Inainte, octombrie 1950 (Anul 7, nr. 1770-1795)
1950-10-01 / nr. 1770
12 ani de la apariția genialei lucrări a tovarășului Stalin, istoria Partidului Comunist (U) a 13. R. S. S. DINDERE GHEORGHE secretar al Comitetului Regoral de Partid Dolj aceasta, Partidul Muncitoresc RuSe.■împlinesc 12 ani dela apariția genialei lucrări a tovarășului Stalin, Istoria Partidului Comunist (II) al URSS, care a însemnat un document de importanță istorică mondială pentru Partidele Comuniste și mișcarea revoluționară a proletariatului din întreaga lume. Istoria P. C. (b) al U.R.S.S., a înarmat sutele de milioane de oameni ai muncii de pretutindeni in lupta lor pentru desființarea exploatării omului de către om. (b) Cursul Scurt de Istorie a P.C. al tovarășului Stalin, expune și desvoltă într’un sistem unitar care leagă indisolubil teoria cu practica, concepția filosofică despre lume și societate, a Partidului marxist-leninist, strategia și tactica, bazele ideologice și politice ale proletariatului. Din această genială operă stalinistă se poate desprinde cu claritate, pentru toți comuniștii, învățământul fundamental că P.C. (b) nu este un oarecare partid revoluționar, ci este prototipul tuturor partidelor revoluționare ale clasei muncitoare, că teoria, strategia, tactica și principiile organizatorice ale Partidului Bolșevic, reziltate uriașe a unei experiențe revoluționare, simt singurele care pot asigura victoria clasei muncitoare. Experiența gloriosului P. C.Iijeare constitua farul călăuzitor pentru toate Partidele Comuniste și muncitorești din țările cu democrație populară, ce conduc Iittal pentru înfăptuirea socialisului, pentru Partidele Comuniste și partidele muncitorești dinările capitaliste, ce mobilizează c lașa muncitoare la lupta iniițiriv a social-democrației de dreapta și împotriva tuturor atenților imperialismului, pentru istoria cauzei păcii, democrați și socialismului, se oglinde din mod genial în lucrarea maria a tovarășului Stalin. Cursul Scurt al Istoriei P. C. , ne arată drumul glorios pars de P. C. (b), de la primele uri marxiste apărute în stupană la crearea marelui Par. Comunist Bolșevic, devenit a conductiare a primului , Socialist. Aceata genială operă stalinisa jucat un rol deosebit în ta istorică al cărei rezultat e strălucita victorie a Uniunii etice in cel de al doilea răsmondial, care a adus după eliberarea unui șir de țări , popoare din jugul imperial îndreptarea lor pe calea urii socialismului, in schimb aposturilor de forțe pe 1 indial dintre capitalism și 1, in favoarea socialisexperiența P.C. (b), din operă a tovarășului Stalin,toria P. C. (b) al URSS. et comuniștii și oamenii din țara miază că marxist-leninist al clasei crește și se întărește e contenită și neîmpătiva oportunismului și a lui, împotiva tuturor trădătorilor pe care •i încearcă să-i ttrefurile Partidului. Un experiența P.C. lin și Stlin, Partid esc ’ mân areu, prin verificarea de milmente dușministe, care se Partid cu scopul unitatea sa. Prin mân a ieșit întărit, îmbunătățindu-și compoziția de clasă, și astfel in felul acesta să poată conduce cu succes oamenii muncii din țara noastră pe drumul construirii socialismului, învățând de la P. C. (b) că, construirea socialismului, este condiționată de desvoltarea industriei pe baze socialiste. Partidul nostru a trecut la organizarea și planificarea industriei, elaborând planurile de Stat pe 1949 și 1950, menite să desvolte industria grea, să asigure treptat mecanizarea agriculturii, siâ îmbunătățească zi de zi condițiile de viață ale oamenilor muncii, și să pregătească condițiile trecerii la primul Plan Cincinal in țara noastră. Tot Istoria P. C. (b) ne învață să întărim cât mai strâns alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, care este baza dictaturii proletariatului, singura capabilă să zădărnicească în lașe orice uneltiri ale dușmanului de clasă intern și extern, pentru a organiza munca milioanelor de oameni ai muncii cari construiesc socialismul și ai educa în spirit nou, comunist, debarasându-i de rămășițele năravurilor și ideilor putrede ale burgheziei. Cursul Scurt al Istoriei P. C. (b), ne