Inainte, noiembrie 1965 (Anul 22, nr. 6432-6456)

1965-11-02 / nr. 6432

I \ K3HBI - Centrala i _^9‘onpiă Oltenia Proletari din toate țările, uniti-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII — NR. 6432­4 PAGINI _ 25 BANI MARȚI 2 NOIEMBRIE 1965 Cum asigurați materia primă pentru iarnă ? Combinatul de Industrializar­e a lemnului Tr. Severin este un o­­biectiv tînăr, primele lui fabrici au intrat anul acesta în funcțiune. Nivelul tehnic ridicat al utilajelor cu care este înzestrat, capacitățile mari de producție pe care le are, asigură prelucrarea lemnului. Apro­pierea iernii, deci a sezonului care îngreuiază și uneori face imposibilă aprovizionarea cu bușteni de la exploatările forestiere, cît și cantitatea mare­ de bușteni pe care o consumă C.I.L. Tr. Severin, ne-au determi­nat să-i punem cîteva întrebări tovarășului Mihail Voicu, directorul a­­cestui combinat, spre a cunoaște ce măsuri s-au întreprins în direcția aprovizionării cu bușteni. In ce constă preo­cuparea conducerii pentru a aprovi­ziona combinatul cu buștenii ‘ nece­sari ? — Experiența pe care o are colectivul de conducere al com­binatului ne-a arătat că acest important o­­biectiv nu poate fi rezolvat fără luarea unor măsuri temei­nice. Faptul că în tri­mestrul IV al acestui an vom consuma, a­­proximativ 21.000 me­tri cubi de bușteni, iar în trimestrul I 1966 o cantitate tot așa de mare, precum și stînjenirea ce o aduc intemperiile exploată­­tÜor’ din pădure, și "^rii sporturilor, ne-au determinat să întoc­mim balanțe și planuri de aprovizionare co­relate cu planurile de producție și proce­sul tehnologic, în cele mai mici pînă de­talii. încă de la 6 sep­tembrie am stabilit cu D.R.E.F. Oltenia graficile de livrare, iar pentru impulsio­narea activității am delegat un permanent pe achizitor depozitul central lîngă de bușteni, de la Preajba. Paralel, am luat mă­suri pentru lărgirea și descongestionarea depozitului de bușteni din incinta întreprin­derii. Cum au fost transpuse în prac­tică măsurile luate? — Furnizorii noștri principali — D.R.E.F. Oltenia și D.R.E.F. Banat — au înregis­trat restanțe mari, privind aproviziona­rea, chiar în cursul semestrului I. De a­­ceea, paralel cu apro­vizionarea ritmică tre­buiau recuperate și restanțele. Situația a­­ceasta a făcut ca pînă acum D.R.E.F. Olte­nia să nu respecte clauzele De altfel contractuale, menționăm că și în prezent D.R.E.F. Oltenia se a­­flă în restanță cu circa 7.000 m.c. buș­teni de cherestea și derulaj. Intîlnirile ce au avut loc între con­ducătorii D.R.E.F., I.F. și C.I.L. au îmbunătă­țit parțial aprovizio­narea, dar D.R.E.F. Ol­tenia continuă să nu se încadreze în grafi­cele de livrare. Față de existență, ce situația v-ați propus pentru îmbunătăți aprovi­a­zionarea în viitorul apropiat ? — Recent, am avut o nouă întîlnire cu furnizorii și am per­fectat contractele. Am trimis unii achizitori și delegați care să ac­celereze ritmul livră­rilor, începînd chiar de la gurile de exploa­tare. principal Achizitorului i-am atras atenția nu numai asu­pra livrărilor cantita­tive, ci și asupra cali­tății buștenilor înscri­se în normele STAS. De asemenea am in­tervenit la forurile în drept ca I.F. Orșova și Caransebeș să fie ajutate la timp cu nu­mărul de vagoane ne­cesar transportării buștenilor. Toate acestea au permis ca D.R.E.F. Banat să se achite in­tegral de sarcina pri­vind buștenii de deru­laj, iar D.R.E.F. Olte­nia să-și intensifice activitatea, dar nu în ritmul pe care noi îl dorim. Ce propuneți pen­tru accelerarea uui­ I­NTERVIU k mului­zionarea de aprovi­cii buș­teni ? — Deoarece stocul de bușteni pe care îl avem în depozit poa­te asigura producția numai pentru un nu­măr restrîns de zile, propunem organiza­rea unei ședințe ope­rative la care să parti­cipe nu numai condu­cătorii I. F. — furni­zoare, conducerea D.R.E.F. și C.I.L., ci și un repre­zentant al forului tu­telar, pentru a