Inainte, iulie 1959 (Anul 16, nr. 4466-4492)

1959-07-01 / nr. 4466

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA OAMENI AI MUNCII DIN SATELE REGIUNII NOAS­TRE! RECOLTATUL PAIOA­­SELOR IN PIAGA DUCE LA EVITAREA PIERDERI­LOR SI SPORURI ASIGURA MARI DE RECOLTA. FOLOSIȚI TOATE FORȚE­LE ȘI MIJLOACELE, SI FI­ECARE CLIPA BUNĂ DE LUCRU PENTRU EXECU­TAREA LA TIMP ȘI FARA PIERDERI A STRINGERII RECOLTEI, ASIGURÎND ASTFEL PUNEA HARNICU­LUI NOSTRU POPOR, CON­STRUCTOR AL SOCIALIS­MULUI. 1 Ia numai șase ore Membrii G.A.C. din comuna Mîrșani, raionul Gura Jiului, au participat cu mult entuziasm la recoltatul orzului.­ După ce fiecare brigadă a primit pen­tru recoltare o anumită parcelă, s-a pornit întrecerea. Recoltatul celor 55 ha. cu orz nu a durat decit șase ore. Fruntași s-au situat colectiviștii din brigada condusă de Dumitru Pistaș, care au recoltat orzul de pe suprafața ce ne-a fost repartizată in numai cinci ore.Imediat ce terenul a fost eliberat, harnicii mecanizatori de la S.M.T. Be­chet au și început arăturile. După e­­fectuarea arăturilor pe Întreaga supra­față de 55 ha., colectiviștii din Mirșani —­ trece la Insămințatul porumbului furajer.­ In prezent,­ colectiviștii t*o. Intense pregătiri pentru a începe recoltatul griului C. STAMIN coresp. In cinstea zilei de 23 August Un nou concurs cu premii Redacția ziarului nostru) în colabo­rare cu Comitetul regional U.T.M., în întîm­pinarea celei de a 15 aniver­sări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, organizează UN NOU CONCURS CU­ PREMII la care pot participa numai corespondenți vol­un­tari de presă tineri din industria și agricultura regiunii Craiova. Con­cursul are tema: „CUM INTIMPINA TINERETUL CEA DE-A XV-A ANI­VERSARE A ELIBERĂRII PATRIEI NOASTRE”. Tineri participanți 1 t'a.m­ Pentru ca să puteți participa la a­­­­­cest concurs trebuie să trimiteți re­dacției cu­ MAI MULTE MATERIALE DE BUNA CALITATE și pe teme di­ferite. Se pot trimite știri, informații,­ reportaje etc. . Temele să fie alese ținând seama de sarcinile izvorîte din recenta hotărîre a partidului și guvernului nostru cu pri­vire la cea de-a XV-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fas­cist. In acest scop este necesar ca in ma­terialele trimise la redacție să prezen­tați realizarea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, desfășura­rea întrecerii socialiste pentru înde­plinirea planului în industrie și agri­cultură, lucrări de folos obștesc, munci voluntare pentru înfrumusețarea ora­șelor și satelor, realizări social-cultu­­rale in cei 15 ani de la eliberare și pînă în prezent, expoziții organizate în acest scop, competiții sportive etc. De asemenea participanții la con­curs pot să trimită ziarului diferite materiale în care să oglindească acti­vitatea brigăzilor U.T.M. de muncă patriotică, de pe șantierele de cons­trucții, precum și alte aspecte din alte domenii de activitate ale tineretului in cinstea zilei de 23 August. Corespondenții voluntari de presă de pe ogoare pot să scrie ziarului despre aportul adus de tineret în campania a­­gricolă de vară ca: recoltarea păioa­­selor, dezmiriștitul, insămințatul po­rumbului furajer, treierișul, întreține­rea culturilor și despre unele lucrări cu caracter de folos obștesc. Să se trateze în materialele trimise despre activitatea în general a organi­zațiilor U.T.M., și cum muncesc orga­nizațiile de tineret la opera de trans­formare socialistă a agriculturii. . Premiile