învață de asemenea că socialismul nu poate fi construit numai in industrie, că Partidul trebuie să treacă la îndreptarea treptată a agriculturii spre socialism, sprijinind și conducând lupti de clasă a țărănimii muncitoare împotriva chiaburimii, creind o producție cât mai mare de unele agricole necesare sectorului agricol, că singura cale prin care țărănimea muncitoare își poate creia o viață mai fericită și mai bogată, este calea gospodăriilor agricole colective. Urmând aceste învățături, în țara noastră s’au creiat peste 1000 gospodării agricole coletive. Din aceste 1000 gospodării agricole colective fac parte și cele 48 gospodării agricole colective din regiunea Dolj. Experiența P. C. (b) ne învață că trebuie să le consolidăm, să le lărgim, să atragem masse tot mai largi de țărani muncitori prin convingere, printr’o muncă făcită cu răbdare și chibzuință. I ti dece Istoa P. C. (b) este iubită de toți oamenii muncii din lumea întreagă și trebuie să devină o cărte de căpătâi, călăuză a muncii noastre zi de zi. Este limpede de ce Istoria P. C. (b) al URSS jicnește ura și înverșunarea în rândurile magnaților din Wall-Street și a slugilor lor plecate de teapa lui Tito, trădător al clasei muncitoare, care uneltesc la un nou război, pentru că ea constituie o armă puternică, ideologică, in mâna clasei muncitoare. Cu ocazia celei de a 12-a aniversări a apariției Cursului Scurt al Istoriei P.C. (b), oamenii muncii din lumea întreagă ea și oamenii muncii din țara noastră, își exprimă din nou recunoștința lor față de genialul conducător și învățător al clasei muncitoare, tovarășul Stalin, și-și întăresc angajamentul de a studia și mai temeinic învățăturile marxist-leniniste-staliniste, de a face astfel din aceste învățături o armă puternică de luptă împotriva imperialiiilor americani și englezi, pentru pace și socialism. PROLETARI DIN TOATE <====ORG/V OL COMITETULUI REGIONAL P.MR.= ȘI AL COMITETULUI PROVIZORIU REGIONAL DOLJ 9 Anul VII. Nr. 1770 | 4 PAGINI 4 LEI j1 DumiNiCă 1 Octombrie 1950 lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei R. p. r. Vineri 29 Septembrie la ora 11 a. m., au început lucrările sesiunii lărgite extraordinare a Academiei RPR. Tov. Traian Săvulescu, președintele Academiei RPR, a deschis ședința dând citire hotărîrii Prezidiului Academiei RPR, cu privire la convocarea sesiunii lărgite extraordinare pentru a desbate Proeptul de Plan al Electrificării RPR. In numele Prezidiului Academiei RPR.., tov. Traian Săvulescu a propus ca biroul sesiunii lărgite să fie alcătuit din președintele Academiei RPR... acad.. Traian Săvulescu și din următorii membri: Chivu Stoică, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul Metalurgiei. și Industriei Chimica; Bodnăraș Emil, ministrul Forțelor Armate ale RPR., acad. Profiri Nicolae; acad. .Sadoveanu Mihail; Vasilichi Gheorghe, ministrul Minelor și Petrolului, prof. univ. Constantinescu Miron,, președintele Comisiei de Stat a Planificării; acad. Macovei Gh., președintele Comitetului Geologic de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri; Vaida Vasile, ministrul Agriculturii; Rangheț Iosif, președintele Comitetului de Stat, pentru distribuția combustibilului; prof. univ. Gheorghiu I. L., membru corespondent al Academiei R. P. R.; prof. univ. Răutu Leonte, inginer Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice; Prisnea Constantin, ministrul Silviculturii; acad. Roller Mihail; prof. Marinescu M., membru corespondent al Academiei R.P.R.; Alexa Augustin, ministru adjunct al Departamentului C.F.R; acad. Etio san Gh., directorul Institutului de Energetică al Academiei R.P.R.; acad. prof. P. Constantinescu-Iași, director al Institutului de Istorie și Filosofie al Academiei R.P.R., acad. Carafoli Ilie, directorul Institutului de Siderurgie și Mecanici Aplicată a Academiei RPR. A fost propus un secretariat tehnic de specialitate condus de prof I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Academiei RPR. Prof. I. S. Gheorghiu a propus alcătuirea următoarelor 6 comisiuni: Comisiunea, de studiu, al folosirii apelor,alcătuită din Filiovi și Dirteîl, Acad. M. Profit ’. Comisiunea Hidroenergetică alcătuită, din 17 membri; președințe; acad. I. Carafoli. Comisiunea Termioenergetică, alcătuită din 33 membri; președinte: acad. Gh. Nicolau. Comiiunea Elct ro enere ’că alcătuitădiri 28 membri; președinte, prof. I. S. Gheorghiu, membru corespondent al Academiei R.P.R. Comisiunea Agrotehnică și a electrificării rurale, alcătuită din 31 membri; președinte: acad. Traian Săvulescu. Comisiunea de studiu al utilajului și al materialului energetic, alcătuită din 26 membri; preșședinte: prof. M. Marinescu, membru corespondent al Academiei R.P.R. După alcătuirea comisiilor sunt cuvântul tov. Traian Săvulescu a președintele Academiei RPR care a arătat însemnătatea măreței opere de electrificare a țării, inițiată d Partid și Guvern, opera ce constitue o pârghie hotarîtoare pentru propășirea și înflorirea Patriei noastre. Vorbitorul a subliniat că pentru prima oară în istoria țării noastre, forurile conducătoare ale Statului supun desbaterii înaltului for de știință — Academiei RPR — și oamenilor de știință asemenea documente de importanță uriașa în viața poporului nostru. A urmat expunerea asupra Proectului de Plan al Electrificării RPR, prezentată de tov. ing. Gh. Gaston Marin, ministrul Energiei Electrice. Vorbitorul, într’o amplă expunere științifică a arătat că planul de electrificare al țării, factor de primă însemnătate în construirea socialismului, va avea printre obiectivele sale principale: asigurarea creșterii producției industriilor existente și alimentarea cu energie electrica a industriilor noi ce se vor crea în cadrul viitoarelor planuri cincinale; valorificarea raționala a resurselor energetice folosind combustibili inferiori; folosirea integrală a cursurilor de apa pentru irigarea regiunilor secetoase producerea de energie electrică, etc.; electrificarea treptată a căilor ferate, electrificarea principalelor munci agricole și pătrunderea electricității la sate, ridicarea nivelului cultural și a bunei stări a poporului prin folosirea energiei electrice pentru trebuinței, Sociale, culturale, casnice. După expunerea tov. Gaston Marin, președintele Academiei RPR ., ■ Săvit lei Co ci leal în sfton délé de lumi ale comisiilor. Ședința plenară a sesiunii lărgite a Academiei RPR, va avea loc Luni 2 Octombrie. Dela școala serala de Marxism-Leninism Școala serală de marxismleninism de pe lângă Comitetul Regional PMR Dolj, aduce la cunoștința elevilor care urmează cursurile acestei școli că pe ziua de 2 Octombrie a.c. orele 18 se vor ține conferințele: „Organele superioare de Partid”, „Organele conducătoare locale de Partid” și „Organizațiile de bază ale Partidului”. DECRETUL Prezidiului Marii Adunări Nationale a Republicii Populare Raisăne pentru fixarea datei alegerii deputaților Sfaturilor Populare ARTICOL UNIC. — In conformitate cu art. 78 din Legea Nr. 6 din 8 Septembrie 1970, se fixează ziua de 3 Decembrie 1930 pentru alegerea deputaților Sfaturilor Populare. Dat în București la 29 Septembrie 1950 Președintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale Marii Adunări Naționale C. I. PARHON MARIN FLOREA IONESCU Numirea membrilor Comisiei electorale centrele Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale au fost numiți în Comisia electorală centrală; Stelian Moraru, secretarul Confederației Generale a Muncii, ca președinte; Alexandru Drăghici, membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, ca membru; Paul Cornea, secretar al Uniunii Tineretului Muncitor, ca membru; Ilie Dănoiu, prim secretar al Organizației Partidului Muncitoresc Român din regiunea Stalin ca membru; Alexandru Farkaș, din partea Uniunii Populare Maghiare, ca membru; Iosif Catranici, secretar al sindicatului Combinatului Reșița, ca membru; Eremia Pârdău, secretar al Comitetului regional Suceava al Frontului Plugarilor, ca membru; Constantin Balmuș, rectorul Universității „C. I. Pariiua”, ca membru; Paraschiva Matei, fruntașă ș producție la Industria Bumbacului ,,B” București, ca membră; Constantin Șerban, fruntaș in producție, maiitru sondor la întreprinderile Petrolifere din Băicoi, ca membru; Ilie Stoenescu, președintele