Inainte, februarie 1985 (Anul 42, nr. 12393-12416)

1985-02-01 / nr. 12393

Sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu Ședin)a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Sub președinția tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, Joi, 31 ianuarie, a avut loc ședința Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Au luat parte membrii Biroului Permanent al Con­sulului Suprem al Dezvol­tării Economice și Sociale și Guvernului Republicii So­cialiste România. In cadrul ședinței a fost dezbătut și aprobat Comu­nicatul cu privire la înde­plinirea Planului național unic de dezvoltare econo­­mico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984, care va fi dat publi­cității. Comitetul Politic Executiv a apreciat că rezultatele ob­ținute in îndeplinirea pla­nului pe 1934 — cele mai bune din actualul cincinal — au asigurat dezvoltarea susținută a industriei, agri­culturii, a celorlalte sectoa­re, potrivit prevederilor celui de-al patrulea an al cincinalului. In acest sens, s-a subliniat că, în cursul anului trecut, industria a constituit, în continuare, fac­­toru­l dinamizator al creșterii economice­­ în agricultură, deși condițiile climatice nu au fost dintre cele mai fa­vorabile, s-a obținut cea mai mare producție de ce­reale din istoria țării, s-au dat în folosință importante obiective care au contribuit la întărirea potențialului e­­conomic al țării. A crescut producția materială, a sporit avuția națională, creîndu-se premisele ridicării in con­tinuare a nivelului de trai și a gradului de civilizație ale întregului popor. Anul 1981 s-a caracterizat prin ritmuri mai înalte de producție, a marcat noi pro­grese pe calea îmbunătățirii laturilor calitative, a dez­voltării intensive a econo­miei noastre socialiste. Ast­fel, valoarea producției in­dustriale nete a crescut cu 3,4 la sută față de anul 1933, producția globală cu 7 la sută, iar producția marfă cu 6,7 la sută. Producția a­­gricolă a crescut cu 13,3 la sută, față de anul 1933, iar volumul total al investițiilor cu 6,1 la sută. Productivita­tea muncii în industria re­publicană a sporit cu 7,1 la sută. Realizările obținute anul trecut au determinat spori­rea acumulărilor, creșterea cu 7,7 la sută a venitului național, Încheierea exce­dentară a bugetului, asigu­­rindu-se in acest fel conso­lidarea echilibrului finan­ciar, realizarea unei balanțe comerciale active și reduce­rea, în continuare, a dato­riei externe. Dezvoltarea producției ma­teriale, ridicarea eficienței economice, politica de re­partizare rațională a veni­tului național au asigurat aplicarea, în continuare, prevederilor Programului de a creștere a nivelului de trai și de ridicare continuă calității vieții, sporirea ve­­­niturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii, în­cheierea, în luna august a anului 1934, a acțiunii de majorare a retribuțiilor pensiilor, îmbunătățirea a­ și­provizionării populației. Pe această bază, s-a asigurat creșterea retribuției reale in 1934 cu 6 la sută față de anul 1980, iar a veniturilor reale ale țărănimii cu 11,4 la sută. Comitetul Politic Executiv a subliniat că toate aceste succese sunt rezultatul direct al activității desfășurate cu abnegație de clasa munci­toare, țărănime și intelectua­litate, de întregul nostru, popor care, strîns unit în jurul partidului, al secreta­rului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a acțio­nat cu energii sporite pen­tru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare economico-so­­cială a României în 1984. Rezultatele pozitive obți­nute dovedesc, încă o dată, justețea și realismul poli­ticii Partidului Comunist Român, al cărei scop suprem îl constituie înflorirea eco­­nomico-socială a patriei, creșterea gradului de bună­stare și civilizație al între­gului popor. In același timp, ele pun cu putere în evi­dență hotărîrea oamenilor muncii, a întregii națiuni, de a înfăptui neabătut Pro­gramul partidului de edifi­care a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism, istoricele hotă­­rîri adoptate de Congresul al XlII-lea al partidului. Pentru toate aceste reali­zări, Comitetul Politic Exe­cutiv, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, adresează clasei muncitoare, țărănimii, inte­lectualității, tuturor oameni­lor muncii din toate sectoa­rele economiei naționale și ale vieții sociale calde feli­citări, precum și urări de noi și tot mai mari succese in activitatea viitoare con­sacrată progresului și înflo­ririi patriei socialiste, ridi­cării nivelului de trai, ma­terial și spiritual, al între­gului popor. In cadrul ședinței, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al partidu­lui, evidențiind rezultatele bune înregistrate în înde­plinirea indicatorilor