ce se vor acorda Premiul I un aparat de radio. Premiul II o servietă: . Premiul III o trusă stilou și creion. Trei mențiuni in valoare de cste 100 lei fiecare. Rezultatul concursului și înmînarea premiilor vor fi acordate cîștigătorilor concursului ime­diat d­upA S3 Augus­s acelora care au trimis cu­ MAI MULTE MATERIALE ȘI DE BUNA CALITATE și care au apărut în ziar. Tinerii corespondenți care doresc să participe la acest concurs, este necesar să facă mențiunea pe plic: „Pentru concursul organizat in cinstea zilei de gg Augustă IULIE 1959 4 pag. 20 bani ANUL XV NR. 4466 MIERCURI 1 La gospodăria colectivă „8 Marile" din satul Cioroboreni, raionul Vinju Mare, se cultivă in acest an pentru prima dată sfecla de zahăr, insămin­­țată In condiții agrotehnice corespunzătoare ți aplictndu-i-se 3 prafile, in­clusiv îngrășăminte chimice raciale, cultura de sfeclă de zahăr s-a dezvoltat bine. De pe acum sunt indicii siguri că planul de rădăcini va fi depășit cu 35—40 la sută. In clișeu, președintele gospodăriei colective­­ Grigore Bucur și Constantin Hornoiu, vicepreședinte, efectuând ca de obicei controlul asupra stadiului de vegetație. Au terminat seceratul orzului Membrii gospodăriei colective „Răs­coala țăranilor din­­ 1907” din satul Vii­­șoara, comuna Drăgotești, raionul Balș, sînt hotărîți să execute in așa fel strîn­­gerea recoltei de păioase din acest an încît nici un bob sau spic să nu se piardă. Cînd spicele au dat in purgă, ei au și luat măsuri pentru începerea recol­tatului orzului. In baza contractului încheiat cu S.M.T. Olari, tractoristul Nicolae Udriște din brigada 4-a s-a deplasat la gospodăria colectivă și nu­­mai în două zile a terminat recoltatul orzului de pe cele 10 hectare. Combi­nerul Ion Barbu și-a luat angaja­mentul ca folosind experiența pozitivă acumulată la seceratul orzului să ter­mine recoltatul griului de pe 60 hec­tare în maximum 5 zile. G­­RADU coresp. IN CINSTEA ZILEI DE Planul semestrial a fost îndeplinit înainte de termen In ultimele zile ale lunii iunie, numeroase scri­sori sosite pe adresa re­dacției ne-au adus la cu­noștință succesele obți­nute de numeroase colec­tive din întreprinderile in­dustriale din regiunea noastră privind realizarea înainte de termen a sarci­nilor de plan pe semestrul I al acestui an. O astfel de veste ne-a fost adusă și de scrisoarea sosită zilele trecute de la core­pondentul nostru Ma­­­liu Bogos de la U.I.S. Filiași. Aflăm astfel că planul semestrial al acestei în­treprinderi a fost realizat înainte de termen. Suc­cese de seamă au mai fost obținute în ultimul timp printr-o mai bună organizare a Întrecerii so­cialiste, ceea ce a mobili­zat într-o și mai mare măsură pe muncitori pen­tru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen și la toți indicii. Printre fruntașii In în­trecere se numără tovară­șii Gh. Subașa, Elisabeta Neagoe, Dorina Cioacă, E­­lefterie Boltașu și alții. O întovărășire agricolă în plină dezvoltare întovărășirea agricolă­­,Viață nouă”, din satul Bărboi, raionul Strehaia, a luat ființă acum cîțiva ani. Cu fiecare an ce a timpu*, .i­torî*» producțiilor mari realizate, întovărășirea creștea cu noi familii, astfel că în prezent această întovărășire numără 363 fa­milii care muncesc laolaltă o suprafață de 883­ ha. îndată ce această Întovărășire p­­ericolă a cuprins 97 la sută din nu­mărul total al familiilor existente în II și circa 90 la sută din suprafața ®oiperativizabilâ, comitetul de