Inainte, martie 1957 (Anul 14, nr. 3749-3775)
1957-03-01 / nr. 3749
5U5 Proletárt ^iín foátt țârtJe.rtiniți-v ORGAN Al COMITETULUI lEOOm^P.M.^ $1) A OSPĂȚULUI POPULAR - REGIONAL CRAIOVA Manifestări consacrate semicentenarului răscoalelor țărănești din 1907 în Întreaga regiune Craiova, au loc numeroase acțiuni și manifestări, închinate sărbătoririi semicentenarului răscoalelor țărănești din 1907. In orașul Craiova, au continuat să aibă loc întilniri ale muncitorilor, tehnicienilor, funcționarilor, femeilor și tineretului cu țăranii care au fost capi de răscoală acum 50 de ani. La întreprinderea industrială de stat,Fructul romînesc” a avut loc de culrînd o asemenea adunare, în cadrul căreia bătrîna Maria Tănăsoiu, cap de răscoală la 1907 în comuna Laloș, raionul Olteț, a povestit unui mare număr de muncitori, cum a decurs răscoala din 1907 în această comună, arătînd totodată propria sa contribuție la această acțiune. O adunare asemănătoare a avut loc tot de curînd la „Octombrie Roșu”, unde bătrînul Filip Avramescu, cap de răscoală în 1907 în comuna Popintălești, raionul Balș, a povestit muncitorilor de la această întreprindere cum s-au desfășurat evenimentele de acum 50 de ani în această comună. La Tr. Severin, s-a ținut o conferință, care s-a bucurat de o mare participare din partea muncitorilor de la I.I.C., I.C.I.A. și IPROFIL. Conferențiarul, tov. Gh. Jianu, a prezentat celor de față un impresionant tablou al răscoalelor țărănești din anul 1907, arătînd amănunțit cauzele care au determinat izbucnirea acestora. Cu prilejul conferinței, au luat cuvîntul numeroși participanți, printre care Cioclor Ion, Boiașu Gheorghe și alții. Numeroase acțiuni au loc și în orașul și raionul Caracal. Astfel, în vederea cunoașterii cit mai amănunțită a evenimentelor în legătură cu răscoala petrecută acum 50 de ani în urmă, a fost întocmită o monografie a raionului, cu care prilej au fost identificați toți țăranii participanți la răscoală, care se află în viață. In orașul Caracal, este in curs de organizare o expoziție consacrată aniversării semicentenarului 1907. Printre altele, aici vor fi expuse portretele capilor de răscoală din raion, aflați în viață, o hartă din care se poate vedea mersul răscoalei pe teritoriul raionului, precum și alte documente privind mișcările țărănești premergătoare răscoalei. In comuna Marotinul de sus se va așeza o placă comemorativă în memoria celor căzuți in răscoală. In raionul Balș, au fost organizate, conferințe legate de răscoala din 1907. Asemenea conferințe s-au ținut în toate comunele din raion. La adunarea care a avut loc la sediul casei de cultură, conferința a fost ținută de tov. Voicu Marin, prim secretar al comitetului de partid raional Balș, în fața a peste 050 participanți. Asemenea conferințe s-au ținut și în cadrul căminelor culturale din raionul Filiași. In comuna Ionești de pildă, conferința a fost expusă de tov. C. Ureche, instructor teritorial de partid. Au luat apoi cuvîntul tov. Bașa M., Grădinaru I., Cruceru C., și alții, care au vorbit despre diferite aspecte ale răscoalei din 1907 in comunele învecinate, pe care le cunosc din bătrîni, sau personal. Tov. Bașa Mihai de pildă, a povestit cit de greu se muncea pe moșia din comuna vecină, Turceni, a fostului boier Calotescu, care obliga pe țărani să-i muncească multe zile de clacă. Manifestări asemănătoare au avut loc in întreaga regiune. lT>tfTi*iT ft Ta 1 pagini, 20 bani ANUL XIII NR. 3749 VINERI 1 MARTIE 1957 In întîmpinarea zilei de 8 Martie O nouă dovadă de prețuire a femeilor muncitoare In sala de festivități a școlii medii de fete nr. 3 din Craiova a avut loc ieri după amiază solemnitatea decorării cu ordine și medalii a unui număr de femei, mame eroine, din oraș. înainte de începerea festivității, țăranca muncitoare Maria Tănăsoiu din comuna Laloșu raionul Oltețu, cap de răscoală din 1907, a vorbit celor peste 150 femei, prezente