secțiunii civile a Curții Supreme, ca secretar. SMUT TINERILON INCOTIP@MII! Pe porțile împodobite sărbătorește ale cazărmilor intră tineri noi încorporați. Fii ai oamenilor muncii de la orașe și sate ei înșiși plecați de la munca din fabrică și uzină sau de pe oriîire. feducții vor Vorti aici pentru a invăța cum să lupte pentru apărarea independenței și suveranității naționale a Republicii Populare Române, a cuceririlor revolutionare ale poporului muncitor. Chemarea sub arme a tăierilor recruți în condițiile regimului de acucrire și explorare burghezomoșierească producea jale asupra familiilor. Cine poate uita aspectul satelor noastre, cortegiile de boi t Kne care însoțeau pe tânăr, plangându-l ca pe mort. Tânărul munc tir sau țăranul muritar smuls din mijlocul alor săi pleca írt o școală neagră a urei și crimei față de proprii săi părinți și frați, față de propriul său popor, era silit să țină permanent îndreptată arma împotriva tovarășilor săi de muncă, să verse sângele lor la ordinul exploatatorilor și asupritorilor poporului muncitor. Tânărul pleca într-o armată pusă in slujba unor neguri de sânge și aur care erau oricând gata să-l transforme in carne de tun. Regimul la care era supus tinărul în armata burghezo-moșierească era cunoscut din tată în fiu. Tânărul nu găsea in armată decât mizeria și foamea, frigul și palmele malurilor sau injurăturile unor ofițeri sbiri care bateau cu biciul. Acesta era caracterul burghezo-moșieresc al armatei din trecut care nu putea să facă din ziua incorporărilor decât o zi de jale pentru poporul muncitor. Azi, armata nu mai este pusă în slujba apărării intereselor capitaliștilor și moșierilor, ci în slujba apărării Republicii Populare Române. Patria tuturor celor ce muncesc la orașe și sate. Armata Republicii Populare Române a devenit armata unui Stat care construiește socialismul, o armată aflată in slujba păcii și a eliberării popoarelor, după înatul exemplu al glorioasei .Armate Sovietice. Armata Republicii Populare Române este o școală a luptei antiimperialiste, a luptei pentru pace. Și ce poate fi pentru recrut mai mare izvor de mândrie și bucurie decât acela de a se ști ostaș al uriașului front de sute de milioane de partizani ai păcii. Tinerii muncitori de la orașe și site chemați sub arme au inainta lor drumul deschis către cele mai înale grade și siricțiuni militare, pe măsura capacității și devotamentului față de Patrie și poporul muncitor. In același timp, tinerii care vin in armată fără a cunoaște vreo meserie au înaintea lor largi posibilități de calificare profesională. In noua armată ei vor învăța tactica și știința militară după exemplul măreței Armate Sovietice care prin înalta ei superioritate a sdrobit fascismul german în propriul său bârlog. Armata Republicii noastre Populare este o școală in care se căiesc cadrele de viitor pentru apărarea cuceririlor clasei muncitoare și a luptei pentru apărarea cauzei păcii. Tinerii in cadrul armatei vor simți sprijinul permanent al Partidului și al Organizației Uniunii Tineretului Muncitor pentru a-și ridica nivelul său politic, ideologic și cultural. Iată ce perspective luminoase se deschid fiilor poporului muncitor după porțile cazărmilor, care-i așteaptă împodobire sărbătorește. Miile de oameni ai muncii de la orașe și sat, vă transmit vouă tineri ai noului contingent, salutul lor tovărășesc! Constituirea Comitetului Regional al „Lunii Prieteniei Româno-Sovietice“ La sediul regionalei ARLUS Dolj «a avut loc în seara de 29 Septembrie a.c. o ședință solemnă pentru alegerea Comitetului Regional al „Lunii Prieteniei Româno- Sovietice” (6 Octombri—7 Noimbrie). Adunarea, s’a ținut în prezența tovarășului Dindere Gheorghe, secretar al Regionalei PMR Dolj, D. Șitoianu, președintele Regionalei ARLUS, Lângă Pantelie, secretar al Regionalei ARLUS și alții. Ședința a fost deschisă de tov. Dumitru Șiroianu care după ce a expus scopul acestei adunări pentru alegerea Comitetului de sărbătorire a „Inimei Prieteniei Romano- Sovietice”, a dat cuvântul tovarășului Lângă Pantelie, care a făcut o expunere asupra felului cui» (continuare în pag. 1-s1