condu­­ce sprijinul organelor locale de joi și de stat a trecut la o nouă vizare a muncii. Astfel, au fost brigăzi și echipe, terenul fiind fit în mod proporțional cu nu­­i de brațe de muncă existente­­ care brigadă și potrivit supra­­ce o posedă fiecare familie. A­­ltă formă de organizare a permis toate lucrările de arat, însămînțat de întreținere­a culturilor să se e­­vdetueze la timp și de bună calitate. »Potrivit contractului încheiat cu S.M.T. Strehaia," întovărășiții din Bărboi au primit sprijinul mecanizatorilor în toa­te campaniile.­ Paralel cu munca de atragere în întovărășire a tuturor țăranilor mun­citori din sat, comitetul de conducere al întovărășirii și-a pus in centrul preocupării sale problema consolidării economico-organizatorice a întovără­șirii. In acest scop, întovărășirea a cumpărat din fondul de bază exis­tent în numerar un număr de 160 oi. Rezultatele bune realizate de pe urma creșterii oilor a determinat pe mem­brii întovărășiți ca în una din adunările generale să ia hotărîrea ca in cursul acestui an să mai cumpere încă un număr de 140 oi, astfel ca din prăsila proprie cit și prin cumpărări, întovă­rășirea să ajungă în anul 1961 la un număr de 1000 oi. In scopul adăpostiră oilor, adunarea generală a luat hotărîrea ca în luna iulie a.c. să se treacă la construirea unui saivan cu o capacitate de 500 capete. Construcția va fi executată din resurse locale, folo­­sindu-se chirpicii de pămint confecțio­nați de membrii întovărășiți, precum și stuful pentru acoperiș. De asemenea, materialul lemnos va fi procurat din plantațiile ce există pe marginea tar­lalelor întovărășiților fără a mai fi nevoie a se apela la ocolul silvic. Intr-o dare de seamă prezentată în fața adunării generale de tov. Gheorghe Dascălu, președintele comi­tetului de conducere, s-a arătat că — potrivit planului de perspectivă — în anul 1961 întovărășirea „Viață nouă” din satul Bărboi va avea un e­fectiv de oi cu mult mai mare de­cit există in prezent în întreaga co­mună Grecești. In adunarea ge­nerală s-a stabilit ca pentru fu­rajarea oilor pe perioada de stabu­­lație fiecare întovărășit să-și aducă contribuția constînd din cîte 10 kg. concentrate, 40 snopi de coceni de porumb, 20 kg. fin și 50 kg. paie de așternut, pentru fiecare hectar cu care e înscris in întovărășire. De asemenea, întovărășiții vor contribui cu toții la în­­silozarea unei cantități de 50 tone furaje. In prezent întovărășirea înca­sează numeroase sume de bani de la I.C.I.L. Tr. Severin prin vînzarea unei apreciabile cantități de lapte și brînză. Adunarea generală a întovărășirii a mai aprobat înființarea unei stupine care la sfirșitul anului 1960 să ajungă la 100 colonii de albine. P. GHEORGHE coresp.' Lupta, pentru economii în centrul atenției muncitorilor de la Șantierul naval Tr. Severin Conștienți de importanța reduce­rii prețului de cost, muncitorii, tehni­cienii și inginerii de la Șantierul na­val Tr. Severin duc o luptă susținută pentru reducerea prețului de post,­ pentru realizarea de cit mai multe economii. In sectorul construcții, începind cu luna aprilie s-a introdus ,un carnet de evidență din care se poate vedea că începînd cu această lună sectorul cons­trucții a realizat economii de mate­riale în valoare de 11.687 lei pe luna aprilie, iar pe luna mai o economie de aproape 7.000 lei, totalizînd pe cele două luni suma de 18.615 lei. Economia provine din extinderea metodei de croit centralizat care a fost