Inainte, august 1951 (Anul 8, nr. 2025-2049)

1951-08-01 / nr. 2025

ORGfIH fíL COMITETULUI REGIONAIL PMR 57 fíL SEPTULUI POPULAR REGIONAL DOLJ­ Anul VIII.Nr. 2025 4 PACINI 4 LEI Miercuri 1 AugUst 1951 Cât mai multe zarzavaturi și legume pentru aprovizionarea oamenilor muncii de la orașe­ . Dovedindu-și dragostea nețăr­­m­urită față de partidul nostru care fac călăuzește pe drumul u­­ntei vieți­­i oui, lipsită de griji, oamenii muncii de pe întreg cu­prinsul Patriei noastre, își spo­resc zi de zi eforturile în lupta pentru construirea socialismului. Oglindind sprijinul neprecupețit al Uniunii Sovietice, industria țârii noastre a pășit spre ave ut progrese iar roadele îmbelșugate de cereale din acest an marchea­ză succese importante in dome­niul agriculturii. Partidul și Guvernul luptă pen­tru a lichida greutățile ivite in domeniul schimbului de mărimi între oraș și sat. In domeniul aprovizionării și schimbului de mărfuri are loc o luptă înver­șunată intre sectorul socialist care caută să aprovizioneze oa­menii muncii cu produse din cele mai bune, la timp și la preț ief­tin, și cel particular unde se gă­sesc diferiți intermediari, chia­buri, cămătari ce caută să acapa­reze produse, spre a le vinde la preț de speculă. Tovarășul Gh­eorghe Gh­eor­­ghiu-Dej analizând aceste pro­bleme spune: „La originea mul­tor dificultăți ale comerțului so­cialist stă faptul că principiala sursă de produse agricole este producătoru­­l individ­ual. Lichida­rea nepotrivirii existente între caracterul socialist al producției industriale și caracterul indivi­dual al agriculturii, victoria so­cialismului in agricultură va duce și la lichidarea dificultăți­lor­ în domeniul circulației. Dar procesul de unire a gospodăriilor țărănești in gospodării colective, este un proces mai îndelungat, înseamnă această pare că,pe tim­pul duratei acestui proces a­­pro­vizionarea populației cu pro­duse alimentare, a industriei cu materii prime nu poate fi îmbu­nătățită? Nicidecum. Experiența arată că o serie de măsuri eco­nomice inițiate de partid și gu­vern au dat rezultate in gene­ral satisfăcătoare acolo unde ele au fost aplicate in practică, in mod just și cu pricepere­­. În regiunea noastră, după apa­riția Hotăririi Consiliului de Mi­niștri cu privire la măsurile de asigurare a producției de legu­micole pe 1951, organele coo­peratiste au întocmit contracte cu numeroși țărani muncitori pentru valorificarea a cât mai multor zarzavaturi d­e pe supra­fețe de sute de h­a. Au fost luate din timp măsuri pentru specia­lizarea im culturi a unor gospo­darii de stat, colective și chiar comune. In baza Hotăririi, comerțul coo­peratist și de stat a încheiat contracte nu numai cu țăra­nii muncitori, ci și cu gospodă­riile agricole de stat și cele co­lective. Unde conducerile gospo­dăriilor de stat au fost îndru­mate d­e organizațiile de par­tid, ele își respectă cu strictețe con­tractele, livrând la timp produse de zarzavaturi in cantitățile pre­văzute. Așa de pildă gospodăria agricolă de stat Breasla respec­­tându-și contractul întocmit cu „Aprozarul” a livrat până acum, aproape 100.000 kgf. produse de zarzavaturi și legume. Deasemeni u­nele Uniuni raionale ale coope­rativelor de consum, muncesc cu tragere de inimă, antrenând coo­perativele sătești în munca de valorificare. Uniunea cooperati­velor raionale de consum Cora­bia dând exemplu de o bună­­ or­ganizare în munca de valorifi­cări numai in cursul lunii iulie a valorificat 235 tone roșii pen­tru consumul