Inainte, iulie 1949 (Anul 6, nr. 1393-1419)

1949-07-01 / nr. 1393

Câminele culturale din Județul Gorj au făc­ut un schimb de experiență plin de învățăminte pe­ntru o mai rodnică activitate de culturalizare la sate Pentru a-și da seama mai bine­­ asupra rolului pe care-l au căm­­­­­nele culturale în viață satelor, a­r face un fructuos schimb de expe­­­­riențe între ei și a le trasa sarcin­ I concrete în cadrul activității ce se­­ desfășoară, zilele acestea au fost­" convocați, la Tg. Jiu, toți directorii­ căminelor culturale din județul Gorj, care, într’o ședință de adâncă ana­liză a muncii, au cunoscut mai bi­ne atât succesele cât și lipsurile în­­ munca lor, dar mai ales s’au înar­­­­mat cu învățăminte noui asupra fe­lului cum să-și ducă mai departe activitatea culturală în saite. La această consfătuire s’au fă­cut interesante dări de seamă asupra tuturor ramurilor de activitate ala căminelor, susținute de majoritatea căminelor din județ, în jurul cărora nu s’au angajat discuții purtate cu mult interes. S’a constatat în general că acti­vitatea căminelor s’a îmbunătățit în ultimul timp și aceasta datorită fap­tului că și mijloacele de cultura­lizare a masselor in județul nostru au crescut cu mult față de trecut, datorită Partidului Muncitoresc Ro­mân, guvernului R.P.R. și Ministeru­lui Artelor care au pus la dispo­ziție mai multe publicațiuni, apa­rate de radio pentru toate comu­nele electrificate, și patru aparate de cinematograf. S’a îmbunătățit în acelaș timp și activitatea colectivelor de conducere a căminelor. S’a constatat astfel că multe cămine au reușit să antre­neze în munca de cămin elemente din popor. Astfel căminul Alimpești a descoperit și ajutat în muncă pe tărâm teatral un tânăr ce a fost oorat mai apoi cu „Medalia Mum- Și căminele C­e­r­n­ă­d­i­a, Câmpofemi, S­ăn­ă­t­e­ș­t­i, dea­­­semenea au recrutat în activitatea culturală elemente din rânduirile să­răcimii satelor. Căminul cultural Ra­­doș a dus o puternică muncă de lămurire în sat, încât echipa sa de jocuri alcătuită din elementele cele mai sărace și dotate, au susținut concursul de jocuri de la Novaci cu mult succes, iar echipa culturală a căminului Sârbești a venit pe jos la Novaci numai din dorința de a se prezenta la concursul artistic organizat și susținut pe plajă. Sunt exemple grăitoare de felul cum an­trenate în muncă, elementele ie­șite din rânduirile țărănimii munci­toare sunt însuflețite de o activi­tate culturală sănătoasă. Multe cămine au început lucră­rile de construcții de localuri pro­prii, prin muncă voluntară. Din­tre acestea se citează, ca unul ce duce munca aceasta în condițiuni mai grele, căminul cultural din Ro­­șia-Amaradia. In ceea ce privește pregătirea șe­zătorilor, privind activitatea corală, teatrală, întocmirea programelor, pregătirea echipelor, s’a constatat o atentă preocupare la mai toate căminele. O bună organizare a e­­chipelor a dovedit căminul cultural Bălteni care a reușit să alcătuiască echipe artistice din țărani munci­tori și muncitori de la „Schela So­­vrompetrol” locală. Căminul cultu­­­ral Urechești a ilustrat în chip prac­tic foloasele schimbului de expe­riență între cămine arătând că el nu a reușit să organizeze o echipă de jocuri până ce sătenii din Urechești n’au văzut o șezătoare cu dansuri populare, dată în satul lor de echipa artistică a căminului Vâcarea. Că­minul Romanești a vizitat căminul Bâlteni și a dat apoi festivaluri pen­tru muncitorii de la „Schela” și țără­nimea muncitoare din sat. Dovadă de vigilență a dat căminul cultural Sârbești, înlăturând din echipa tea­trală pe o coadă de topor a chiabu­rilor, introdusă în echipă cu gând de sabotare. O bună