Inainte, martie 1957 (Anul 14, nr. 3749-3775)

1957-03-01 / nr. 3749

5U5 Proletárt ^iín foátt țârtJe.rtiniți-v ORGAN Al COMITETULUI lEO­Om^P.M.^ $1) A O­SPĂȚULUI POPULAR - REGIONAL­ CRAIOVA Manifestări consacrate semicentenarului răscoalelor țărănești din 1907 în Întreaga regiune Craiova,­ au loc numeroase acțiuni și manifestări, în­chinate sărbătoririi semicentenarului răscoalelor țărănești din 1907. In orașul Craiova, au continuat să aibă loc întilniri ale muncitorilor, teh­nicienilor, funcționarilor, femeilor și tineretului cu țăranii care au fost capi de răscoală acum 50 de ani. La întreprinderea industrială de stat­­,Fructul romînesc” a avut loc de cu­­lrînd o asemenea adunare, în cadrul că­reia bătrîna Maria Tănăsoiu, cap de răscoală la 1907 în comuna Laloș, raionul Olteț, a povestit unui mare număr de muncitori, cum a decurs răscoala din 1907 în această comună, arătînd totodată propria sa contribuție la această acțiune. O adunare asemănătoare a avut loc tot de curînd la „Octombrie Roșu”, unde bătrînul Filip Avramescu, cap de răscoală în 1907 în comuna Popin­­tălești, raionul Balș, a povestit munci­torilor de la această întreprindere cum s-au desfășurat evenimentele de a­­cum 50 de ani în această comună. La Tr. Severin, s-a ținut o confe­rință, care s-a bucurat de o mare participare din partea muncitorilor de la I.I.C., I.C.I.A. și IPROFIL. Confe­­rențiarul, tov. Gh. Jianu, a prezentat celor de față un impresionant tablou al răscoalelor țărănești din anul 1907, arătînd amănunțit cauzele care au de­terminat izbucnirea acestora. Cu pri­lejul conferinței, au luat cuvîntul nu­meroși participanți, printre care Cio­­clor Ion, Boiașu Gheorghe și alții. Numeroase acțiuni au loc și în ora­șul și raionul Caracal. Astfel, în vede­rea cunoașterii cit mai amănunțită a evenimentelor în legătură cu răscoala petrecută acum 50 de ani în urmă, a fost întocmită o monografie a raionului, cu care prilej au fost identificați toți țăranii participanți la răscoală, care se află în viață. In orașul Caracal, este in curs de organizare o expoziție consacrată aniversării semicentenarului 1907. Printre altele, aici vor fi ex­puse portretele capilor de răscoală din raion, aflați în viață, o hartă din care se poate vedea mersul răscoalei pe te­ritoriul raionului, precum și alte do­cumente privind mișcările țărănești pre­mergătoare răscoalei. In comuna Ma­­rotinul de sus se va așeza o placă co­memorativă în memoria celor căzuți in răscoală. In raionul Balș,­ au fost organizate, conferințe legate de răscoala din 1907. Asemenea conferințe s-au ținut în toa­te comunele din raion. La adunarea care a avut loc la sediul casei de cul­tură, conferința a fost ținută de tov. Voicu Marin, prim secretar al comite­tului de partid raional Balș, în fața a peste 050 participanți. Asemenea conferințe s-au ținut și în cadrul căminelor culturale din raionul Filiași. In comuna Ionești de pildă, conferința a fost expusă de tov. C. Ureche, instructor teritorial de partid. Au luat apoi cuvîntul tov. Bașa M., Grădinaru I., Cruceru C., și alții, care au vorbit despre diferite aspecte ale răscoalei din 1907 in comunele înve­cinate, pe care le cunosc din bătrîni, sau personal. Tov. Bașa Mihai de pildă, a povestit cit de greu se muncea pe moșia din comuna vecină, Turceni, a fostului boier Calotescu, care obliga pe țărani să-i muncească multe zile de clacă. Manifestări