intern și 119,852 tone roșii pentru export. Canti­tăți îmsemate de produse de­­zarzavat și legume a livrat U­­niunea și pentru orașele Craiova, Petroșani, Deva, Tg. Jiu. Nefiind însă sprijinită de Co­mitetul Executiv al Sfatului Popular raional și privind îngust valorificarea produselor alimen­tare, Uniunea cooperativelor ra­ionale de consum Calafat nu a valorificat luna aceasta decât 2 tone roșii, 25 tone varză și 25 tone diferite legume. Rămânerea in urmă cu îndeplinirea planului de valorificări a­ cooperativelor cât și a uniunilor raionale, se da­tas­ofto 4­10.­p.Ei­v­l.i î­n­c­a­­ regională „Centrocoop” nu a trimis la timp prin gospodăria de transport, autocamioanele ne­cesare r­i­d­i­c­ă­r­i­i produselor din unele comune. De aceea sunt numeroase cazuri când țăranii muncitori așteaptă cu produsele recoltate zile întregi pentru a le transporta. Numai in această lună gospodăria de transport de pe lângă­­ Direcția „Centrocooor” regionala Dolj, nu a trimis 4 zile camioane pe teren din cauză că tov. Muscalii Teodor, șeful acestei secții și planificatorul Gref, nu se interesează de apro­vizionarea cu combustibilul ne­cesar. Comitetele raionale de partid și Comitetele Executive ale Sfa­turilor Populare, trebuie să a­­corde toata importanța aprovizio­nării cu legume și zarzavaturi a populației muncitoare de la o­­raț. Contractul pentru livrarea legumelor și zarzavaturilor sunt obligații de la respectarea cărora nu se poate sustrage nimeni sub nicio formă. Fiecare întreprindere sau ins­tituție este datoare să ia din timp măsuri pentru a se apro­viziona cu zarzavaturile necesit. Datoria organelor comerțului de stat, cooperației, gospodăriilor de stat și colective, este de a recolta la timp zarzavaturile sp­re a asi­gura populației muncitoare de la orașe și din centrele muncito­rești, cantitățile de legume și zarzavaturi necesare aprovizio­nării. Dezaltate bune i­ Pornind în mod organizat la muncile d­e treeriș, secția Șimnic a gospodăriei de stat Romanești a­ obținut rezultate bune. începând treerișul la două ba­toze de 6 H.P., muncitorii ace­stei secții au treerat de la 16 la 26 iulie 180.200 kgr. grâu de pe o suprafață de 106 hectare, din 175 cât au fost cultivate cu grâu. Deși terenul este nisipos și planificarea de recoltare era de manca de freeriș 1200 kgr. la hectar, la această secție s’a obținut în medie 1700 kgr. grâu la hectar. Rezultatele obținute la secția Șimnic a gospodăriei de stat Romanești s’e dator­esc faptului că muncile de arat și însămân­țat au fost făcute cu mașinile, după metode agrotehnice avan­sate, cât și îngrijirii ce s’a dat culturilor prin plivi lui la timp. In numărul de — A început prima etapă a concursului căminelor culturale. (pag. II-a). Comunicatul Comisiunii de Stat a Planificării și Direc­țiunii Centrale de Statistică asupra îndeplinirii Planului de Stat pe trimestrul II 1951. (pag. 3-a) — O măreață manifestație de prietenie frățească și solidaritate internațională. (pag. l-a). — Am dat Cincinalu­lui încă o colectivă. (pag. l-a). Pe lanurile R. S. S. Moldovenești (pag. Il-a). : — Ziua Flotei Maritime Militare a U R. S. S. (pag. IV-a). — Tratativele dela Kaisung. (pag. IV-a). — Evenimentele din Coreea. (pag. IV-a). O marsată manifestație de prietenie frățească și solidaritate internațională Intrun entuziasm de ned­eseus au fost primiți ieri în gara Craiova cei peste 600 de delegați ai tineretului lui Gheorghi Dimitrov din RP Bulgaria care vor­­ participa­ la Festivalul Mondial al Tine­retului de la Berlin ce se va­­ id­eisfăsura sub sem­nul luptei pentru pace și o viața mai fericită.