regle­menta imediat situa­ția livrărilor, îmbu­nătățirea colaborării se poate realiza prin trimiterea de către C.T.L. a unor delegați permanenți la T.F. res­pective spre a im­pulsiona livrarea ma­teriei prime. tot Modul în care D.R.E.F. din regiunea noastră își respectă obligațiile contractuale este necorespunzător. Faptul că pînă în prezent n-a res­pectat termenele stabilite privind crearea unui stoc rezervă de bușteni în cadrul C­IJL, cu toate că timpul va deveni nefavorabil în curînd, pune sub semn de întrebare seriozitatea cu care aceasta privește înde­plinirea planului pe anul în curs și crearea unor condiții optime pentru desfășurarea procesului de producție în unitățile cu care cooperează atît pe trimestrul în curs cît și în primul trimestru al anului 1966. Se im­pune luarea celor mai urgente măsuri pentru recuperarea restanțelor și impulsionarea livrărilor, astfel ca C.I.L. să-și poată crea stocurile ne­cesare pentru iarnă. Nu sunt admise livrări de bușteni necorespunzători (de la începutul anului I. F. Tr. Severin, Baia de Aramă, Tg. Jiu Novaci au livrat C.I.L. Tr. Severin cantitatea de 730 m.c. bușteni nece­și respunzători ce au fost refuzați), deoarece prin cheltuieli de transport inutile este diminuată rentabilitatea I. F. respective și in plus se blo­chează depozitele fabricilor. I. GRASU Aprovizionarea și deservirea populației Pe marginea lucrărilor celei de-a III-a sesiuni ordinare a Sfatului popular regional I După cum s-a mai anunțat, sîmbăta trecută, sesiunea a III-a or­dinară a Sfatului popular­ regional Oltenia a supus dezbaterilor un domeniu deosebit de important: aprovizionarea și deservirea oame­nilor muncii cu produse alimentare și industriale de larg consum. Problemele acestea — așa cum a apreciat majoritatea participanți­lor la discuții — îmbracă un pronunțat caracter economic și politic, iar rezolvarea lor implică o preocupare plină de răspundere. E un adevăr de necontestat, subliniat de altfel atît de raportul comitetului executiv cît și de cor­aportul comisiei permanente de resort prezentat cu acest prilej. Aplicînd în viață sarcinile trasate de partid, comitetul executiv Sfatului popular regional, sub în­al­drumarea biroului Comitetului regio­nal de partid, a luat o serie de mă­suri in scopul creșterii bunăstării materiale și culturale a oamenilor muncii din regiune, prin sporirea volumului de produse alimentare și i­dustriale comerțului de desfăcure de unitățile stat și cooperatist, dezvoltarea continuă a bazei tehni­­ce materiale a comerțului socialist, lărgirea și modernizarea rețelei de­ desfacere și ridicarea necontenită a nivelului de deservire a populației. Produse în valoare de peste 3.890 000.000 lei Ca urmare a creșterii necontenite a puterii de cumpărare a populației, volumul mărfurilor care s-au desfă­cut și urmează a fi desfăcute­; cu amănuntul în anul 1965 s-a du­blat față de anul 1959, realizindu se ast­fel pînă la sfîrșitul anului sarcinile trasate de partidul nostru în dome­niul circulației mărfurilor. După­­ un calcul prelim­iitar, se arată în ra­portul com­is­pind executiv, numai in ace­l an, unitățile comerțului so­cialist din­­ regiune vor vi­nde populației mărfuri în valoare de peste 3.890.000.000 lei. Modificările survenite în struc­tura cererii de mărfuri au determi­nat industria noastră socialistă să furnizeze produse care să dea posi­bilitatea oamenilor muncii de a se alimenta și îmbrăca mai bine, de a-și mobila cît mai confortabil locu­ințele, de a trăi o intensă viață culturală. Paralel cu creșterea volu­mului de mărfuri puse la dispoziția populației, s-a mărit și numărul unităților comerciale de desfacere cu amănuntul. Numai în primele șapte luni ale anului curent, s-au înființat 61 unități din care 47 au fost amplasate în construcții noi. Tot în această perioadă, s-au exe­cutat lucrări de amenajare în 251 unități, iar în alte 46 unități s-au introdus