în sală, despre felul cum în comuna Laloșu și în comunele învecinate s-au desfășurat răscoalele din 1907 ca și despre felul sîngeros în care din ordinul guvernanților, reprezentanți ai burghezomoșierimii au fost reprimate aceste răscoale de către armată și jandarmi. Tovarășa Badea Alexandrina, președinta comisiei de femei de pe lângă sfatul popular orășenesc, a vorbit apoi despre grija și prețuirea pe care partidul și guvernul o acordă femeilor muncitoare din țara noastră. Tov. Romulus Năzdrăvan, președintele Comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Craiova, a înmînat apoi la 14 mame eroine decorațiile și brevetele respective. Printre femeile decorate se află Maria A. Schmit și Paraschiva Rădulescu, mamei 10 și respectiv 12 copii, care au primit ordinul „Mamă eroină”, Elena Mladin, Ana Gera, Angela Radu, Ioana Lăutaru, Florentina Olteanu, Ioana A. Ilie și altele care au primit „Gloria maternă” clasa II-a și clasa IlI-a, Ecaterina Florea, Elisabeta Vasile și altele care au primit „Medalia maternității” clasa I-a și altele. Cu acest prilej a avut loc și înmînarea a 130 diplome de onoare, unor femei fruntașe în creșterea păsărilor și în cultivarea legumelor și zarzavaturilor. PRINTRE TEXTILISTE Textilistele de la fabrica „Independența” din orașul Craiova, la fel ca toate femeile muncitoare din patria noastră, întâmpină ziua internațională a femeii cu noi și însemnate realizări în producție. Am vizitat această fabrică de textile acum cîteva zile. Iată ce-am aflat la serviciul organizării muncii. In primele zile ale lunii februarie, s-au ținut adunări de grupe sindicale, în care s-a analizat realizarea planului pe luna ianuarie și s-au discutat cifrele de plan pentru luna în curs, în lumina sarcinilor trasate de Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956. Atunci, cîteva din muncitoare, printre care Pascu Suzana, Diaconu Ioana, Popa Elena, Diaconescu Aurica de la secția țesătorie, au propus să cinstească ziua de 8 Martie, dând mai mulți metri de țesături peste plan la fiecare război, prin mărirea numărului de bătăi pe schimb, îmbunătățind calitatea țesăturilor cu 2 la sută și reducînd deșeurile cu 3 la sută. Propunerea lor a fost primită de toate țesătoarele. Și muncitoarele de la filatură și-au luat prețioase angajamente. Tovarășele Leoveanu Maria, Zdreilă Maria, Miruea Elisabeta, Pîrvu Grigoreta, s-au angajat să dea zilnic între 3—4 kg. fire de bună calitate peste sarcinile de plan. Asemenea angajamente și-au luat și muncitoarele de la secția pretură. Vrând să cunosc cum muncesc textilistele la locul de producție, pentru înfăptuirea angajamentelor luate in cinstea zilei de 8 Martie, am pornit-o împreună cu conducătorul tehnic al fabricii prin secțiile mai principale. In secția filatură... La primul și al doilea etaj al unuia din corpurile principale ale fabricii, se găsește secția de filatură. Am intrat ia primul etaj. In marea sală luminată, de la un capăt la altul pe ambele părți, cardele (mașinile de tors), curat, întreținute, mergeau din plin, pregătind firele, — materia primă, pentru secțiile de țesătorie. La ele lucrau filatoarele din primul schimb. Ne-am oprit la una din mașini unde zeci de fuse se învârteau cu mare turație, răsucind firele de bumbac. "— Aici lucrează tovarășa Leoveanu Maria, fruntașă în producție — mi-a spus tovarășul care mi- însoțea. Are ca ajutoare pe Stoica Elisabeta, o tânără venită de curând în fabrica noastră, pe care o ajută să-și ridice calificarea ca filatoare. — Cum stați cu angajamentele luate în cinstea zilei de 8 Martie? — Bine — mi-a răspuns tovarășa Leoveanu, în timp ce se străduia să pună în funcție unul din tusele inactive. In fiecare schimb dămi peste plan cîte 2—3 kg. fire, căutăm să reducem la minimum1 fusele inactive și să folosim în întregime capacitatea mașinilor. Ne străduim ca firele pe care le dăm secțiilor țesătorie să fie de calitate cît mai