metodă în ceea ce privește pregătirea și ținerea conferințelor, folosește căminul Urdari, prelucrând conferințele în limbajul satului și tratând probleme adaptate situației locale. O bună activitate în dome­niul bibliotecii a dus căminul Bobu, care numai în patru luni a ridicat numărul cărților de la 50 la 234 și al cititorilor de la 2 la 50. Căminul Bobu a folosit pentru deschiderea gustulu.' de citit „Scrisurile țăranilor sovietici” unde țăranii sovietici a­­rată traiul superior ce-i duc. Și țărănimea din Bobu s’a convins de realizările mărețe ale Statului So­cialist în domeniul agriculturii. Dar pe cât de grăitoare sunt rea­lizările ca îndemn la munca orga­nizată și pentru celelalte cămine, pe atât de pilduitoare sunt și lipsurile ca știindu-le și celelalte cămine să le lichideze dacă le mai au, ori să le ferească de ele. O problemă importantă, o for­mează în cadrul de activitate al că­minului, lichidarea analfabetismului. O slabă activitate a dus în această privință căminele Arțaru, Bolboș, Ci­haba unde procentul de analfabeți trece peste 85 la sută. Greșită a fost metoda folosită de căminul Bârzești­­ de a prezenta într-un chestionar da­te n­econitrolate asupra procentului neștiutorilor de carte. Greșit lucrea­ză căminul Godinești care citește conferințele din „îndrumătorul Cul­tural” netranspuse în graiul satului. Slabă activitate a dus căminul Că­lești printre săteni, cărora nu le-a desvoltat gustul pentru citit. Extrem de puține cămine au dus o muncă sănătoasă de presă. Se lucrează mult, dar activitatea rămâne necunoscută și­­ este nevoe de acestea, mai ales în urmărirea schimbului de expe­riență în muncă a căminelor. La Valea cu Apă s’au găsit cărți cu ca­racter mistic în bibliotecă. Directo­rul căminului n’a dus nicio muncă, ba a împiedecat și pe alții să lu­creze. El a fost înlăturat din func­țiune și situația de la Valea cu Apă poate fi învățătură celorlalte că­mine care mai au chiaburi strecurați la conducere. La sfârșitul ședinței au tras con­cluzii, trasat sarcini și dat îndru­mări practice de muncă, delegata Ministerului Artelor și responsabilul serviciului de artă și cultură din secția învățământ—Artă a Comite­tului Provizoriu Gorj. Vorbitorii au arătat importanță căminelor cultu­rale ca centre de cultură și educație în viața satelor, dând sarcini con­crete pentru aceasta și totodată au îndemnat la organizarea unor cicluri de conferințe pentru popularizarea științei în rândurile țărănimii mun­citoare. Ultimul a luat Cuvântul delegatul Comitetului Județean P.M.R. Gorj, arătând rostul căminelor culturale în munca Partidului pentru trans­formarea socialistă a agriculturii. Consfătuirea directorilor de cămine culturale din județul Gorj a luat sfârșit într’o atmosferă de entuziasm și caldă manifestare de prietenie pentru Uniunea Sovietică, apărătoa­rea păcii, culturii și libertății tutu­ror popoarelor lumii. D. TATAROIU coresp. Mari lucrări de refacere la Stadionul Tineretului Craiova Se reconstruește poligonul de tir Comitetul Provizoriu al Munici­piului Craiova, împreună cu jude­țeană OSP Dolj, au inițiat o serie de lucrări de refacere și amenajare la Stadionul Tineretului. Astfel, tribuna publică principală se reface complect, iar tribuna B se mărește și se amenajează de ase­­men­ea în mod complect. Lucrările de amenajare și de mărire a tribu­nelor sunt aproape gata, urmând ca luna viitoare să înceapă reparațiile Pavilionului Administrativ, să se a­­menajeze complect pista de aler­gare din jurul terenului de foot-ball și să se reconstruiască poligonul de tir. Reconstruirea poligonului de tir este o inițiativă importantă, pentru desvoltarea sportului, în această