asemănătoare au avut loc in întreaga regiune. l­T>tfTi*iT ft T­a 1 pagini, 20 bani ANUL XIII NR. 3749 VINERI 1 MARTIE 1957 In întîmpinarea zilei de 8 Martie O nouă dovadă de prețuire a femeilor muncitoare In sala de festivități a școlii medii de fete nr. 3 din Craiova a avut loc ieri după amiază solemnitatea deco­rării cu ordine și medalii a unui nu­măr de femei, mame eroine, din oraș. înainte de începerea festivității, ță­ranca muncitoare Maria Tănăsoiu din comuna Laloșu raionul Oltețu, cap de răscoală din 1907, a vorbit celor peste 150 femei, prezente în sală, despre felul cum în comuna Laloșu și în comunele învecinate s-au desfă­șurat răscoalele din 1907 ca și despre felul sîngeros în care din ordinul gu­vernanților, reprezentanți ai burghezo­­moșierimii au fost reprimate aceste răscoale de către armată și jandarmi. Tovarășa Badea Alexandrina, pre­ședinta comisiei de femei de pe lângă sfatul popular orășenesc, a vorbit a­­poi despre grija și prețuirea pe care partidul și guvernul o acordă femeilor muncitoare din țara noastră. Tov. Romulus Năzdrăvan, președin­tele Comitetului executiv al sfatului popular orășenesc Craiova, a înmînat apoi la 14 mame eroine decorațiile și brevetele respective. Printre femeile decorate se află Maria A. Schmit și Paraschiva Rădulescu, mame­i 10 și respectiv 12 copii, care au primit or­dinul „Mamă eroină”, Elena Mladin, Ana Gera, Angela Radu, Ioana Lău­­taru, Florentina Olteanu, Ioana A. Ilie și altele care au primit „Gloria maternă” clasa II-a și clasa IlI-a, Ecaterina Florea, Elisabeta Vasile și altele care au primit „Medalia ma­ternității” clasa I-a și altele. Cu acest prilej a avut loc și înm­î­­narea a 130 diplome de onoare, unor femei fruntașe în creșterea păsărilor și în cultivarea legumelor și zarza­vaturilor. PRINTRE TEXTILIS­TE Textilistele de la fabrica „Inde­pendența” din orașul Craiova, la fel ca toate femeile muncitoare din patria noastră, întâmpină ziua in­ternațională a femeii cu noi și în­semnate realizări în producție. Am vizitat această fabrică de tex­tile acum cîteva zile. Iată ce-am­­ aflat la serviciul organizării muncii. In primele zile ale lunii februarie, s-au ținut adunări de grupe sindi­cale, în care s-a analizat realiza­rea planului pe luna ianuarie și s-au discutat cifrele de plan pentru luna în curs, în lumina sarcinilor trasate de Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956. A­­tunci, cîteva din muncitoare, prin­tre care Pascu Suzana, Diaconu Ioa­na, Popa Elena, Diaconescu Aurica de la secția țesătorie, au propus să cinstească ziua de 8 Martie, dând mai mulți metri de țesături peste plan la fiecare război, prin mă­rirea numărului de bătăi pe schimb, îmbunătățind calitatea țesăturilor cu 2 la sută și reducînd deșeurile cu 3 la sută. Propunerea lor a fost pri­mită de toate țesătoarele. Și muncitoarele de la filatură și-au luat prețioase angajamente. Tova­rășele Leoveanu Maria, Zdreilă Ma­ria, Miruea Elisabeta, Pîrvu Gri­­goreta, s-au angajat să dea zilnic între 3—4 kg. fire de bună cali­tate peste sarcinile de plan. Ase­menea angajamente și-au luat și muncitoarele de la secția­­ pretură. Vrând să cunosc cum muncesc tex­tilistele la locul de producție, pen­tru înfăptuirea angajamentelor luate in cinstea zilei de 8 Martie, am pornit-o împreună cu conducătorul tehnic al fabricii prin secțiile mai principale. In secția filatură... La primul și al doilea