mobilier și utilaj comer­cial modern. Atît în magazinele nou construite, cît și în cele care au fost modernizate, s-au introdus forme economicoase și rapide de vînzare ca : autoservirea, plata directă la vinzator, expunerea deschisă a mărfurilor. Cu toate măsurile luate pentru a­­sigurarea fondului de marfă la ni­velul cererii și posibilităților de desfacere, la unele produse ca: făină albă, vin îmbuteliat, băuturi industriale, tricotaje, încălțăminte din piele pentru femei și copii, țe­sături cu fir din bumbac, cherestea rășinoasă etc, repartițiile au fost in­suficiente ca sortiment și structură. La intervențiile comitetului executiv al Sfatului popular regional orga­nele centrale au acordat suplimen­tări la o serie de produse spre a nu se mai simți lipsa lor. Unele organizații comerciale — U.R.C.C., Direcția comercială regio­nală și Inspecția comercială de stat — așa cum au arătat in discuțiile purtate mai mulți participanți la se­siune, între care Nicolae Voiculescu, Mihai Pădureanu, Ion Fulea, nu au depus suficiente eforturi pentru li­chidarea unor lipsuri ce se mai manifestă in realizarea sarcinilor ce le revin, nu au urmărit în mod per­m­anent aprovizionarea ritmică și cu întregul sortiment de produse a orașelor, centrelor muncitorești și gurilor de exploatare forestieră. Tocmai de aceea s-a simțit, uneori, lipsa anumitor produse. Această lipsă se datorește pe de-o parte comenzilor întocmite sub necesar de unitățile cu amănuntul, iar pe de altă parte insuficientei preocupări a întreprinderilor cu ridicata față de aprovizionarea ritmică a unităților de desfacere. S-au întîlnit frecvent în unități și produse care nu au corespuns din punct de vedere calitativ. Spre exemplificare, lucrările sesiunii au arătat: pîinea produsă la Craiova, Tg. Jiu, Tr. Severin și Motru, care M. STANESCU (Continuare în pag. 3-a) Zilele trecute, în cadru festiv, s-au anunțat rezultatele intrecerii socialiste desfășurată în cadrul cooperativelor agricole de producție din regiunea noas­tră în campania de vară. In baza materialului prezentat, cele mai bune rezultate le-au obținut coo­perativele agricole din Padea — raionul Craiova, „Unirea­’ Cora­bia și cea din Ionești — raionul Filiași Întrucit aceste unități au asigurat o largă participare a oa­menilor la muncă, au executat lucrări agricole în limitele epocii optime și la un înalt nivel agro­tehnic, au realizat cel mai mare punctaj, obținând, în ordine, pri­mele trei locuri în cadrul între­cerii socialiste. In clișeul alăturat: tov. Mihai Baluță — lui agricol președintele Consiliu regional, înmînînd steagul de unitate fruntașă — locul I­ președintelui cooperativei agricole din Padea. Vedere parțială a Combinatului alimentar „Oltenia“. à întreprinderea de prefabricate din beton Craiova , în laboratorul central al întreprinderii, tov. Ma­­teeșescu Nicolae, tehnician, veri­fică cu ajutorul presei, rezistența cimentului. Foto : L. Săndescu Anul acesta — la un nivel superior Peste puțin timp, și în cadrul cooperativei agricole din Brato­­voiești, raionul deschide cursurile Craiova, se vor învățământu­­lui agrozootehnic de masă cu du­rata de trei ani. Sub îndrumarea organizației de partid, consiliul de conducere și inginerul agronom au rezolvat problema înscrierilor în anul I, s-au stabilit lectorii și cercurile, s-au precizat zilele de curs și sălile, s-au procurat mulaje și alt material didactic. Lectorii sunt recrutați din rândul tehnicienilor agronomi și cadrelor didactice cu multă experiență, au întocmit, cu sprijinul ing. Maria Sincu­­lescu, tematica cursurilor. La cultura plantelor de cîmp se va insista pe agrotehnica culturilor pe terenurile nisipoase, întrucit unitatea noastră dispune, în cea mai mare parte, numai de ast­fel de tipuri de sol; la cercul po­­miviticol se va acorda o atenție deosebită lucrărilor de întreține­re și exploatare a plantațiilor de vii și pomi pe