Inainte, februarie 1979 (Anul 36, nr. 10534-10557)

1979-02-01 / nr. 10534

Măsuri chibzuite, disciplină fermă pentru redresarea zootehniei Ing. Gheorghe TUDORA director general al D.G.A.I.A. Dolj Plenara Comitetului jude­țean de partid, comună cu sesiunea Consiliului popular județean, care a a­vut loc spre sfirșitul anului trecut, a supus unei ascuțite critici lipsurile și deficiențele exis­tente in zootehnia Doljului, scoțând in evidență cauzele și factorii care le-au gene­rat. S-a apreciat că, față de baza tehnico-materială de care dispune agricultura ju­dețului, de experiența acu­mulată, de eforturile făcute stat și cooperativele agri­. - înfăptuirea unui­­ an..­­s.țil, re­zultatele la murirea efecti­velor și producțiilor anima­liere nu sunt de natură să satisfacă. Faptul că s-au În­registrat mari nerealizări la efective, la natalitate, la pla­nul de carne și de lapte, că s-a mărit procentul mortali­­tăților, sacrificărilor de ne­cesitate la bovine, a impus elaborarea unui program de redresare a zootehniei, cu sarcini și responsabilități concrete; înfăptuirea acestui program reclamă măsuri deosebite, întărirea respon­sabilității, ordinii ți disci­plinei la toate nivelele ți eșaloanele, exercitarea unui control permanent ți efi­cient. Așa cum s-a stabilit la plenara amintită, atenția principală trebuie îndrepta­tă spre asigurarea­ unei bo­gate și echilibrate baze fu­rajere. In consens cu pre­vederile programului de grajd, rațiile să fie întoc­mite in funcție de categoria de animale, de producțiile planificate. Toate furajele de volum — coceni, paie ciocălăi — să fie administra­ți te in hrana animalelor nu­mai tocate, melasate sau saramurate. Este de datoria unităților cu deficit de fu­raje de a acționa operativ pentru a-ți procura cantită­țile necesare de fin din alte localități. Consiliile de con­ducere ale cooperativelor agricole, cu ajutorul stațiu­nilor pentru mecanizarea a­­griculturii, sunt obligate să ia măsuri ca toate utilajele din dotarea bucătăriilor fu­rajere să fie puse imediat In stare de funcționare, pen­tru a putea lucra la pre­pararea grosierelor atît ziua cit și noaptea. O sarcină urgentă rezidă In transpor­tarea in aria de furaje a co­cenilor și paielor depozitate in cîmp. In sectoarele zoo­tehnice să se asigure, în mod obligatoriu, stocul de furaje necesar pentru cel puțin zece zile. Condițiile meteorologice pot deveni oricînd nefavorabile, ceea ce ar îngreuna transportul fu­rajelor din cîmp. Subliniem, in mod cu to­tul deosebit, necesitatea ca suprafețele repartizate prin plan producerii de furaje să fie amplasate pe terenuri bune, in apropierea sectoa­relor zootehnice. Suprafețele respective trebuie fertilizate cu gunoi de grajd și îngră­șăminte chimice, astfel incit de pe fiecare hectar cultivat cu furaje să obținem cel puțin 10 mii unități nutri­tive. Pe terenurile destinate plantelor furajere, să se cul­tive în mod prioritar lucer­­nă, amestec de ierburi pe­rene, sfeclă furajeră, gulii și alte plante care dau pro­ducții mari la hectar. Ni­mănui și sub nici o formă, nu i se admite să schimbe nici măcar un hectar din suprafața destinată bazei fu­rajere. Toate lucernierele, pășunile și fînețele să fie grăpate și fertilizate obli­gatoriu, iar cele care au început să se degradeze să fie reînsămînțate. Biroul Comitetului jude­țean de partid a dat sar­cină comitetelor de partid din unitățile agricole, orga­nelor comunale, fiecărui pri­mar să vegheze asupra mo­dului cum se înfăptuiește planul de amplasare a cul­turilor furajere, cum se res­pectă structura plantelor, cum se aplică măsurile sta­bilite pentru a se obține producțiile prevăzute. A fost dată indicația ca fiecare co­mună să pună la dispoziția întreprinderii de pajiști su­prafața de teren prevăzută prin decizia comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­(Continuare în pag. a II-a) inainte de termen întreprinderea „Electropu­­tere“ Craiova a expediat, zi­lele trecute, ultimele două locomotive diesel-electrice de 2100 CP înscrise în contrac­tele lunii Ianuarie. In acest fel, colectivul fabricii de profil de la cunoscuta Între­prindere și-a îndeplinit in­tegral ți în devans sarcini­le