de bază ai planului pe 1984, a apre­ciat că acestea ar fi putut fi mult mai bune dacă în toate sectoarele de activitate s-ar fi acționat cu toată fer­mitatea și răspunderea pen­tru înfăptuirea hotărîrilor partidului și a legilor țării privind realizarea planului de dezvoltare economico-so­­cială. Secretarul general al partidului a subliniat că în spatele realizărilor obținute în 1934 — care demonstrea­ză marile posibilități ale e­­conomiei noastre naționale — au continuat să se ma­nifeste, în unele sectoare, lipsuri serioase în organi­zarea producției și a muncii, ceea ce a dus la utilizarea necorespunz­ătoare a poten­țialului tehnic și uman, la nerespectarea termenelor de punere in funcțiune a noilor capacități, la valorificarea insuficientă a resurselor ma­teriale și de reducere cheltuielilor, influențînd ast­a­fel negativ îndeplinirea unor indicatori de plan, în pri­mul rînd a producției fizice, și creînd greutăți in asigu­rarea cu materii prime, ma­teriale, energie și combusti­bili a unor ramuri indus­triale, precum și a fondului de marfă pentru export, în îndeplinirea integrală a pla­nului de investiții. In acest context, a fost criticată pre­ocuparea insuficientă a gu­vernului, a Comitetului de Stat al Planificării și a ce­lorlalte organe economice de sinteză, a conducerilor ministerelor economice, pen­tru urmărirea sistematică a modului în care s-au înde­plinit prevederile de plan stabilite, pentru soluționa­rea operativă a tuturor pro­blemelor privind execuția in bune condițiini a planului pe 1984. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, pornind de la lipsurile care s-au mani­festat, îndeosebi in ultima parte a anului trecut, în sectoarele minier, petrolier și al energiei electrice — lipsuri care au creat se­rioase greutăți în desfășu­rarea normală a activității economice și sociale —­ a cerut ca, în cel mai scurt timp, în cursul lunii februa­rie, guvernul, ministerele minelor, petrolului și ener­giei electrice — împreună cu organele centrate de sin­teză — să prez­inte progra­me speciale de Măsuri pen­tru lichidarea lipsurilor și realizarea în cele mai bune condiții a producției pe 1985, în ritmurile și la nivelele stabilite. Secretarul general al partidului a arătat că se impune ca în fiecare ramură de producție, în fiecare mi­nister, centrală și unitate economică să se acorde toată atenția folosirii întregii ca­pacități a mașinilor și insta­lațiilor pentru a se obține realizarea producției fizice prevăzute și, in primul rînd, (Continuare in pag a IV -a, în comuna Bîrca Acțiuni concrete pentru eco­nomisirea energiei electrice Și locuitorii comunei Bîrca se alătură eforturilor Între­gului popor de depășire a greutăților inerente din ac­tuala perioadă, de econo­misire a energiei electrice îndatorire cetățenească majoră, „în toate unitățile econo­mico-sociale, în unitățile co­merciale și prestatoare de servicii, precum și in cele 1 540 gospodării ale popu­lației, ne spunea tovarășul Marin Florița, secretarul comitetului comunal de par­tid, primarul comunei —, am luat măsuri de reducere a consumurilor de energie electrică cu 50 la sută față de iarna anului trecut". Intr-adevăr, comisia ener­getică organizată la nivelul localității, și-a făcut sim­țită prezența. Astfel, in ma­gazine, s-a efectuat sectori­­zarea iluminatului, unitățile de prestări și-au adaptat programul de lucru la pe­rioada zilei lumină etc. Un deosebit accent s-a pus însă pe folosirea chib­zuită a energiei electrice în gospodăriile populației. Por­­nindu-se de la ideea că eco­nomisirea trebuie să repre­zinte o necesitate Înțeleasă, o înaltă obligație civică, pa­ ION DIACONU (Continuare în pag. a II-a) Creionări Fîntîna și drumul de aur... Tabloul pe care încerc să-l evoc acum, din a­­mintire, are doar cîteva elemente. Un grup de ță­rani, bărbați și femei, cîteva case specifice pe­riferiei orașului și o fîn­­tînâ a cărei șuviță de apă se prelingea pe o grămăjoară de pietre în­gălbenite. Deasupra, bine­înțeles, soarele. Să recunoaștem că „tabloul“ pare destul de sumar, dar el îmi amin­tește de o realitate de acum trei decenii, de ță­ranii veniți de la Ba­sarabi la Calafat, după opt kilometri de mers pe (Continuare­a pag. a II-a) jos, vorbind despre ale lor și glumind adesea să le treacă vremea mai ușor, spunindu-și uneori ce au pe suflet, alteori nu, cîteodată voioși, alte­ori ingîndurați. Se pre­găteau cu destulă migală să intre în orașul de la Dunăre, nu cum veniseră tot drumul, adică des­culți, ci încălțați. Și, dacă se putea, ca și pan­tofii să aibă puțin lustru. ALIN BURLANESCU coresp. Adunări și conferințe de dare de seamă și alegeri în organiza­țiile de tineret și copii Momente de referință în viața și activitatea tinerei generații ALEXANDRU