rod, iar în zooteh­nie căilor de realizare a unei se­lecții reușite la toate categoriile de animale. Ca urmare a măsurilor luate, se preconizează ca anul acesta învățămîntul agrozootehnic de masă să se desfășoare la un ni­vel calitativ superior anilor tre­cuți. M. POSTOLACHE, coresp. Angajamentul a fost respectat prin organizarea temeinică a pro­cesului de producție, urmărirea susținută a planului de măsuri teh­­nico-organizatorice la fiecare loc­ de muncă și desfășurarea largă a în­trecerii socialiste, colectivul de muncă al întreprinderii mecanizate transporturi forestiere Craiova depășit valoarea producției de la în­­­ceputul anului și pînă în prezent cu peste 2.000.000 lei. De asemenea, s-au transportat peste plan circa 45.000 tone material lemnos și pro­­duse balastiere, depășindu-se ast­fel sarcinile de plan la tone și tone kilometri auto și la tractoare ru­tiere. Volumul de lucrări necesare pen­tru pregătirea terenurilor din lun­ca Dunării, în vederea împăduri­rilor cu plop negru hibrid, a fost depășit, față de plan, cu peste 33 la sută. Asigurarea unei mai bune utili­zări a parcului activ, reducerea imo­bilizărilor în atelierele de reparații prin organizarea lucrului pe bri­găzi mici și reducerea staționărilor la încărcare au condus la depășirea principalilor indici tehnico-econo­­mici. Atît depășirile la indicatorii de plan, cît și eficiența introduce­rii tehnicii noi se oglindesc în re­zultatele financiare. Astfel, s-a ob­ținut o economie peste plan la pre­țul de cost în valoare de 649.000 lei, realizîndu-se angajamentul a­­nual. Dintre sectoarele cu cele mai bu­ne rezultate le­a Cărbunești, care a obținut sectorul realizat o pro­ductivitate (autocamion de 14.000 tone kilometri/tone capacitate și un parcurs mediu zilnic de 167 S-au evidențiat de asemenea: km. co­loana auto nr. 1 Craiova (șef co­loană Aftenie Marin), coloana de autobasculante Tg. Jiu, (șef coloană Popescu Petrică) și coloana auto Baia de Fier, (șef coloană Rădescu Constantin). Individual, cele mai bune realizări le-au înregistrat con­ducătorii auto Dragu Dumitru, Ale­­cu Florea, Tom­a Dumitru, Bădu­­lescu Nicolae, Anghel Ion cu peste 110.000 tone kilometri fiecare. Ing.­­LIE MORARU, director I.M.T.F. Craiova Turneu artistic „Taraful Gorjului" a susținut în aceste zile un turneu în comunele și satele raionului Calafat. Pretutin­deni, spectatorii au apreciat re­pertoriul și calitatea artistică a in­terpretării. In comuna Dobridor, de exemplu, spectacolul tarafului a fost vizionat de peste 500 de oameni. Dobrido­renii au urmărit cu multă plăcere îndeosebi cîntecele oltenești din re­pertoriul soliștilor Roman Alexan­dru și Virginia Surcel. DOREL BIRCU, coresp. Grupuri soci pentru Conducerea tivă a Trustului tehnico-administra­­regional de con­strucții Oltenia, împreună cu comi­tetul sindicatului, sunt preocupate de a asigura condiții tot mai bune de cazare a muncitorilor aflați pe diferite șantiere de construcții ale regiunii. In orașul Craiova au fost construite două grupuri sociale cu o capacitate de 925 paturi pentru dormitoare comune și 48 aparta­mente pentru muncitorii familiști. Grupul de locuințe din cartierul 41 are și încălzire centrală. Tot tot o­­rașul Craiova s-a început în cursul ale constructori lunii septembrie a. c. construirea celui de-al treilea grup social în cartierul Mititelu, care va avea o capacitate de 300 de paturi. Și în orașul Tg. Jiu au fost lua­te măsuri corespunzătoare pentru asigurarea condițiilor de cazare a muncitorilor. Pe lîngă dormitoa­rele existente s-a construit un grup social cu o capacitate de 150 de paturi și 12 apartamente pentru fa­miliști. De asemenea, pentru cei de pe șantierele din Tr. Severin Motru s-au amenajat locuințe pen­­i­tru cazarea a 245 de oameni și 1­1 respectiv 300. La Motru se preconi­zează introducerea încălzirii cen­trale în cele 12 dormitoare comu­­­ne. In felul acesta, vor