bună. Alături, la o altă mașină lucrau filatoarele Pîrvu Grigoreta și Florica Ștefana care, așa cum și-au luat angajamentul, depășesc zilnic planul în medie cu 30 la sută, dînd și fire de calitate, uniform toarse. Și ca acestea sînt multe filatoare fruntașe, în această secție, care-și depășesc sistematic planul. (Continuare în pag. 2-a) Adunări de dări de seamă :::::::: ::::::::::::::::: și alegeri ale organizațiilor utt:::::::::::: :::::::: :::::::::::::::::ș.j. ............. La S. M. T. Zănoaga Zilele trecute la S.M.T. Zănoaga raionul Caracal, s-a desfășurat adunarea generală de dare de seamă și alegeri a organizației U.T.M. Participanții au discutat pe marginea dării de seamă cu mult curaj, punînd în dezbatere una dintre cele mai importante sarcini ale organizației U.T.M.: mobilizarea tineretului la îndeplinirea planului de stat. Aceasta nu a fost întîmplător, întrucît în anul 1956, S.M.T. Zănoaga a fost o stațiune codată pe regiune, îndeplinindu-și planul doar în proporție de 55 la sută. Mulți participanți care au luat cuvîntul au arătat că problema îndeplinirii planului de stat n-a fost în centrul preocupării organizației U.T.M. Nerealizarea planului de stat — a arătat tov. Morgan Ion, șef de brigadă, a dus la creșterea prețului de cost pe hantru. La S.M.T. Zănoaga prețul de cost pe hantru s-a ridicat la 203 lei, fapt ce a făcut ca salariile tractoriștilor să nu crească. Vorbitorul a arătat cauzele pentru care la S.M.T. Zănoaga nici una din cele 8 brigăzi de tractoare nu și-au îndeplinit planul în proporție de 100 la sută. Pontatorul alimentator Amza Marin a arătat că indisciplina din producție a dus la risipă mare de carburanți și de aceea în 1956 nu s-a putut face nici o economie de carburanți. Sunt tractoriști utemiști ca Știrbu Ion și Mihalcea Florea, care au înregistrat în 1956 cele mai multe deplasări în gol cu tractorul, nu și-au îngrijit mașinile, nu și le-au gresat la plecări în campanie. Tov. Amza Marin a arătat în continuare că, toate acestea se datoresc organizației U.T.M. care n-a intervenit la timp atunci cînd s-au produs asemenea acte de indisciplină. Tinărul inginer Cazacu Ion a tratat în discuțiile sale problema preocupării organizației U.T.M. față de întrecerea socialistă. Vorbitorul a arătat că întrecerea socialistă în S.M.T. Zănoaga a avut un caracter formal — lucru care a contribuit la nerealizarea planului de stat. Toți tractoriștii au fost antrenați în întrecere — dar numai pe hîrtie — deoarece organizația U.T.M. nu i-a mobilizat, n-a urmărit dacă angajamentele prind viață. Mulți tractoriști — a spus vorbitorul — n-au încă dezvoltată atitudinea conștientă față de muncă. Organizația U.T.M. nu s-a ocupat de această problemă. Există tractoriști ca Cavalciuc Ion, care pe lângă faptul că muncesc fără dragoste, dau lucru de proastă calitate avind o slabă calificare. Tov. Badea Ion — tractorist șef de brigadă — a arătat că la nerealizarea planului de producție a contribuit și faptul că grupele U.T.M. din cadrul brigăzilor nu și-au trăit viața. Ca urmare a faptului că responsabilii de grupă au pierdut din mînă pe tractoriști, aceștia au alunecat pe pantă de a executa lucrări de proastă calitate, săvîrșind acte de indisciplină. De asemenea, comitetul U.T.M. din stațiune n-a organizat nici consfătuiri cu șefii brigăzilor de tractoare în problemele îndeplinirii planului de stat. Postul U.T.M. de control nu și-a exercitat funcțiunea respectivă, n-a scinisat conducerii defecțiunile semnalate în procesele de producție. In încheiere, tov. Badea Ion s-a ocupat de faptul că organizația U.T.M.1 n-a luat inițiativa creării unor forme tinerești în producție, ca lansarea stergulețelor roșii și albastre pentru brigăzile fruntașe și codașe, lansarea unei gazete volante, care ar fi putut contribui din plin la îndeplinirea planului de stat. Alți tractoriști ca Marinescu Mihai au relevat că toate lipsurile semnalate în