etaj al unuia din corpurile principale ale fabricii, se găsește secția de fi­latură. Am intrat ia primul etaj. In marea sală luminată, de la un capăt la altul pe ambele părți, cardele (mașinile de tors), curat, întreținute, mergeau din plin, pre­gătind firele, — materia primă, pentru secțiile de țesătorie. La ele lucrau filatoarele din primul schimb. Ne-am oprit la una din mașini unde zeci de fuse se învârteau cu mare turație, răsucind firele de­ bumbac. "— Aici lucrează tovarășa Leo­­veanu Maria, fruntașă în producție — mi-a spus tovarășul care mi- însoțea. Are ca ajutoare pe Stoica Elisabeta, o tânără venită de cu­rând în fabrica noastră, pe care o ajută să-și ridice calificarea ca fi­latoare. — Cum stați cu angajamentele luate în cinstea zilei de 8 Martie? — Bine — mi-a răspuns tova­rășa Leoveanu, în timp ce se stră­duia să pună în funcție unul din tusele inactive. In fiecare schimb dămi peste plan cîte 2—3 kg. fire, căutăm să reducem la minimum1 fusele inactive și să folosim în întregime capacitatea mașinilor. Ne străduim ca firele pe care le dăm secțiilor țesătorie să fie de calitate cît mai bună. Alături, la o altă mașină lucrau filatoarele Pîrvu Grigoreta și Flo­­rica Ștefana care, așa cum și-au luat angajamentul, depășesc zilnic planul în medie cu 30 la sută, dînd și fire de calitate, uniform toarse. Și ca acestea sînt multe fi­latoare fruntașe, în această secție, care-și depășesc sistematic planul. (Continuare în pag. 2-a) Adunări de dări de seamă :::::::: ::::::::::::::::: și alegeri ale organizațiilor utt:::::::::::: :::::::: :::::::::::::::::ș.j. ............. La S. M. T. Zănoaga Zilele trecute­ la S.M.T. Zănoaga raionul Caracal, s-a desfășurat aduna­rea generală de dare de seamă și ale­geri a organizației U.T.M. Participanții au discutat pe mar­ginea dării de seamă cu mult curaj, punînd în dezbatere una dintre cele mai importante sarcini ale organiza­ției U.T.M.: mobilizarea tineretului la îndeplinirea planului de stat. Aceasta nu a fost întîmplător, întrucît în a­­nul 1956, S.M.T. Zănoaga a fost o stațiune codată pe regiune, îndeplinin­­du-și planul doar în proporție de 55 la sută. Mulți participanți care au luat cu­vîntul au arătat că problema îndepli­nirii planului de stat n-a fost în cen­trul preocupării organizației U.T.M. Nerealizarea planului de stat — a arătat tov. Morgan Ion, șef de bri­gadă, a dus la creșterea prețului de cost pe hantru. La S.M.T. Zănoaga prețul de cost pe hantru s-a ridicat la 203 lei, fapt ce a făcut ca salariile tractoriștilor să nu crească. Vorbitorul a arătat cauzele pentru care la S.M.T. Zănoaga nici una din cele 8 brigăzi de tractoare nu și-au îndeplinit planul în proporție de 100 la sută. Pontatorul alimentator Amza Marin a arătat că indisciplina din producție a dus la risipă mare de carburanți și de aceea în 1956 nu s-a putut face nici o economie de carburanți. Sunt tracto­riști utemiști ca Știrbu Ion și Mihalcea Florea, care au înregistrat în 1956 cele mai multe deplasări în gol cu trac­torul, nu și-au îngrijit mașinile, nu și le-au gresat la plecări în campanie. Tov. Amza Marin a arătat în continuare că, toate acestea se datoresc organi­zației U.T.M. care n-a intervenit la timp atunci cînd s-au produs aseme­nea acte de indisciplină. Tinărul inginer Cazacu Ion a tra­tat în discuțiile sale problema preo­cupării organizației U.T.M. față de în­trecerea socialistă. Vorbitorul