di­recție în orașul nostru. Tot prin grija Comitetului Provi­zoriu al Municipiului, s’a amenajat și s’a pus în funcțiune ștrandul dela Băile Comunale, în imediata apro­piere a stadionului tineretului. Ștrandul este deschis în fiecare zi de la orele 7 dimineața la orele 7 seara. Cursa ciclistă Craiova-Tr. Severin-Craiova se dispută pe ziua de 16-17 Iulie a.c. Districtul de ciclism de pe lângă Județeană CSP Dolj, programase pentru zilele de Sâmbătă 25 și Du­minică 26 Iunie a. c. o cursă ciclistă pe traseul Craiova—Tr. Severin și retur (230 km.). Nepunându-sie la punct toate problemele organizato­rice, tehnice și de pregătire te­meinică a alergătorilor craioveni, care vor lua startul cursei, în ceea ce privește antrenamentul și care se da­­torește în bună parte timpului nefa­vorabil din ultimul timp și din lip­sa unui număr mai mare de parti­cipanți, districtul de ciclism, a amâ­nat această cursă, pentru data de 16-17 iulie a. c. pe acelaș traseu. In vederea unei pregătiri cât mai bune­­ din partea alergătorilor craio­veni c­are vor lua startul acestei curse, districtul de ciclism a hotărât organizarea unui ciclo-cros în oraș, sosirea fiind pe stadionul tineretului. Competiția va avea loc în ziua de 10 Iulie a. c. Amănuntele acestui ciclo-cros se vor anunța ulterior. ADRIAN POPESCU coresp. - Este neiwra iratrul unui corp de arbitr­i pentru sportul la sat. Pentru angrenarea a cât mai mari­ți tineri în competițiuni sportive, locala CSP Dioști-Romanați a ini­țiat un campionat de foot-ball între cele mai bune echipe din această plasă. Urmărindu-se tehnica jucăto­rilor și educarea sportivă a publi­cului spectator. După prima etapă a campiona­tului, s-a putut trage concluzia că desfășurarea matchurilor a cores­puns așteptărilor, însă arbitrii nu și-au îndeplinit datoria așa cum trebuie. Astfel arbitrul Amărăscu, conducătorul matchului Zănoaga-Leu nu a urmărit îndeaproape jocul, neadmițând două goall-uri valabile: unul în min. 40 când Anghel reia cu capul o centrare în poartă, por­tarul intervine plonjând însă pen­ linia porții. Al doilea în min. 72 se acordă „16 metri” în favoarea AS Zănoaga. Totul este aranjat și Anghel II trage puternic, mingea ricoșează înapoi și este reluată de Boris în poartă, arbitrul însă fluieră pentru a anunța că goalul nu este valabil pentru simplul motiv că nu fluierase. De aceea­­ una din sarcinile imediate ale localei OSP Dioști este instruirea unui corp de arbitri con­știenți de misiunea lor mai ales că matchurile se dispută la sate, unde sportul nu a pătruns niciodată sub moșieri și burghezi și datorită fap­tului că în echipe sunt tineri până la 20 ani asupra cărora influențează foarte mult o decizie injustă. S-a observat în cadrul desfășurării campionatului că matchurile sunt privite cu mult interes de țărăni­mea muncitoare care vine în număr foarte mare, încurajând echipa rea­s­pectivă, dând dovadă în acelaș timp de multă disciplină. PANTELIE ARGN­T* Se împlinește astăzi un an de când a fost dată publicității istorica Rezoluție a Biroului In­formativ asupra situației din Partidul Comunist din Iugosla­via. Răsunetul acestui document politic a fost deosebit de puter­nic în lumea întreagă. Cu fiecare­­ lună ce trece apar nouă și nouă roade bogate de pe urma aces­tui excepțional îndreptar teore­tic și practic pentru mișcarea re­voluționară internațională. Demascând cu o forță și o a­­dâncime deosebită, înfățișarea na­ționalistă mic-burgheză a condu­cătorilor iugoslavi și trădarea de către­­ aceștia a marxism-leninis­­mului și a principiilor interna­­­ țibîialismului proletar, Rezoluția­­ Biroului Informativ a adus în acelaș timp un aport imens la clarificarea