revenite la export pe prima lună a anului curent. După cum ne-a precizat ing. Felix Căprariu, directorul fabricii, succesul se dato­rează bunei pregătiri a pro­ducției, efectuată începînd din cea de-a doua jumătate a anului trecut și realizării ritmice a producției fizice, ceea ce a permis îndeplini­rea, in bune corelații econo­mice, a tuturor indicatori­lor de plan. Cu planul depășit organizîndu-și superior întreaga activitate, persona­lul muncitor de la Stația de cale ferată Filiași a încheiat prima lună a acestui an cu succese de seamă în înde­plinirea sarcinilor de trans­port. Astfel, lucrătorii de aici — din rîndul cărora s-au remarcat impiegatul de mișcare Constantin Lăzău, formațiile conduse de șefii de manevră Constantin Vlă­­duț, Constantin Olaru și cea coordonată de Mihai Bălașa — au depășit prevederile de plan cu circa 5 procente și au îmbunătățit, cu 2 la sută tonajul brut pe tren de marfă. Concomitent, ei au redus cu 6 la sută stațio­narea la încărcare-descărca­­re a vagoanelor de marfă și cu aproape 10 la sută sta­ționarea vagoanelor aflate în tranzit cu manevră. Ing. D. GOLOPENȚA coresp. întreprinderea de tractoare și mașini agricole Craiova. Maiștrii Olimpian Bărbuleanu și Constantin Andrițoiu, împreună cu Ilie Birnă, strungar, analizează un nou reper intrat în fabricație. Populația se va bucura de o tot mai bună aprovizionare întreprinderea comercială de stat „Alimentara“ Cra­iova se înscrie în acest an cu un bogat program de acțiuni menite sa conducă la îmbunătățirea aprovizio­nării populației municipiului cu mărfurile alimentare necesare. In legătură cu acest program, am solicitat unele amănunte tovarășului Florea Moraru, directorul unității mai sus-amintite. — Avînd în vedere că In acest an vom desface un volum de produse alimenta­re cu 73 milioane lei mai mare față de realizările din 1978, programul nostru pre­vede și o serie de măsuri privind modernizarea pro­cesului de vinzare, extinde­rea rețelei, sporirea dotări­lor, îmbunătățirea condiții­lor de păstrare a alimente­lor, buna servire. — Ce ne puteți spune des­pre dezvoltarea rețelei? — Cum s-a mai amintit, vom beneficia în acest an de noi construcții pentru două B.I.G.-uri, în Brazda lui Novac și Craiovița Nouă (fiecare cu o suprafață de 730 mp), un magazin cu au­toservire la parterul blocu­rilor A 2—A 3 din cartierul Rovine (700 mp suprafață). In cartierele Lăpușului și Craiovița Nouă vom ampla­sa trei noi chioșcuri metali­ce. Creșteri de spații comer­ciale vor avea loc și prin redarea în circulație a unor foste vaduri, prin­ folosirea intensivă a spațiilor exis­tente. Astfel, prin aceste modalități vom amenaja centre de lapte, de pîine și alte produse, pe strada Arh. I. Mincu nr. 12-A, la parterele blocurilor 64 din Craiovița Nouă, F-ii din Lăpușului, C-l din „1 Mai“ și la un nou bloc din Cra­iovița Nouă. In total, ac­tuala suprafață va crește cu încă 2667 mp, ceea ce va face posibilă desfacerea u­ Pe teme cetățenești uni volum suplimentar de mărfuri de 1 130 000 lei. — In legătură cu formele moderne de comerț, ce aveți in vedere? — In cursul anului trecut, magazinele cu autoservire s-au dovedit eficiente, ele desfăcînd mărfuri în valoa­re de 500 milioane lei. Am constatat, de asemenea, creșterea considerabilă a in­teresului populației pentru casa de comenzi „Unic“, fapt pentru care, pînă la fi­nele lunii viitoare, vom or­ganiza cea de-a doua casă de comenzi, in spațiul ac­tualei unități Alimentara nr. 84, de pe strada A.I. Cuza nr. 31. — Probabil că vor fi e­­fectuate și modernizări ale unor unități, dotări cu mo­bilier și utilaje? — Deja se modernizează actualul flux de vînzare la unitatea nr. 73 din Craio­vița Nouă. Ca efect econo­mic, preconizăm un volum suplimentar de desfaceri de circa 30 000 lei lunar.­ La cinci unități (nr. 198 din Brazda lui Novac, 1 B.I.G. din Valea Roșie, 105 de pe strada 30 Decembrie, 93 de pe strada Caracal și 73 din Craiovița Nouă) se va mon­ta in continuare mobilier modern In sălile de vînza­re. Vom moderniza încă trei minim­agazine (nr. 191, 104 și 133), patru centre de pîine, patru de desfacere a laptelui. Se vor construi ca­mere frigorifice rizidite în șapte unități: 3 alimentare (nr. 5, 245 și 246) și 4 de desfacere a lactatelor (nr. 236, 158, 224 și 249). Un număr de 20 centre de lap­te vor fi dotate cu frigi­dere de mare capacitate, al­te 21 de unități vor primi boilere, iar în B.I.G.