introdusă în luna februarie. Bri­gada de tineret condusă de Constantin Firu, echipa condusă de Pavel Capotă,­ echipa condusă de tînărul comunist Ion Cristea și alte echipe, s-au situat în fruntea întrecerii pentru reducerea prețului de cost. Pină la 31 mai a.c. la Șantierul naval s-au înregistrat următoarele e­­conomii de materiale: 1.191 kg. elec­trozi, 558 kg. carbu­, 220 kg. sîrmă și altele. . . Aceste economii sînt rezultatul creș­terii spiritului de economie care ca­racterizează pe fiecare muncitor din sectorul respectiv. Totuși nu s-a reușit să se înlăture complect risipa unor materiale, se mai găsesc aruncați bu­căți de electrozi ce ar mai putea fi întrebuințați. Titlul de echipă fruntașă In această acțiune de economisire pe sector a re­venit echipei formată din tinerii A­­lexand­ru Slătinescu și Grigore Sto­­rescu care și-au depășit sarcina de plan pe luna mai cu 24 la sută, iar în cursul lunii iunie se pare că vor obține de asemenea rezultate bune. O importanță deosebită in lupta­­ pen­tru realizarea economiilor o prezintă și sectorul mecanică de la șantierul nr. 2,­ unde economiile realizate in luna mai se ridică la 21.744 lei. Pe sortimente aceste economii se putem repartiza astfel: la vagoane 14.047 lei, la motonavă 821 lei, la cabotiere 1.534 lei, la șlep de 100 tone 1.341 lei și diverse produse 4.001 lei. In cadrul sectorului de mecanică A, se poate evidenția activitatea atelieru­lui de turnătorie condus de maistrul co­munist Constantin Pănescu, care prin însușirea și respectarea procesului teh­nologic a micșorat adausul de pre­lucrare la bronzul turnat de la cuzi­neții de la vagoane. In acest atelier rebuturile s-au redus sub coeficientul admisibil. Tot aici,­ pe zona de fontă turnată, se economisesc cite 2 kg. de cocs. Față de activitatea acestor sectoare fruntașe, mai există și alte sectoare unde există încă deficiențe. In sectorul mecanică-ajustaj de la șantierul 1, s-au obținut realizări frumoase privind economisirea materialelor, dar la fi­nele produse consumul specific de materiale a fost depășit. Această depă­șire se datorește printre altele și fap­tului că nu s-a urmărit zilnic consu­mul specific.­ In privința evidenței consumului de materiale existând se­rioase deficiențe. Și la atelierul de la uzina electrică, de asemenea s-au în­registrat depășiri la consumurile unor materiale. De exemplu se consumă ni­turi de aluminiu supra­dimensionate,­ deși niturile necesare se găsesc în ma­­gazia de materiale a șantierului 2, dar din comoditate, ele nu s-au folo­sit acolo unde erau necesare. I. NAZDRAVAN coresp. Î SUCCESELE , FEROVIARILOR Aplicarea pe de scară tot mai largă a metodelor de muncă avansate, însu­­șite din bogata experiență a fero­viarilor sovietici, precuim și extindere al inițiativelor valoroase ale fruntașilor în producție, constituie o preocupare de frunte a colectivelor de ceferiști din toate ramurile de activitate. In ultimii ani, Depoul G.F.R. Cra­­­iova a fost înzestrat­­ cu locomotiva noi fabricate în țara noastră la Ile­­șița. încă de cînd au fost aduse­­ aceste locomotive, mecanicii și fochiștii de­poului Craiova au hotărît să le­­ în­trețină și că le revizuiască după pre­vederile tehnicii înaintate, astfel nicit să obțină importante succese în lupta pentru prelungirea vieții locomotivelor: Mecanicul Ion Burnas de pe loco­motiva 150.240 și Alexandru Tănase de pe locomotiva 142.002 împreună cu echipele ce le conduc au depășit nor­mele de