problemelor luptei de­­ clasă în condițiunile create după cel de al doilea război mondial. In acest sens, ea constitue o complectare și o desvoltare ma­gistrală a primei Rezoluții a Biroului Informativ din toamna anului 1947. Prima Rezoluție analiza în­ profunzime schimbările esențiale petrecute după cel de al doilea război mondial în situația in­ternațională, în raportul de forțe dintre cele două sisteme — so­­­cialist și capitalist — și în re­partiția forțelor politice. Rezo­luția evidenția faptul că în urma t­ăreței victorii a U. R. S. S­ împotriva fascismului, raportul­­ de forțe pe plan internațion­al între sistemul socialist și cel­­ capitalist s-a schimbat în fa­­­­voarea socialismului. In acelaș timp, ea arăta că I imperialismul amenință din nou­­ pacea lumii cucerită cu atâtea j­­ertfe, din nou libertatea și in­­­dependența popoarelor este râv­­inită de urmașii hitleriștilor, im­­­perialiștii americani și englezi.­­ Astfel în arena mondi­ală s-au format două lagăre: lagărul an­­­ti-imperialist și democratic, în­­ frunte cu U. R. S. S., care a­­pără pacea lumii și lagărul im­­­perialist și antidemocratic domi­­­nat de Statele Unite, care duce o l­a politică războinică și agresivă. Pe baza acestei analize pro­­­funde, Rezoluția cerea partide­­llor comuniste să ia în mâinile l­or steagul apărării independen­­­ței naționale și al suveranității­­ și să strângă în jurul lor m­as­­sele largi, ridicându-le cu curaj și fermitate la luptă împotrivă noilor planuri de război și agre­­?. Rezoluția semnala totoda­ta fond apărut în ziaru­l. 1404 tă că ■— față de puterea și supe­rioritatea forțelor păcii — prin­cipala primejdie pentru proleta­riat este subaprecierea forțelor sale și supraaprecierea forțelor imperialiste, slăbirea unității și a f­ermității în luptă, greșeli care pot duce la cedarea în fața ina­micului. Rezoluția Biroului Informativ asupra situ­ației din P. C. I. pre­­cizează această idee, accentuând și mai mult asupra rolului U. R. S. S. ca principal bastion al clasei muncitoare, ca centru con­ducător al mișcării revoluționare, în jurul căreia se reunește tot ce luptă pentru pace, democrație și socialism. Rezoluția aceasta arată că iz­­vorul cel m­ai însemnat al pri­­­­mejdiilor semnalate de prima Re­zoluție este naționalismul bur­ghez, armă otrăvită a dușmanu­lui pentru spargerea unității proletariatului. Desfășurarea evenimentelor in­ternaționale a confirmat pe de­plin justețea acestor teze, înar­mate cu Rezoluția Biroului In­formativ asupra situației din P. C. R. partidele comuniste au por­nit cu și mai multă tărie la luptă și au găsit căile cele mai bune pentru a se pune în frun­tea luptei popoarelor pentru a­­părarea onoarei­ și independenței naționale — pricinuind imperia­liștilor americani un șir de grave înfrângeri. In urma creșterii im­petuoase a forței partidelor co­muniste ,ele au repurtat împo­triva imperialismului o seam­ă de biruințe istorice,­ care au silit dușmanul să bată în retragere într-o serie de puncte ale glo­bului. In țările noii democrații, Re­zoluția Biroului Informativ din Septembrie 1947 a avut un ecou deosebit de puternic. Ea a aju­tat luptei proletariatului pentru cucerirea puterii politice. Parti­dele comuniste au adoptat o li­nie mai fermă, au intensificați loviturile aplicate dușmanului de clasă, conducând proletaria­tul cu succes la cucerirea puterii politice, la instaurarea dictaturii proletariatului sub formă regi­mului de democrație populară. Astfel s-a deschis acestor popoare drumul spre socialism. Rezoluția Biroului Informativ asupra situației din P. C. I. de acumi un an, a corespuns aces­tei nouă trepte, mai înalte, ai­ luptei