a ară­tat că întrecerea socialistă în S.M.T. Zănoaga a avut un caracter formal — lucru care a contribuit la nerea­­lizarea planului de stat. Toți trac­toriștii au fost antrenați în întrecere — dar numai pe hîrtie — deoarece organizația U.T.M. nu i-a mobilizat, n-a urmărit dacă angajamentele prind viață. Mulți tractoriști — a spus vor­bitorul — n-au încă dezvoltată atitu­dinea conștientă față de muncă. Or­ganizația U.T.M. nu s-a ocupat de această problemă. Există tractoriști ca Cavalciuc Ion, care pe lângă faptul că muncesc fără dragoste, dau lucru de proastă calitate avind o slabă cali­ficare. Tov. Badea Ion — tractorist șef de brigadă — a arătat că la nereali­zarea planului de producție a contri­buit și faptul că grupele U.T.M. din cadrul brigăzilor nu și-au trăit viața. Ca urmare a faptului că responsabilii de grupă au pierdut din mînă pe trac­­toriști, aceștia au alunecat pe pantă de a executa lucrări de proastă cali­­­tate, săvîrșind acte de indisciplină. De asemenea, comitetul U.T.M. din sta­­­țiune n-a organizat nici consfătuiri cu­ șefii brigăzilor de tractoare în pro­blemele îndeplinirii planului de stat. Postul U.T.M. de control nu și-a e­­­xercitat funcțiunea respectivă, n-a sc­i­nisat conducerii defecțiunile semnalate în procesele de producție. In încheiere, tov. Badea Ion s-a o­­cupat de faptul că organizația U.T.M.1 n-a luat inițiativa creării unor forme tinerești în producție, ca lansarea ster­gulețelor roșii și albastre pentru bri­găzile fruntașe și codașe, lansarea u­­nei gazete volante, care ar fi putut contribui din plin la îndeplinirea pla­nului de stat. Alți tractoriști ca Marinescu Mihai au relevat că toate lipsurile semnalate în realizarea planului de stat, se da­­toresc în primul rînd slabei munci po­­litice desfășurată de organizația U.T.M.1 Munca de educare comunistă n-a coș respuns cerințelor. Puține au fost for­­­mele de educare comunistă organizate de organizația U.T.M. Puține au fost conferințele și convorbirile ținute cu tractoriștii pe temele creșterii pro­­­ductivității muncii in agricultură, ne­­­cesitatea transformării socialiste a a­­griculturii și altele. Presa n-a fost fo­­losită în modul cel mai just, iar biblio­­­tecile volante sînt de multe ori date uitării. In cuvîntul lor, atit tov.­ine director a­l stațiunii, cît și tov. Popescu Vas­sile organizatoricul P.M.R., au arătat că, deși peste 80 la sută din muncii­torii stațiunii sînt tineri, organizaț­ția U.T.M. n-a făcut totul să devină reazimul de bază al S.M.T.-ului șib îndeplinirea planului de stat. Organi­i­zarea muncii la locul de producție n-a stat în centrul preocupărilor ori­ganizației U.T.M., n-au fost organizate cele mai potrivite forme de activitate cu tineretul din stațiune. Faptul că organizația U.T.M. n-a intervenit ho­­tărit cînd s-au observat defecțiuni în­ procesul de producție, a permis o cre­­ștere a prețului de cost per hantru cu peste 60 lei — făcînd ca stațiunea să iasă în deficit cu sume mari de bani. Adunarea generală alegînd noul co­­mitet a elaborat totodată măsuri com­­crete pentru ca, în campania de primă­vară și în celelalte campanii din acest an, organizația U.T.M. sub conducerea organizației P.M.R. să mobilizeze toți utemiștii și întregul­ tineret la aplica­­rea în viață a mărețelor sarcini puse în față de cel de al II-lea Congres al P.M.R. și cel de al II-lea Congres al U.T.M. ut:::::::::::::::: astm