­­ In clișeu: 1) Pionierii și­ utermașii un­ numar de p­este 1200 primind­ în gara Craiova pe tinerii bulgari care merg­ la Berlin. 2) Tovarășul • Stoian Radoslavov­, secretar al Comitetului Central al Uniunii Tine­retului Popular al lui Gheorghi Dimitrov din RP Bulgaria, mulțumind în numele delegației pentru pri­mirea călduroasă ce le-a fost făcută de către tineretul muncitor din orașul Craiova. (Citiți reportajul în pagina ll­­ a). IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Vor realiza angajamentul de economii pe întregul an Muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii de la întreprinderea „6 Con­strucții” din­ Craiova, însuflețiți de dorința de a, întâmpina cu cinste ziua de 23 August, au hotărît să intensifice eforturile lor în întrecerea socialistă. In acest scop, muncitorii tehnicienii împreună cu colecti­și­vul de conducere și-au luat an­u Iar­­oft I. fct­t 1 Z'CZlO leu 23 August, sarcinile de plan­te le revin până­ la data de 15 Sep­tembrie, să valorifice și să între­buințeze materialele locale în lo­cul materialelor provenite din import. Dea­semeni și-au luat an­gajamentul să întrebuințeze pe o scară cât mai largă metodele sovietice ca, Orlov, Coroliov, Schițov, Cotlear, Nina Nazarova, i.. «zzAv Jrn » — 17* —2-- - — și Sircov, s o studieze și să pună în practică toate invențiile, inovațiile și raționalizările pro­puse de muncitori și tehnicieni. Muncitorii și tehnicienii între­prinderii „6 Construcții” și-au mai luat angajamentul ca toate economiile pe care au hotărît să le facă pe întregul an și care sunt în valoare de 1.834.000 lei. «X __U--- 1. v - -23 August. Cât mai multe depășiri de normă în cinstea marei sărbători Hotărîți să întâmpine măreața zi de 23 August cu­­ pur și im­portante succese în muncă, mun­citorii și tehnicienii de la între­prinderea „Octombrie Roșu” din Craiova, și-au luat numeroase angajamente. De pildă muncito­rii din secția morărit organizați în brigăzi, s­au chemat la între­cere socialistă având ca obiectiv depășirea sarcinilor de plan pe secție cu 100 la sută. Peste a­­ceasta, s’a mai luat și angaja­mentul p­entru îndreptarea unei­ curbe de moară cu 2 capuri strâmbe care s’a și realizat de către tov. Oboroc­loan. Tot el și-a luat angajamentul să depă­șească norma zilnică cu sută la sută. Secția și-a­ mai luat an­gajamentul de a face reparație generală la un motor de moară. Muncitorii secției auto pentru a întâmpina cea mai mare săr­bătoare națională a poporului ro­mân, și-au luat angajamentul, de a depăși sarcinile de plan cu 40 la sută, și de a da peste acest angajament două motoare auto cu reparație generală. Nu s’au lăsat mai prejos nici muncitorii și tehnicienii din secția tinichi­­gerie și sudură, luâindu-și și ei asemenea angajamente de a în­tâmpina această măreață săr­bătoare, cu­ o depășire a sarcini­lor de plan de 40 la sută. Peste acest­ angajament, sudorii Iones­­cu Constantin ș­i Popescu Ga­­­vrilă, au­­ contribuit efectiv la îndreptarea curbei de moară în­călzind-o cu aparatele de sudură pentru a putea fi îndreptată. Pe întreaga întreprindere s-a luat angajamentul de a obține o depășire de plan cu un procent de 63 la sută. Muncitorul Ioan Gheorghe și-a luat angajamen­tul de a obține o depășire de normă cu un procent de 50 la sută și de a îngriji iu cele mai bune condițiuni sculele pe care le are în primire, pentru a pu­tea executa­ sarcinile