de clasă în aceste țări și , anume trecerii la construirea ba­zelor socialismului. Ea a însem­nat pentru partidele com­unistic­e și muncitorești un ajutor consi­­derabil în această direcție. Fie­­care muncitor, fiecare țăran muncitor conștient din țările de­mocrației populare a simțit în viața și lupta sa ajutorul pu­ternic și rezultatele fericite ale acestei linii de luptă hotărîtă îm­­­potriva exploatării capitaliste și de construire a socialismului nu numai la orașe, ci și la sate, pe care s­au plasat partidele co­muniste pe baza Rezoluției. Fie­care militant comunist, fiecare om al muncii atașat cauzei so­cialismului este recunoscător glo­riosului Partid Comunist (bol­șevic) al U. R. S. S. că a luat inițiati­va demiascării clicii de na­ționaliști burghezi a lui Tito și a contribuit în mod hotărîtor pentru a se da întregii mișcări revoluționare mondiale o orien­tare politică - ideologică justă, conform cu știința marxist-leni­­nistă. Rezoluția Biroului Informativ asupra situației din P. C. I. a însemnat o nimicitoare demlas­­care a trădării clicii lui Tito. Problema esențială analizată în acest excepțional document al marxism­-leninismului este devie­rea spre naționalism. Astăzi, du­pă un an de la Rezoluție, ne pu­tem da și mai limpede seama la ce trădare josnică ,la ce mons­truoasă decădere politică și mo­rală i-a dus politica naționalistă pe renegații titoiști. „Devierea spre naționalism — ne învață tovarășul Stralin — este adaptarea politicii in­ternaționaliste a clasei mun­citoare la politica naționalistă a burgheziei... Devierea spre naționalism­, oglindește încercă­rile burgheziei naționale „pro­prii“... de a restabili capita­lismul“. Intr'adevăr, în locul politicii de unitate și frăție cu proleta­riatul internațional, pe care o do­reau clasa muncitoare și popoa­rele din Iugoslavia, t­âr slava cli­că de naționaliști burghezi a pus politica de dușmănie față de U. R. S. S., față de țările de de­­m­ocrație populară și de mișcarea muncitorească internațională. A­­ceeași politică de dușmănie, Tito și clica sa o duc față de însuși proletariatul iugoslav și de rolul­­ conducător pe care acesta ar fi fost chemat să-l joace într-o țară­­ de adevărată delaberăție popu­lară. Trădarea mișelească a lui ■'Tito și a bandei Sale a răpit însă clasei muncitoare rolul de forță conducătoare în­ sta­t și a făcut ca Iugoslavia să înceteze de a mai fi o democrație populară. Tră­dătorul Tito a preferat unitatea cu exploatatorii dinăuntrul și din afara țării /unității cu clasa muncitoare. In spatele paravra­gerii demagogice despre „cons­truirea socialismului în Iugosla­via“, șarlatanii politici de la Bel­grad iau măsuri de restaurare a capitalismului ,încheie tran­zacții cu trusturile anglo-am­­eri­­cane și încurajează poftele de jaf ale chiaburimii. Părăsind pozițiile luptei de clasă, trădând proletari­atul iugo­slav, clica lui Tito nu s’a mlărgi­­nit să subordoneze Partidul Co­munist din Iugoslavia, Frontului Popular, care mișună de elemen­te exploatatoare. Înlăuntrul P. C. I. ba a creat situația monstruoasă ca în timp ce comuniștii adevărați sunt uciși sau terorizați, dușmanilor clasei muncitoare ,chiaburilor, usta­și­­lor, cetnicilor, să li se deschidă larg porțile și să fie primiți cu toate onorurile. Tot ce este duș­man de moarte al U. R. S. S., al proletariatului, al oamenilor muncii, al păcii este uns „mem­bru de partid“. Nenumărați comuniști care s’au ridicat curagioși împotriva fracțiunii titoiste trădătoare, sau care au fost „descoperiți“ a fi rămas credincioși internaționalis­mului proletar și prieteniei cu U. R. S. S, au fost uciși în mod bestial de călăii lui Rankovici. Zeci de