-ul din Valea Roșie se va monta o linie frigorifică și de con­gelare de 8 ml. Ion DIACONU (Continuare in pag. a IV-a) Puncte de vedere Muzeul — lecție vie de istorie Muzeele de istorie tre­zesc pentru fiecare vizi­tator, de la cei mai vîrst­­nici pînă la șoimii de azi și constructorii cutezători de mâine, puternice emo­ții, mindune și respect fa­ță de înaintași, dragoste pentru locurile unde ne-am născut și ne du­cem de milenii destinul, încredere în prezent viitor, dorința de a par­­i­ticipa la îmbogățirea ma­terială și spirituală a te­zaurului național, de a-1 apăra și a-1 face prin se­cole mai luminos, mai va­loros. Ele au pătruns a­­dinc în viața omului, fac parte dintre chemările in­terioare ce îndeamnă la reflecții cu privire la modul cum fiecare înțe­lege să-și facă propria datorie. In acest mod, muzeul, prin mesajul său, prin participarea directă la formarea omu­lui nou, la educarea sa in spiritul dragostei față de patrie, popor și par­tid, se înrolează în acea largă mișcare de educa­ție profesională, științi­fică, politică și culturală pe care o reprezintă Festivalul național „Cîn­­tarea României“. Modali­tățile prin care poate să realizeze muzeul acest obiectiv sunt foarte varia­te. Esențial este ca, ori­care ar fi mijlocul folosit, vizita la muzee, cerce­tarea, festivitățile înmi­­nării carnetelor U.T.C. și a cravatelor roșii, dialo­gul viu cu „martorii is­toriei“ (membrii de par­tid cu stagiu din ilegalita- Luchian DEACON , directorul Muzeului Olteniei (Continuare în pag. a II-a) Consfătuire pe teme de legumicultură La Băilești a avut loc o utilă consfătuire de lucru cu toți factorii de răspundere din legumicultura județului nostru. S-au stabilit, cu a­­cest prilej, măsuri adecvate de Îndeplinire integrală a programului județean de producere a legumelor tim­purii în gospodăriile popu­lației. Măsurile luate în a­­cest cadru organizatoric vi­zează obținerea unei pro­ducții de peste 20 000 de to­ne de tomate numai prin extinderea salariilor și va­lorificarea eficientă a spații­lor disponibile din curțile locuitorilor de la sate. Cu același prilej, tovarășul Va­sile Bulucea, prim-vicepre­ședinte al Consiliului popu­lar județean, a făcut unele recomandări pentru reușita deplină a acestei acțiuni de mare anvergură inițiată de biroul Comitetului județean de partid. in pag. a II-a Imperativul nr. 1 în construcția de locuin­țe . REALIZAREA EXEMPLARA A A­­PARTAMENTELOOR PLANIFICATE ! „Zilele I.L. Caragiale" Ieri, la Craiova au con­tinuat manifestările prile­juite de ediția a III-a a „Zi­lelor I. L. Caragiale“, acțiu­ne importantă înscrisă în Festivalul național „Cînta­­rea României“. In cursul dimineții, la cinematograful „Central“, a avut loc o in­teresantă intîlnire cu reali­zatori ai filmului artistic „înainte de tăcere“, versiu­ne cinematografică a nuve­lei caragialiene „In vreme de război“. Cu această oca­zie, Ion Bucheru, directorul Casei de filme „Unu“, și Alexa Visarion, regizorul și scenaristul peliculei aminti­te, au făcut un fertil schimb de opinii cu participanții — oameni de cultură și artă, studenți, elevi, alți invitați. Participanții au susținut, în­tre altele, faptul că „înainte de tăcere“ constituie un film de referință pentru cinema­tografia românească, ei pu­țind să stea alături de „Moa­ra cu noroc“, „Pădurea spân­zuraților“, „Nunta de pia­tră“. Noul film valorifică din plin modalitățile de ex­presie specifice cinematogra­fului — din acest punct de vedere situîndu-se, după o­­pinia noastră, lîngă celebrele pelicule străine „Blow-up“ și „Anul trecut la Marien­bad“. După-amiază, colectivul Teatrului popular din Dro­­beta-Turnu Severin a pre­zentat — pe scena Naționa­lului craiovean — spectaco­­lul-coupée „Dă dămult, mai dă dămult...“. Tot pe scena Naționalului, ieri seară, un colectiv al Teatrului de stat din Botoșani a susținut un reușit spectacol cu drama „Năpasta“. Reprezentațiile au fost pri­mite cu căldură de public.

Next