de plan, ce-i sunt trasate. Din tarile cu o democrație populară Electrificarea satelor în Polonia In decursul celor­ 20 de ani din­tre primul și al doilea război mon­dial au fost electrificate în Polonia .1213 comune., In decursul primilor 5 ani de după război, lumina e­­lectrică a fost instalată în 11.000 sate. Satele din Polonia au nevoie de o cantitate tot mai mare de e­­nergie electrică. Plănul de 6 ani ține seama de această nevoe cre­scândă. In anul acesta, lumina e­­lectrică va fi instalată în mii de gospodării individuale sătești, i­a 2 gospodării agricole de stat, 180 SMT-uri,, precum și in 40 de clă­diri administrative și ale gospodă­riilor colective. Planul de 6 ani prevede electrificarea a peste 8200 de comune. Statul suportă chel­­tuelile acestei electrificări în pro­porție de 62 la sută. De două ori mai multe mărfuri vândute de magazinele de stat din China de Nord-Est In primele 5 luni ale acestui an au fost vândute de către maga­zinele de stat din China de Nord- Est de două ori mai multe măr­iioadă a anului trecut și de cinci ori mai multe decât in 1949. Pu­terea crescândă de cumpărare a masselor populare și desvoltarea comerțului de stat asigură un mare avânt al economiei din această parte a Chinei. Vânzările de mărfuri industriale s’au încincit, cele de lire de bum­bac și țesături au crescut cu 70 la sută, iar țigările, tricotajele, ar­ticolele de cauciuc și zahărul s-au vândut cu 75 la sută mai mult de­cât anul trecut. Creșterea circulației mărfurilor de primă necesitate în China de Nord-Est oglindește creșterea pu­terii de cumpărare a muncitorilor și țăranilor. COLECTIVA" „AM DAT CINCINALULUI INCA O Martie 1907. Sâmburele răzme­riței încolțise puternic în satele Doljului. Flăcările mistuiau cona­cele și se ridicau amenințătoare spre cer. Unele licăreau depar­te în Moldova, altele făceau vâl­vătăi in satele Olteniei. „E momentul să ne scăpăm de Capră, arendașul moșiei boe­rești, care și-a înfipt plumbul din vârful cnutului in multe spi­nări de iobagi”, — și-au zis a­­tunci, cei din Gighera. A doua zi, hoitul arendașului Capră legat de mâini cu noji­­țele dela opincile asupriților, ză­­cea in marginea satului ars pe un rug.... Tunurile lui Averescu au pus­tiit la ele. Celor ce a­i cerut drep­tul la viață și pâine li s’au dat plumbi. Răscoala a fost înăbu­șită in sânge. Țărănimea muncitoare și-a dat seama că în luptă i-a lipsit, ceva. La lipsit aliatul cel mai de preț. Clasa muncitoare. La lipsit co­mandamentul. Parti­d­u­l. * * * Iulie 1951. Multe s’au­ schim­bat in țara noastră. Alături de clasa muncitoare in frunte cu partidul, țăranii săraci și mijlo­cași au aruncat jugul exploatării moșierești și mulți din ei au pornit pe drumul fericirii și bel­șugului, muncind in colectiv... Aci,... in casa aceea frumoasă cu cerdac și curte cu acareturi e svon de veselie. Fetele își plim­bă in soare fluturii de alamă dela oprege, iar băieții, râurii dela căm­ași. (Continuare în pag. 2-a) La 29 iulie, s’a inaugurat a 50-a gospodărie agricolă colectivă din regiunea Dolj, în comuna Gighera raionul Sadova. 1) Țăranii muncitori din comunele învecinate, sosise la Gighera în număr mare pentru a lua parte la bucuria celor care au intrat în colectiv. 2) In curtea nouei gospodării colective, s’a încins o hora mare, în care s’au prins colectiviștii: țărani muncitori,, tineri și bătrâni. 3) Strălucesc de bucurie fețele noilor colectiviști din Gighera, care au pornit pe calea unei vieți fericite și îmbelșugate,

Next