mii de tovarăși în frun­te cu Hebrang și Jurovici sunt întemnițați și îndură schingiu­iri și tot felul de torturi fizice și jigniri morale. Zi de zi crește numărul emigranților patrioți și revoluționari iugoslavi care trec în țările de democrație populară și în U. R. S. S. pentru a-și or­ganiza lupta împotriva regimu­lui de trădare al clicii lui Tito. Culmea umilinței la care este supus P. C. I. ne-o arată scri­sorile sosite din Iugoslavia în care se demonstrează că organi­zațiile de Partid sunt IN­FAPT puse sub controlul organelor de securitate a odioasei organizații contrarevoluționare U. D. B. și a ienicerilor lui Rankovici. Punct cu punct s’a confirmat Rezoluția Biroului Informativ. Plină de îngâmfare naționaliști, clica lui Tito s-a scufundat tot m­ai mult în mlaștinile antiso­­vietismului. Ea a devenit un d­ușman de moarte al forțelor socialismului în frunte cu U. R. S. S. și cea mai desgustăto­are a­­gentură a imperialiștilor anglo­­americani. Târându-se pe burtă în­ fața imperialiștilor, străduin­­du-se să le fie cât mai pe plac, Tito, Kardelj, Rankovici, Djilas, Piade și alții, își joacă cu mult zel rolul de provocatori politici și de ațâțători îm­potriva U. R. S. S. și a țărilor de democrație populară. In această privință „Pravda“ a demascat cu tărie negocierile secrete pe care le-a dus reprezentantul Iugoslaviei cu reprezentanții puterilor imperia­liste U. S. A. Și Anglia în ches­tiunea pretențiilor teritoriale față de Austria. Clica lui Tito a apărut astfel ca un taler cu două fețe, care caută să provo­ace din culise ciocniri și o stare de în­cordare între U. R. S. S. și pu­terile imperialiste, în timp ce ea însăși se înghesue cu oferta tră­dării la ușa din dos­­a Ministere­lor de Externe ale statelor im­perialiste. I­I­I Proletariatul nu nutajat că nu este forța coducătoare în Iugo­slavia, dar trăiește într’o neagră mizerie. Muncitorul iugoslav nu im­uncește pentru sine. El asudă și rabdă de foa­me pentru a în­­groșa beneficiile trusturilor in­ternaționale. Salariul real al muncitorului iugoslav scade pe zi ce trece. Prețul alimentelor față de 1945 s’a urcat, cu 748 la sută, iar salariul num­ai cu 9 la sută. Muncitorii își vând lu­crurile din casă pentru a puterea cumpăra alimente la prețurile de speculă cerute de chiaburi și negustori. In ultimul timp au is­­bucnit numeroase greve, între care la turnătoriile „Stura“, la atelierele de vagoane de lângă Maribor ,la minele „Tobovlic“, etc. Grevele au fost sângeros î­­năbușite de ienicerii lui Ranko­vici ,care au arestat și maltratat zeci de muncitori, concediând al­te sute. Care mai este deosebi­rea față de dictatura teroristă de clasă a burgheziei occiden­tale? Iugoslavia devine tot mai mult o țară marshallizată, cu tot cortegiul de nenorociri pe care i-l aduce aceasta. Nici pome­­neală nu poate fi în aceste con­dițiuni de vreo industrializare. Imperialiștii își cunosc bine inte­resele și nu vor permite așa ceva. Este clar că imperialiștii americani nu-l ajută pe Tito de dragul ochilor acestuia ,ci pen­tru a împinge Iugoslavia împo­triva voinței popoarelor ei să joace totuși rolul odios care îi este rezervat în cadrul planuri­lor lor mârșave de război. Cât despre „construirea socia­­lis­m­ului“, este o ironie crudă s’o mai pomenești în Iugoslavia de azi. Planul cincinal a eșuat ca­tastrofal. Zadarnic cerșește Tito — așa cum­ arată „New York Herald Tribune“ — trei feluri de împrumuturi la capitaliștii am­­ericani! Crabul este inevita­bil. Poporul iugoslav poate as­tăzi să-și dea sentața în mod practic că pălăvrăgeala lui Tito despre „construirea socialismului în Iugoslavia fără ajutorul U. R. S. S. și al democrațiilor