putea să desfășoare constructorii mai bine activitatea și să-și îndeplinească sarcinile de plan ce le revin. S. CONSTANTIN, coresp. I NEGRU PE ALB Gestionarul magazinului să­tesc al cooperativei de consum din Bilta, raionul Filiași, lip­sește deseori din magazin, în­­greunînd aprovizionarea cum­părătorilor. Geică Ștefan, coresp. Cumpărătorii, la vedeți, tovarășe observator, poate dați de urmele lui Mitică al nostru ! Desen de G. PAPAZIAN întîlnire­a între două en era t í î­ n Scopul întîlnirii: să aflăm cum trăiesc bătrînii. Ce preocu­pări au. Ce-i intere­sează. Să le vorbim despre Republica So­cialistă România. Să le cerem sfaturi în le­gătură cu ce mai tre­buie făcut pentru în­florirea comunei. Să le dovedim respectul și prețuirea. Locul în­tâlnirii­­ sub nucii din curtea școlii, acolo unde a fost incendiat in 1907 conacul moșie­rului Stănilă". Ion Mihăescu, pre­ședintele Sfatului popu­lar comunal Stoina, iși cerceta îngîndurat însemnările de pe coală de hîrtie. Bănu­o­iam că se gîndea la cele ce avea să le spună bătrinilor... De multe ori întîl­­nim în viață scene, care ne fac să simțim emoții adinei, tulbură­toare. Asemenea sce­ne au trăit de curînd și locuitorii din comu­na Stoina, raionul Fi­liași. Dintr-o aprecia­tă inițiativă a sfatu­lui popular comunal s-a organizat o con­sfătuire cu bătrînii tre­cuți de 70 de ani. Despre acest eveni­ment s-a vorbit cu multe zile mai înainte. Și iată că la data sta­bilită bătrînii au în­ceput să coboare de pe ulițele satelor, îm­brăcați sărbătorește. Cei mai in vtrstă au fost aduși cu căruțele. Octogenarul Dumitru Diaconu a venit con­dus de doi nepoți. De reverul vestei albe, gorjenești, își prinsese Medalia „50 de ani de la răscoala din 1907“ și țăranilor Ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România“ cl. II-a. In băncile sub nucii din rinduite curtea școlii și-au strîns mii­­nile. Cîțiva nu se mai văzuseră de mai mulți ani, cu toate că-i lea­gă atitea­­ amintiri Deși la 74 de ani, Du­mitru St. Eremia a ră­mas tot vesel. Potri­vește cuvintele de duh acolo unde trebuie, la fel cum o făcea în zi­„șeful“ prin nerețe. Bătrînii își a­­mintesc de Dumitru Eremia, cel cu ani și ani în urmă cînd era călușarilor de părțile locului. Eremia zimbește a­­mintirilor și scoate din buzunarul de la piept diploma primită la cel de-al III-lea con­curs pe țară dintre e­­chipele artistice de a­­matori ale căminelor culturale, caselor de cultură și caselor de citit. E mîndru, ne­voie mare și de cele ce scria prin septem­brie 1951 revista „Al­bina", despre perea lui la joc, price­cei tineri citesc cu glas tare rândurile­ din re­vistă și Eremia as­cultă cu plăcere. Du­mitru Diaconu evocă amănunte din pri­măvara anului 1907. Ii completează Ion Tănasie și Nicolae Dinu. Ion Mihăescu le-a vorbit apoi despre bucuria tinerilor de a trăi alături de bă­­trîni, zilele în care se muncește pasionant pentru înflorirea Re­publicii Socialiste Ro­mânia. Mulți dintre bătrîni nu au părăsit comuna de ani și ani de zile. De aceea as­cultau emoționați, cu bătrînească ciune despre înțelep­Bicaz, Argeș, despre măre­țele construcții ce se ridică în aceste site la Gura Văii, la Cra­iova, la Galați sau Hu­nedoara. Invitați să-și spună părerile despre ce trebuie întreprins pen­tru înfrumusețarea comunei, pentru dez­voltarea cooperativei agricole de producție, bătrînii au arătat pe unde rîul Amaradia și-a schimbat în de­cursul anilor vadul, ce alunecări de terenuri s-au produs, au ajutat să fie identificate vechi cariere de pia­tră. Un vechi proverb romanesc spune : „Dacă n-ai un bătrin, să-l cumperi!“. Pă­­trunzind semnificația acestor înțelepte cu­vinte, Sfatul popular al comunei Stoina reușit să culeagă ron­a­dele unei nante întâniri impresio­între două generații, să do­vedească bătrinilor prețuirea și respectul de care se bucură din partea generației cres­cută și educată de partid. L. TALAZ

Next