realizarea planului de stat, se datoresc în primul rînd slabei munci politice desfășurată de organizația U.T.M.1 Munca de educare comunistă n-a coș respuns cerințelor. Puține au fost formele de educare comunistă organizate de organizația U.T.M. Puține au fost conferințele și convorbirile ținute cu tractoriștii pe temele creșterii productivității muncii in agricultură, necesitatea transformării socialiste a agriculturii și altele. Presa n-a fost folosită în modul cel mai just, iar bibliotecile volante sînt de multe ori date uitării. In cuvîntul lor, atit tov.ine director al stațiunii, cît și tov. Popescu Vassile organizatoricul P.M.R., au arătat că, deși peste 80 la sută din munciitorii stațiunii sînt tineri, organizațția U.T.M. n-a făcut totul să devină reazimul de bază al S.M.T.-ului șib îndeplinirea planului de stat. Organiizarea muncii la locul de producție n-a stat în centrul preocupărilor origanizației U.T.M., n-au fost organizate cele mai potrivite forme de activitate cu tineretul din stațiune. Faptul că organizația U.T.M. n-a intervenit hotărit cînd s-au observat defecțiuni în procesul de producție, a permis o creștere a prețului de cost per hantru cu peste 60 lei — făcînd ca stațiunea să iasă în deficit cu sume mari de bani. Adunarea generală alegînd noul comitet a elaborat totodată măsuri comcrete pentru ca, în campania de primăvară și în celelalte campanii din acest an, organizația U.T.M. sub conducerea organizației P.M.R. să mobilizeze toți utemiștii și întregul tineret la aplicarea în viață a mărețelor sarcini puse în față de cel de al II-lea Congres al P.M.R. și cel de al II-lea Congres al U.T.M. ut:::::::::::::::: astm La S. M. T. La 1 oș Zilele trecute, la S.M.T. Laloș raionul Oltețu a avut loc adunarea generală U.T.M. pentru alegerea noului organ. Din darea de seamă expusă de tov. Mitran Nicolae, a reieșit felul cum a muncit organizația U.T.M. în ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de partid. O parte importantă a dării de seamă s-a ocupat și de felul cum au contribuit utemiștii la pregătirile în vederea campaniei de primăvară, fiind dați ca exemplu în această direcție utemiștii: Purcărea Matei, Iordache Ion, Nițulescu Gheorghe și alții. In cadrul discuțiilor purtate au fost aspru criticați tovarășii Popa Ion, Vîlcu Anica și Tudora Constantin, membri ai biroului U.T.M., care nu au muncit suficient și nu au sprijinit toate acțiunile comitetului. Tot din discuții a reieșit că organizația U.T.M. a fost mult sprijinită de către organizația de partid în educarea tineretului în spiritul învățăturii marxist-leniniste, ceea ce a făcut ca 15 tineri să fie primiți la rîndurile candidaților de partid. Tinerii au reales ca secretar al organizației U.T.M. în noul organ pe tov. Mitran Nicolae, U. T. M. Intimplările pe care am să ti le povestesc, dragă cititorule, s-au petrecut într-un sat din raionul Cujmir. Ceariig, in anul furtunos 1907. Să întoarcem împreună cîteva file, din mica dar dureroasa istorie a acestui sat... Ceariigul e o așezare mică, cu numai 415 locuitori și face parte din comuna Punghina. Numele acesta curios se trage de la dealul care se află în apropierea satului. Pe vremuri stăpîneau peste aceste locuri boierii Tudorache Preda și Mișoiu, ale căror moșii cuprindeau peste 1200 hectare. Cum lor le plăcea să-și petreacă viața mai mult la oraș, pămintul era închiriat arendașilor. Aceștia îl dădeau în dijmă țăranilor, de pe spinarea cărora cautau să se îmbogățească Țăranii locuiau in bordeie sărace și umede, încovoiați sub asprimea foamei și a tuturor lipsurilor. In preajma lui 1907, viața chinuitoare, de robie, a țăranilor, ajunsese de nesuportat. Cei mai mulți, clăcași pe pămintul boieresc, nu aveau nici un petec de pămînt. Arendașii le impuneau cele mai grele condiții de muncă. Ei știau că țăranii vor primi orice obligații, numai să nu moară de foame. Dijma era în răzoare și pristoase. Prin