La S. M. T. La 1 oș Zilele trecute, la S.M.T. Laloș raio­nul Oltețu a avut loc adunarea gene­rală U.T.M. pentru alegerea noului organ. Din darea de seamă expusă de tov. Mitran Nicolae, a reieșit felul cum a muncit organizația U.T.M. în ducerea la îndeplinire a sarcinilor trasate de partid. O parte importantă a dării de seamă s-a ocupat și de felul cum au contribuit utemiștii la pregătirile în vederea campaniei de primăvară, fiind dați ca exemplu în această di­recție utemiștii: Purcărea Matei, Ior­­dache Ion, Nițulescu Gheorghe și alții. In cadrul discuțiilor purtate au fost aspru criticați tovarășii Popa Ion, Vîl­­cu Anica și Tudora Constantin, m­em­­­­bri ai biroului U.T.M., care nu au muncit suficient și nu au sprijinit toate acțiunile comitetului. Tot din discuții a reieșit că organizația U.T.M. a fost mult sprijinită de către organizația de partid în educarea tineretului în spiritul învățăturii marxist-leniniste, ceea ce a făcut ca 15 tineri să fie primiți la rîndurile candidaților de partid. Tinerii au reales ca secretar al or­­­ganizației U.T.M. în noul organ pe tov. Mitran Nicolae, U. T. M. Intimplările pe care am să ti le povestesc, dragă cititorule, s-au petrecut într-un­­ sat din raionul Cujmir. Ceariig, in anul furtunos 1907. Să întoarcem împreună cîteva file, din mica dar dureroasa istorie a a­­cestui sat... C­ear­iigul e o așezare mică, cu numai 415 locuitori și face parte din comuna Punghina. Numele acesta curios se trage de la dealul care se află în apropierea satului. Pe vremuri stăpîneau peste aceste locuri boierii Tudorache Preda și Mișoiu, ale căror moșii cuprindeau peste 1200 hectare. Cum lor le plă­cea să-și petreacă viața mai mult la oraș, păm­intul era închiriat a­­rendașilor. Aceștia îl dădeau în dijmă țăranilor, de pe spinarea că­rora cautau să se îmbogățească Țăranii locuiau in bordeie sărace și umede, încovoiați sub asprimea foamei și a tuturor lipsurilor. In preajma lui 1907, viața chinui­toare, de robie, a țăranilor, ajun­sese de nesuportat. Cei mai mulți, clăcași pe păm­intul boieresc, nu a­­veau nici un petec de păm­înt. Aren­dașii le impuneau cele mai grele condiții de muncă. Ei știau că ță­ranii vor primi orice obligații, nu­mai să nu moară de foame. Dijma era în răzoare și pristoase. Prin răzoare se înțelegeau po­goanele pe care țăranii le munceau pentru boieri, în păm­intul cel mai productiv. Boierul lua recolta, iar țăranii luau cocenii. Pristoasele erau pogoanele pe care țăranii le munceau, însămînțîndu-le cu să­­mința lor și de pe care luau jumă­tate din recoltă. Clăcașii trebuiau să execute mai întîi muncile pentru boier și apoi pe ale lor. După treierat, invostorul era obligat să transporte la schela Cetate 150 duble de grân sau po­rumb, să facă trei zile de muncă cu carul, trei zile cu brațele, etc. Logofeții și administratorii de pe moșie îi tratau pe țărani ca pe niște vite, scoțîndu-i la muncă cu biciul. ... §1 săracii au încercat să scape de jugul moșieresc Pe la sfîrșitul lui februarie 1907, a ajuns în aceste locuri un zvon care i-a înviorat pe oameni, dîn­­du-le speranțe. Se spunea că in Moldova, țăranii s-au răsculat și cer să li se dea pămint. In urma acestor zvonuri, țăranii din Cearîng s-au hotărît să nu mai meargă la muncă pentru boier. Za­darnic trimișii arendașului băteau pe la porțile oamenilor; nimeni nu s-a dus să facă învoiala. Așteptau. Intre timp izbucnise