popu­lare“ nu făcea decât să ascundă intenția trădătorilor troțkiști de a miarshalliza Iugoslavia și a res­taura capitalismul pe calea fai­­mulosului „ajutor american“. Cât privește situația din satul iugoslav, viața confirmă pe de­plin prevederile Rezoluției. Ță­ranii săraci și mijlocași sunt în­­­­od crunt exploatați de chiabu­­rimie. Pe deasupra, Tito, acest părinte al chiaburilor, împovă­rează țărănimea muncitoare cu biruri grele și cu­ munci forțate. „Cooperativele de producție“ în­jghebate cu sila peste noapte și având elemente chiaburești la conducere, reprezintă cea m­ai si­nistră farsă a regimului. Ele re­prezintă nu „socialismul la sate“ — ci o ticăloasă manevră pentru a compromite în ochii masselor Steagul socialismului. Zadarnică este însă truda tră­dătorilor troțkiști ai lui Tito: împotriva regimului terorist și antipopular al lui Tito­ Ranko­­vici se ridică tot m­ai furtunos m mișcarea energică de protest a patrioților și cataiuniștilor iugo­slavi care luptă în Iugoslavia, în U.R.S.S și în țările de demo­crație populară pentru renaște­rea unei iugoslavii revoluționare și socialiste. Degeaba încearcă trădătorii naționaliști ai lui Tito să înjuge poporul iugoslav la carul imperialismului anglo­­americ­an. Poporul iugoslav a ră­mas credincios prieteniei cu U. R. S. S. și cu țările de demo­crație populară, in ciuda celei m­ai sălbatice terori, fii buni ai poporului iugoslav își strigă din toate puterile dragostea lor ne­mărginită pentru Uniunea So­vietică și pentru marele Stalin. Poporul iugoslav simte că a­­ceasta este chezășia independen­ței sale­, că aceasta este sal­varea sa de la robie. Acum un an, când a apărut Rezoluția Biroului Informativ, politicienii burghezi prooroceau că se vor abate cele mai m­ari nenorociri asupra mișcării rvo­­luționare mondiale. Ce s’a­­ila din toate aceste proorociri­ și pulbere. Inarm­ate cu Rezoluția Birou­lui Informativ, partidele comu­niste și muncitorești din lumea întreagă și-au sporit considera­bil forța și puterea lor comiba­­­tivă. In frunte cu marele și glo­­­­riosul Partid Bolșevic al lui Le­nin și Stalin, ele au înregistrat noui și noui succese în mobili­zarea unor mass- uriașe împo­triva imperialismului și a duș­manului intern. De suferit în­frângeri ,dar au suferit impe­rialiștii anglo-am­ericani. Adâncimea și deplina clari­tate ideologică m­axxist-leninistă a Rezoluției a ajutat partidele comuniste să combată cu succes și să, sdrobească naționalismul — această otrăvitoare armă a i­­deologiei burgheze. In acel­așș timp, partidele comuniste au e­­ducat pe oamenii muncii in no­­bila ideologie a internaționalis­mului proletar, au sădit și mai adânc în mințile lor ideia lumi­noasă și dătătoare de forță că atașamentul față de Patria So­cialismului, Uniunea Sovietică, este piatra de încercare a inter­naționalismului, s-au făcut mai conștienți de faptul că U.și R. S. S. este reazimul principiali­s al luptei pentru pace, democrație și socialism­. Aceasta a întărit și călit rândurile frontului mon­dial al democrației și socialis­mului, a strâns și mai puternic partidele comuniste în jurul glo­riosului Partid Bolșevic și al marelui Stalin. La un an de la Rezoluția Bi­roului Informativ, oamenii mun­cii din R. P. R., înconjurând cu dragostea și solidaritatea lor pe emigranții revoluționari iugo­slavi de pe pământul țării noas­tre, sunt mai încredințați ca ori­când că forțele patriotice și revo­luționare din Iugoslavia vor tri­umfa asupra clicii lui Tito, duș­manul poporului iugoslav și al­­ mișcării comuniste internațio­nale. Legile istoriei însăși con­­dammnă această clică la pi ®iră, o rezoluție care a pregătit victorii I /1 1

Next