parcurs cu 26 la sută­. .De asemenea, a depășit cu 10 la sută norma de parcurs echipa ce deservește locomotiva 230.144, iar echipa ce de­servește locomotiva 326.356 de la rete­za Calafat cu 6 la sută. Până în prezent s-au putut inrer­gistra însemnate depășiri ale parcursu­lui intre reparații, totalizînd 33.000 km. peste norm­a prescrisă. In același timp s-a ciștigat un prețios timp de circulație — deoarece timpul de imo­bilizare în reparații e-a­ transformat în timp de circulație — economising du-se în același timp însemnate can­ti­­­tăți de combustibil, deoarece știut este că numai cu o locomotivă bne întreținută și bine condusă după cele mai noi prevederi ale tehnicii avansate, se pot realiza economii reale de com­busti­bl. Realizările obținute de harnicii me­­canici de locomotivă de la depoul C.F.R. Craiova dovedesc hotărîrea lor de a în timp­umi 1 ziua de 23 August cu succese tot mai însemnate în producție. M. GHEORGHE du cuvin­tu!" Reducerea cifrei de rebut, preocupare permanentă Obiectivul principal în procesul de turnare îl constituie alegerea celei mai raționale metodei, care să asigure în același timp indici tehnico-econo­­mici ridicați și calitățile corespunză­toare cerințelor tehnice. O altă con­diție esențială pentru organizarea co­rectă a producției este­­ pregătirea știin­țifică. In condițiile turnătoriilor din uzinele de mașini agricole,­­care au o producție multiplă, pregătirea și dis­ciplina tehnologiei au o foarte mare importanță. —1— Ca turnător într-o asemenea uzină, am întîmpinat multe greutăți pînă la obținerea calității cerute de documentație. Cu cîțiva ani în urmă, cinci aun­i înce­put meseria de turnător foirmar la uzina „7 Noiembrie”, Craiova, îmi lipsea ex­periența, la care se miaa adăuga lipsa utilajului cerut de tehnică și în spe­cial elaborarea științifică a șarjelor de fontă. Cu timpul însă, starea de lucruri s-a schimbat. In primul rînd am În­­ceput să citesc cărți de specialitate­ care mi-au fost de mu­lt folos în pro­­fesia mea. Tot în aceeași perioadă­ conducerea uzinei fi înzestrat secto­rul cu utilaje perfecționate. Intr-un­ timp relativ scurt, am devenit frun­­­taș în producție și am început să împărtășesc din experiența mea lined­rilor începători din sectorul nostru. In prezent activitatea mea din ca­­­drul echipei de la linia grea­ se axează pe rentabilitatea fabricației pieselor turnate, obținând produse de cea mai bună calitate cu un procent minim de rebuturi. La rezolvarea problemei privind utilitatea formării crude sau a formării uscate, mă orientez după caracteristicile tehnice ale piesei res­­­pective. Dacă piesele turnate trebuie să corespundă unor condiții foarte exi­gente, ca de exemplu rezistență mare) grad înalt de netezime a suprafețelor — folosesc forme uscate, iar dacă piesele nu prezintă secțiuni complexe,­ aplic fără ezitare forme crude, fiind mult mai ieftine. In procesul de producție eu folo­­­sesc și metoda de form­are cu șablon. Această metodă o aplic cînd am de turnat piese de serie mică cu­ dimen­siuni mari și care au, mai ales, forma unor corpuri de revoluție. Aplicînd cu strictețe toată gama «I­perațiilor prevăzute in fișa tehnolo-’­gică, am reușit, ca de la Începutul lunii iunie și pînă în prezent, la car­casele, țevile de presiune și piesei» de la tocătoare ce le execut îm­preună cu tov. Marcel Munteanu și Marin Voloca, sa reduc rebuturi!»