răscoala în Oprișor — un sat așezat la vreo 5 km. departe de Cearing. Se vedeau focuri, se auzeau strigăte de re­voltă. Arendașii, cuprinși de spai­mă, dădeau bir cu fugiții. Acesta era singurul lor gind: să-și scape pielea. In piepturile oamenilor ura clo­cotea mai puternic ca niciodată. Ve­nise ceasul judecății din urmă. Cei care își bătuseră joc de țărani a­­veau să dea socoteala pentru fap­tele lor cîinești. * In seara zilei de 6 martie 1907, a început răscoala in Cearîng. Pe șo­seaua satului, locuitorul Dinu A­­nuța a bătut toba, chemind pe oa­meni la răscoală. Alături de el au venit și alți clăcași, dornici de drep­tate. Printre ei, se afla Dincă Sîrbu, Iori Conete, Marin Burdac și alții. A doua zi, în Cearîng au venit răsculații din Oprișor și împreună cu aceștia clăcașii au pornit spre conacul lui Ciocîlteu. In furia lor, răsculații au spart magaziile, călind cu carele griul și porumbul, apoi au dat foc acaretu­rilor din curtea boierească. Vreți pămînt, vi-l dăm mormînt Bucuria răsculaților n-a ținut multă vreme. In seara zilei de du­minică 10 martie 1907, o companie de infanterie, sub comanda căpita­nului Georgescu, ajunge in Cearing și cantonează la conacul lui Ciocil­­teu. Satul a­ fost înconjurat, s-au instalat posturi de pază, patrule, s-au tras focuri de armă în văzduh, pentru intimidare și nimeni n-a mai îndrăznit să iese din casă. Luni dimineața, toți bărbații au fost strinși în fața conacului și puși pe două rînduri, li s-a cerut să iese in față capii răscoalei; cum aceștia nu au ieșit de bună voie, oamenii boierului au scos o listă și au citit numele celor 5 capi ai răs­coalei: Dinu Anuța, Dincă Sîrbu, Mitrică Chirilă, Marin Birdac și Ion Conete. Toți au fost legați cot la cot și duși în marginea satului, unde trebuiau să fie executați. In spatele lor s-a aliniat un pluton de execuție. Căpitanul Georgescu a or­donat foc, dar n-a căzut nici unul din cei care trebuiau să moară. Soldații nu trăseseră direct. In fața acestei situații, Căpitanul a aliniat al doilea rind de trăgători in spatele primilor, cu ordinul de a trage in ei, dacă nu vor executa ordinul. Soldații din rindul văzîndu-se in fața primejdiei întii, au tras în plin și răsculații au căzut la pămint. De aici au fost duși și a­­runcați grămadă în cimitirul satu­lui. Apoi, unul câte unul au fost luați și îngropați în groapa comună, săpată de cu noapte. Dintre cei împușcați, Dincă Sîrbu nu murise încă și în chinurile mor­ții a cerut să fie dus acasă, să moară cu capul pe căpătîi. In zadar au fost rugămințile lui și ale fa­miliei, căci comandantul furios, a scos pistolul și l-a împușcat în cap, omorîndu-l. • Și azi există in cimitir crucile celor împușcați, dintre care numai i <• . _ 1... a _ _ „„ r­una tun­ piuuu,­­iz vui­e sc citi. ..Dumitru Crișan, împușcat ca răsculat la martie 1907". CORNEL DUMITRESCU JUGUL ERA TARE GREU... Succesele muncitorilor de la întreprinderea nr. 4 construcții și montaje schele Anii regimului de democrație popu­lară sunt uni de continuă înflorire in­dustrială a regiunii Craiova. Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri al Întreprinderii nr. 4 con­strucții și montaje schele, ce își des­fășoară activitatea intr-una din locali­tățile bazinului petrolifer, aduce în momentul de față o contribuție impor­tantă la industrializarea acestei re­giuni. Dragostea și elanul cu care muncesc constructorii acestei întreprinderi pen­tru a da în producție noi și noi mașini și instalații petrolifere, este exprimat prin îndeplinirea planului de muncă pe luna ianuarie a.c. în proporție de 101,4 la sută. Numai dacă cutreierăm șantierele În­treprinderii nr. 4 construcții și montaje schele și stăm de vorbă cu construc­torii care execută cele mai complicate lucrări, ne putem da și mai bine sea­ma, de munca lor creatoare. Mergind pe șantierul nr. 4, primul care te întim­pină este șeful șantierului, tov. Arsenie Varadian, maistru meca­nic, un om între două vîrste, energic și cu multă dragoste de muncă. E tare m­Îndru de instalațiile pe care le mon­tează împreună cu colectivul său pen­tru două tui și moderne stații: — prima de pompare a țițeiului, iar a doua de pompare a apei potabile și industriale spre Schela de extracție nr. 2 și spre întreprinderea nr. 1 de foraj, împreună cu colectivul său de muncă tov. A. Varadian încă de la începutul anului acesta, a chemat la întrecerea socialistă șantierul nr. 4 al întreprin­derii de construcții și montaje schele din Pitești, precum și pe toate celelalte șantiere ale întreprinderii în care lu­crează. întrecerea socialistă a dat și mai mare avânt în muncă, aducînd re­zultate deosebit de grăitoare. Planul de instalații la cele două stații în construcție, pe luna ianuarie și pe cele două decade ale lunii februarie a.c., a fost depășit cu 18 la sută. Cu toată depășirea de plan, a fost respectat întocmai fondul de salarii. In fruntea muncii pentru obținerea a­­cestor realizări găsim numeroși mun­citori și tehnicieni printre care meca­nicul Ion Stan șef de echipă, sudorul Marin Voicu, maistrul Ernst Herbert, mecanicul Ion Durău și alții. Pe șantierul nr. 1 de construcții, în­­tîlnești pe tov. Vasile Rotaru, șef de șantier. Aici se execută cele mai mo­derne instalații pentru stația ultramo­dernă de desbenzinare și pentru con­ducta de gaz lift. După ce mai întîi se conduce prin tot șantierul, tovarășul Vasile Rotaru obișnuiește să arate și realizările obținute de colectivul său de muncă. — Pe la începutul lunii ianuarie am dat în exploatare parcul mare cu nr. 16 de separatoare, care deservește 16 sonde. Apoi, ne-a informat că în curând vă fi dat în exploatare și parcul nr. 17 care este aproape gata. Dar nu numai despre realizări informează pe vizita­tori tovarășul Vasile Rotaru. El dă exemplu pe cei mai buni muncitori și tehnicieni ai șantierului și totodată arată metodele de muncă folosite de ei în procesul de producție.­­ Aici, pe șantierul nostru spune tovarășul Rotaru, lucrează mecanici, monteori, sudori, meseriași cu cea mai înaltă calificare care știu să stăpânea­scă tehnica modernă. Iată de exemplu, echipa de mecanici monteori a lui Ion Anca și cea de sudori a lui Vasile Begu. Ele sunt echipele de bază ale șanti­rului, care nu numai că reușesc să-și depă­șească planul cu regularitate, dar exe­cută și lucrări de precizie. La aceste munci și-au dat contri­buția unii activiști din organizațiile sindicale ale întreprinderii, cu spriji­nul organizației de partid. Astfel, to­varășul Ion Stan membru al comitetului de întreprindere și responsabilul co­misiei de întrecere, tovarășii Gheorghe Bucur și Ion Fibiescu membri ai co­­mitetului de secție nr. 1 sunt eviden­țiați pentru munca lor in organizarea și urmărirea întrecerii socialiste prin popularizarea și stimularea fruntașilor in întrecere. V. GEAMBASU

Next