răzoare se înțelegeau pogoanele pe care țăranii le munceau pentru boieri, în pămintul cel mai productiv. Boierul lua recolta, iar țăranii luau cocenii. Pristoasele erau pogoanele pe care țăranii le munceau, însămînțîndu-le cu sămința lor și de pe care luau jumătate din recoltă. Clăcașii trebuiau să execute mai întîi muncile pentru boier și apoi pe ale lor. După treierat, invostorul era obligat să transporte la schela Cetate 150 duble de grân sau porumb, să facă trei zile de muncă cu carul, trei zile cu brațele, etc. Logofeții și administratorii de pe moșie îi tratau pe țărani ca pe niște vite, scoțîndu-i la muncă cu biciul. ... §1 săracii au încercat să scape de jugul moșieresc Pe la sfîrșitul lui februarie 1907, a ajuns în aceste locuri un zvon care i-a înviorat pe oameni, dîndu-le speranțe. Se spunea că in Moldova, țăranii s-au răsculat și cer să li se dea pămint. In urma acestor zvonuri, țăranii din Cearîng s-au hotărît să nu mai meargă la muncă pentru boier. Zadarnic trimișii arendașului băteau pe la porțile oamenilor; nimeni nu s-a dus să facă învoiala. Așteptau. Intre timp izbucnise răscoala în Oprișor — un sat așezat la vreo 5 km. departe de Cearing. Se vedeau focuri, se auzeau strigăte de revoltă. Arendașii, cuprinși de spaimă, dădeau bir cu fugiții. Acesta era singurul lor gind: să-și scape pielea. In piepturile oamenilor ura clocotea mai puternic ca niciodată. Venise ceasul judecății din urmă. Cei care își bătuseră joc de țărani aveau să dea socoteala pentru faptele lor cîinești. * In seara zilei de 6 martie 1907, a început răscoala in Cearîng. Pe șoseaua satului, locuitorul Dinu Anuța a bătut toba, chemind pe oameni la răscoală. Alături de el au venit și alți clăcași, dornici de dreptate. Printre ei, se afla Dincă Sîrbu, Iori Conete, Marin Burdac și alții. A doua zi, în Cearîng au venit răsculații din Oprișor și împreună cu aceștia clăcașii au pornit spre conacul lui Ciocîlteu. In furia lor, răsculații au spart magaziile, călind cu carele griul și porumbul, apoi au dat foc acareturilor din curtea boierească. Vreți pămînt, vi-l dăm mormînt Bucuria răsculaților n-a ținut multă vreme. In seara zilei de duminică 10 martie 1907, o companie de infanterie, sub comanda căpitanului Georgescu, ajunge in Cearing și cantonează la conacul lui Ciocilteu. Satul a fost înconjurat, s-au instalat posturi de pază, patrule, s-au tras focuri de armă în văzduh, pentru intimidare și nimeni n-a mai îndrăznit să iese din casă. Luni dimineața, toți bărbații au fost strinși în fața conacului și puși pe două rînduri, li s-a cerut să iese in față capii răscoalei; cum aceștia nu au ieșit de bună voie, oamenii boierului au scos o listă și au citit numele celor 5 capi ai răscoalei: Dinu Anuța, Dincă Sîrbu, Mitrică Chirilă, Marin Birdac și Ion Conete. Toți au fost legați cot la cot și duși în marginea satului, unde trebuiau să fie executați. In spatele lor s-a aliniat un pluton de execuție. Căpitanul Georgescu a ordonat foc, dar n-a căzut nici unul din cei care trebuiau să moară. Soldații nu trăseseră direct. In fața acestei situații, Căpitanul a aliniat al doilea rind de trăgători in spatele primilor, cu ordinul de a trage in ei, dacă nu vor executa ordinul. Soldații din rindul văzîndu-se in fața primejdiei întii, au tras în plin și răsculații au căzut la pămint. De aici au fost duși și aruncați grămadă în cimitirul satului. Apoi, unul câte unul au fost luați și îngropați în groapa comună, săpată de cu noapte. Dintre cei împușcați, Dincă Sîrbu nu murise încă și în chinurile morții a cerut să fie dus acasă, să moară cu capul pe căpătîi. In zadar au fost rugămințile lui și ale familiei, căci comandantul furios, a scos pistolul și l-a împușcat în cap, omorîndu-l. • Și azi există in cimitir crucile celor împușcați, dintre care numai i <• . _ 1... a _ _ „„ runa tun piuuu,iz vuie sc citi. ..Dumitru Crișan, împușcat ca răsculat la martie 1907". CORNEL DUMITRESCU JUGUL ERA TARE GREU... Succesele muncitorilor de la întreprinderea nr. 4 construcții și montaje schele Anii regimului de democrație populară sunt uni de continuă înflorire industrială a regiunii Craiova. Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al Întreprinderii nr. 4 construcții și montaje schele, ce își desfășoară activitatea intr-una din localitățile bazinului petrolifer, aduce în momentul de față o contribuție importantă la industrializarea acestei regiuni. Dragostea și elanul cu care muncesc constructorii acestei întreprinderi pentru a da în producție noi și noi mașini și instalații petrolifere, este exprimat prin îndeplinirea planului de muncă pe luna ianuarie a.c. în proporție de 101,4 la sută. Numai dacă cutreierăm șantierele Întreprinderii nr. 4 construcții și montaje schele și stăm de vorbă cu constructorii care execută cele mai complicate lucrări, ne putem da și mai bine seama, de munca lor creatoare. Mergind pe șantierul nr. 4, primul care te întimpină este șeful șantierului, tov. Arsenie Varadian, maistru mecanic, un om între două vîrste, energic și cu multă dragoste de muncă. E tare mÎndru de instalațiile pe care le montează împreună cu colectivul său pentru două tui și moderne stații: — prima de pompare a țițeiului, iar a doua de pompare a apei potabile și industriale spre Schela de extracție nr. 2 și spre întreprinderea nr. 1 de foraj, împreună cu colectivul său de muncă tov. A. Varadian încă de la începutul anului acesta, a chemat la întrecerea socialistă șantierul nr. 4 al întreprinderii de construcții și montaje schele din Pitești, precum și pe toate celelalte șantiere ale întreprinderii în care lucrează. întrecerea socialistă a dat și mai mare avânt în muncă, aducînd rezultate deosebit de grăitoare. Planul de instalații la cele două stații în construcție, pe luna ianuarie și pe cele două decade ale lunii februarie a.c., a fost depășit cu 18 la sută. Cu toată depășirea de plan, a fost respectat întocmai fondul de salarii. In fruntea muncii pentru obținerea acestor realizări găsim numeroși muncitori și tehnicieni printre care mecanicul Ion Stan șef de echipă, sudorul Marin Voicu, maistrul Ernst Herbert, mecanicul Ion Durău și alții. Pe șantierul nr. 1 de construcții, întîlnești pe tov. Vasile Rotaru, șef de șantier. Aici se execută cele mai moderne instalații pentru stația ultramodernă de desbenzinare și pentru conducta de gaz lift. După ce mai întîi se conduce prin tot șantierul, tovarășul Vasile Rotaru obișnuiește să arate și realizările obținute de colectivul său de muncă. — Pe la începutul lunii ianuarie am dat în exploatare parcul mare cu nr. 16 de separatoare, care deservește 16 sonde. Apoi, ne-a informat că în curând vă fi dat în exploatare și parcul nr. 17 care este aproape gata. Dar nu numai despre realizări informează pe vizitatori tovarășul Vasile Rotaru. El dă exemplu pe cei mai buni muncitori și tehnicieni ai șantierului și totodată arată metodele de muncă folosite de ei în procesul de producție. Aici, pe șantierul nostru spune tovarășul Rotaru, lucrează mecanici, monteori, sudori, meseriași cu cea mai înaltă calificare care știu să stăpânească tehnica modernă. Iată de exemplu, echipa de mecanici monteori a lui Ion Anca și cea de sudori a lui Vasile Begu. Ele sunt echipele de bază ale șantirului, care nu numai că reușesc să-și depășească planul cu regularitate, dar execută și lucrări de precizie. La aceste munci și-au dat contribuția unii activiști din organizațiile sindicale ale întreprinderii, cu sprijinul organizației de partid. Astfel, tovarășul Ion Stan membru al comitetului de întreprindere și responsabilul comisiei de întrecere, tovarășii Gheorghe Bucur și Ion Fibiescu membri ai comitetului de secție nr. 1 sunt evidențiați pentru munca lor in organizarea și urmărirea întrecerii socialiste prin popularizarea și stimularea fruntașilor in întrecere. V. GEAMBASU