! la 1,2 la sută. In cinstea celei de a 15-a aniver­­­sări a eliberării patriei noastre mă voi strădui să realizez sarcinile de plan în proporție de 140 la sută și să scad rebuturile sub 1 la sută. 1 MIHAI KINZEL — turnător format ■uzina „7 Noiembrie”-Craiova ȘI Desigur că ai remarcat, cititorule,­ munca patriotică avintată ce se desfă­șoară pe șantierele de demolări și construcție din centrul Craiovei noastre dragi. Dacă ești craiovean ai participat poate și tu la muncă voluntară. Dacă nu, atunci tot ai citit reportajele ilus­­trate din ziare. Azi te chem cu mine într-o scurtă vizită, în Craiova de mline, pe locul unui fost șantier. Deci vom face o plimbare imaginară în viitor. Pe strada „A. I. Cuza” s-a înălțat încă un bloc de locuințe, (acolo unde în prezent se sapă fundația). In cele 52 apartamente cu cîte una ori două camere plus dependințele, s-au insta­­­at tot atâtea familii ale muncitorilor,­ tehnicienilor, inginerilor și funcționa­rilor de la tînăra noastră uzină „E­­lectroputere”, ale cărei produse sunt bine cunoscute din Argentina pină în India.­­ La subsolul blocului există o spălă­torie și o uscătorie de rufe la dis­poziția locatarilor. Tot aici se află cen­trala termică pentru bloc ș, cinema­tograf și centrala de ventilație care de­­servește numai cinematograful. Părăsim subsolul pentru a vizita magazinele moderne demne de actuala Craiovă, bine amenajate și mai ales aprovizionate cu mărfuri. Să intrăm după aceea în cinemato­graful cu ecran lat, unde vom avea prilejul să vizionăm un nou film în premieră. Facem mai întîi cunoștință cu holul spațios,­ iluminat printr-o combinație de lumină fluorescentă-in­­candescentă, cu trecere spre sală prin dușuri de lumină. Pină la Începerea filmului mai este răgaz destul pentru a ne permite să luăm o gustare la bufetul aflat sub­ complexul de proiecție și să admirăm frescele reprezentînd aspecte din viața culturală a țării noastre, pe panourile dintre stîlpi. Insfirșit, intrăm în sala iluminată incandescent și indirect cu variația in trepte a fluxurilor de lumină.­­ Întreaga instalație de iluminat func­ționează pe baza comenzilor automate. Luăm loc pe două dintre cele 800 scaune tapițate, așezate în pantă con­tinuă (sala nu are balcoane) și aștep­tăm începerea filmului privind pereții acoperiți cu pluș. Responsabilul și operatorul ne fac încă o destăinuire, făcînd printr-o sin­gură apăsare pe un buton, să se ridice și să se lase la loc cortina. începe filmul pe ecran lat. Cele trei grupe de difuzoare pentru efecte de ecran și alte trei grupe pentru efecte de sală, revarsă parcă dintr-o goarnă de argint o nouă melodie cre­ată special pentru film. * După spectacolul cinemascopic­ sun­tem­ invitați să vizităm complexul de proiecție. Personalul cinematografului ne arată cu mindrie cele trei aparate VISE PROIECTE abia ieșite din fabrică și aparatura ce­lor trei canale de Stereofonie de care dispune complexul. * E timpul cititorule, si revenim la prezent. Ți-am spus doar că construc­ția blocului se află deocamdată la o fundație. E timpul să mergem la o­­dihnă pentru că miine dis-de-dimineață vom lua parte la muncă voluntară. Mai sunt multe de făcut în orașul nostru și e bine să punem și noi u­­mărul alături de ceilalți craioveni la înflorirea lui. Să mulțumim celor de la Institutul Regional de Proiectări, că ne-au ajutat să vedem viitorul trasat de ei pe plan­șele proiectelor, așa cum arată fo­tografia de mai jos. J­i­j Foto-text-I. R. TIMIȘENI ASEMNĂRI PE ARIPI DE PE PLANȘE DE ......... "!

Next