a făcut micuțului slujba de înmormîntare, exprimîndu-și regretul că „nu știa că Alexandru avea probleme cu inima” CORNELIU CIOCAN Prețul unei aventuri amoroase în Țara Sfîntă a melci a vilit în ,,, Romania ca să si răzbuni pe botoșăneanul care a sedus-o și i-a făcut un copil azi laîwl TVR1 Ora 21,45 Teatrul National de Televiziune prezintă, in deschiderea stagiunii 1998/1999, in premieră la Televiziunea Romănă; „O batistă in Dunăre“ de Dumitru Popescu Piesă distinsă cu Marele Premiu al Concursului Național de Dramaturgie „Camil Petrescu“, 1996. Spectacol preluat de la Teatrul Național București, cu prilejul „Galei Premiilor UNITER“ ediția a Vl-a. Regia artistică: Ion Cojar. in distribuție: Leopoldina Bălănuță, Mariana Mihu, Ileana Stana Ionescu, Rodica Popescu-Bitănescu, Tamara Crețulescu, Maria Buză, Tania Popa Regia TV: Constantin Dicu. Spectacolul a fost distins cu trei premii importante: Premiul de excelență, Premiul pentru cel mai bun regizor, Premiul pentru scenografia BANCOR EX BANCA PENTRU MILENIUL TREI Tr&c*atii nmfzvil cvt noi / Deși mai sînt 55 de zile pînă la Crăciun, Infuetul Apuseni a început sezonul furturilor de brazi Pădurarul Iosif Stan, din comuna Gîrda de Sus, județul Alba, a reușit zilele trecute să-l prindă în flagrant pe Traian Todea, din aceeași localitate, în timp ce fura brazi dintr-o parcelă, în urma unui control de rutină, efectuat într-un loc numit Sohodoale de pe raza comunei, pădurarul l-a surprins pe Todea, care „transporta" în spinare cîteva legături de cîte cinci brazi, spre propriul autoturism. în remorca acestuia, Stan a mai găsit încă 30 de bucăți de brazi falnici. Interesant este faptul că pădurarul și hoțul sînt veri primari, însă, cu toate acestea, Iosif Stan l-a predat pe Todea poliției din Gîrda de Sus. Chiar dacă hoțul de brazi a declarat că a intenționat „doar“ să-și facă rost de niște pari pentru vie, el va fi deferit justiției. LUCIAN DOBRATER BANI ȘI AFACERI Atac la buzunarele românilor, în noaptea de Revelion N LUME După trecerea uraganului Mitch, America Centrală a devenit o mare de noroi în care și-au găsit sfîrșitul peste 500 de oameni COMENTARIUL ZILEI O corigentă regretabilă de Cornel Nistorescu Pe Traian Remeș II trece deja prima transpirație după optimismul declarațiilor de început. Nici n-a apucat să deschidă gura cu impozitarea banilor cîștigați de profesori din meditații și a și fost pocnit. Una-două s-a întors copita. Pe un post de televiziune, un zăltat a luat asta în bășcălie. Vezi, doamne, ce mare prostie a descoperit ministrul finanțelor! Impozitarea banilor din meditații nu se poate face, zice înfierbîntatul, nici dacă punem SRI-ul pe urmele profesorilor! Și sindicatele din învățămînt au sărit cu arse. Imediat federația „Spiru Haret” i-a cerut lui Remeș să lase viitorul școlii românești pe seama celor competenți. Avertismentul suna de parcă Remeș ar fi fost ministrul educației sau măcar autor de manuale școlare. Anunțul ministrului de finanțe i-a inflamat și mai tare pe profesori. Cum să se atingă cineva de aceste venituri nesemnificative, de acești plasturi financiari cu care se oblojește viața necăjită a atîtor profesori? Faptul ar putea să ne indigneze pe toți și ne poate împinge într-o situație în care să ne pierdem logica și chiar coerența sistemului atît de mult invocat și atît de greu de pus pe roate. Adică să vrem economie de piață fără regulile elementare ale economiei de piață. Profesorii români au alcătuit una dintre cele mai umilite categorii profesionale ale epocii de aur. Au fost siliți să-i învețe pe copii lucruri în care nu credeau, de o monumentală absurditate. Au fost obligați să presteze munci de o impecabilă stupizenie. Au fost forțați la cele mai grotești corvezi. Au fost luați la refec de indivizi cu cele mai mici creiere. Meditațiile au fost o sursă de supraviețuire. Chiar o formă de rezistență a instrucției românești. Și Ceaușescu a încercat la un moment dat să declare război acestui segment de instrucție subterană. Apoi s-a lăsat păgubaș. Faptul a dus la consolidarea unei veritabile industrii a meditațiilor. Copii pregătiți pe bandă rulantă, 10-15 într-o sală, cu prețuri usturătoare, între pregătirea suplimentară de bună credință și afacerea veroasă s-a întins un fenomen care tinde să devină periculos: în stilul șmecheriei românești, ridicată de sărăcie la cote incredibile, s-a ajuns la situații pe care nu le mai controlează nimeni. Profesori care lasă corigenți sau trîntesc studenții la examene pentru a încasa banii pe meditații. Profesori din comisii, cu preț fixat pe procentajul de reușiți dintre cei meditați. Profesori care meditează și tot ei fac subiectele și apoi examinează. Profesori și profesori, între unii și alții despărțind doar obrazul, onoarea și bunul simț. A supune și acest fenomen, mai ales industria adiacentă, unor reguli mi se pare o chestiune de bun simț. Ar fi incorect ca în numele a ceea ce au îndurat în anii comunismului să facem din profesori niște exceptați. Am consfinți prima regulă absurdă a economiei de piață și în același timp am lăsat porți deschise pentru stricăciunile sau mediocritățile din învățămînt. în plus, am închide alte uși pentru cei mai săraci. Ce mare nenorocire l-ar împiedica pe un profesor de matematică să-și declare frumos activitatea la fisc, să țină o evidență și să plătească un procent rezonabil, nu absurd, din veniturile sale? Părintele ar plăti cu o chitanță, și-ar înregistra suma la cheltuieli și atunci cînd vom intra în faza impozitului pe venitul global vom vedea ce și cum se scade sau se adună. Și ei vor face asta, cum vor face și scriitorii sau muzicienii, zugravii sau prostituatele, curățitorii de haznale sau cercetătorii răsplătiți pentru descoperiri. Impozitele pe venit, mici sau mari, sînt o formă de participare la resursele comunității. Iar din acest punct de vedere, profesorii, oricît patetism ar folosi în a apăra statutul ambiguu al veniturilor lor, nu vor fi niciodată convingători. Faptul că fiecare dintre noi datorează enorm tuturor dascălilor întîlniți în viață nu ne dă dreptul la a susține o asemenea pretenție nejustificată, îi înțeleg pe profesori în dorința lor ca acest teritoriu să fie lăsat în voia sorții. Din ei își trag resurse pentru oblojitul necazurilor pe care le au. Dar o minimă logică ne obligă să ne așezăm de-a curmezișul unei asemenea încercări. Prima lege de fier a unei lumi normale, spre care zicem că ne îndreptăm, cere fiecăruia o cotă din venitul său. Și după ce o dă, îi conferă dreptul de a cere socoteală asupra felului în care s-a cheltuit. Fiind profesori, ei nu ne pot nici cere, nici învăța o absurditate. Ar fi și prima lor corigentă regretabilă,