BUSUIOC, prim secretar al Comitetului județean Dolj al U.T.C. Momente cu profunde semnificații în viața și ac­tivitatea tinerei generații, adunările și conferințele pentru dare de seamă și ale­geri în organizațiile de ti­neret constituie un bun prilej de examinare apro­fundată, responsabilă a ac­tivității desfășurate de la alegerile precedente și pînă în prezent, de relevare a succeselor, a căilor care au dus la dobîndirea lor, de reliefare a neajunsurilor și luarea de noi măsuri în ve­derea ridicării la noi cote a întregii munci. Premergă­toare Congresului al XII-lea al U.T.C., Conferinței XIV-a a U.A.S.C.R. și celei a de-a V-a Conferințe Națio­nale a Organizației Pionie­rilor, adunările și conferin­țele se desfășoară după cum urmează : între 1 februarie — 20 martie a.c. — în orga­nizațiile U.T.C. din indus­trie, construcții, transpor­turi, cooperația meșteșugă­rească, comerțul de stat și cooperatist, instituții, uni­tăți agricole, școli; între 5 martie — 15 aprilie a.c. — adunările și conferințele organizațiilor comunale, oră­șenești, municipală, după care se desfășoară conferin­ța județeană a U.T.C. Importanța acestor mani­festări sporește și mai mult prin faptul că ele au loc la scurt timp de la Congresul al XIII-lea al partidului, și premerg alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională și consiliile popu­lare — evenimente deose­bite în viața poporului nos­tru, a tinerei generație In aceste condiții, adunările și conferințele ce se desfășoa­ră în organizațiile U.T.C. din unitățile economice, sub directa conducere și îndru­mare a organizațiilor de partid, sunt chemate să de­termine mobilizarea tuturor tinerilor la transpunerea în viață a sarcinilor reieșite din documentele adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, din programele­­directivă privind dezvolta­rea economico-socialâ în profil teritorial, ridicarea nivelului de trai și a cali­tății vieții în perioada 1986—1990, De aici, și weee­(Continuare în pag. a IlI-a) Maximă răspundere și rigurozitate în efec­tuarea recensămîntului domesticei animalelor Azi, la ora 8, începe re­­censămintul animalelor do­mestice pe întreg teritoriul țării. Deoarece problemele care stau la baza organiză­rii și desfășurării acestei importante acțiuni au făcut obiectul unor ample instruiri și dezbateri, în cele ce ur­mează vom insista doar asu­pra unor elemente organi­zatorice și metodologice. Pentru început subliniem că înscrierea efectivelor de animale în formularele de recensământ, atît pentru uni­tățile socialiste (de stat sau cooperatiste), cît și pentru gospodăriile populației se va face conform principiului proprietății și nu al folosin­ței (custodiei). In vederea recenzării întregului efectiv de animale existent la data recensămîntului se vor înre­gistra și acele animale care în timpul acțiunii­ se află în transport pe C.F.R., auto sau naval, în transhumanță, pe drum sau la iernat, în bălți, munți, în oboare sau d­iguri, precum și cele im­portate aflate în curs de transport către țară. In comune se înregistrea­ză toate gospodăriile, indi­ferent dacă au sau nu ani­male, iar la orașe și muni­cipiu — după vizitarea obli­gatorie a tuturor imobilelor — se vor înscrie in formu­larele de recensămînt nu­mai gospodăriile care au animale din speciile care fac obiectul recensăm­întu­­lui (cu excepția acelor zone din orașe cu frecvență mai mare de animale, unde co­misiile de recensămînt au hotărît să se efectueze­ în­registrarea ca și în mediul rural). Completarea formularelor de recensămînt, atît la co­mune cît și la orașe, se va face prin vizitarea fiecărei gospodării, pe baza declara­ției proprietarului sau de­ținătorului, a interogării suplimentare și apoi a veri­ficării, în mod obligatoriu, de către recenzori a anima­lelor existente prin numă­rarea acestora la fața locu­lui. La gospodăriile popu­lației, după înscrierea ani­malelor în formularul numă­rul 2 de recensămînt, pro­prietarul sau deținătorul de animale va semna în ultima coloană a rîndului respec­tiv, confirmînd, astfel, efec­tivul real de animale pe care-l deține. Totodată, re­­cenzorul are obligația de a emite o declarație de recen­zare a efectivelor de ani­male deținute care va fi semnată atît de declarant, cît și de recenzor, pentru conformitate cu datele în­scrise în formular. Personalul din echipele de verificare, stabilit pen­tru fiecare unitate socia­listă sau sector de recensă­­mînt, este obligat să efec­tueze control permanent VASILE RIZVAN, directorul Direcției Județene de statistică (Continuare în pag. a III -a) ^t!lüí!ii){!!í!}ÍU!!iS;ü!!(l{}ífl!!!!!l‘!i!ii!!lffij!llliin!tU<{i!!!!!i|iiij!iiiii}i}{flill!!UlHlillllliHi; în cuprins: g Festivalul național „Cintarea României“ . Pe scena etapei municipale , valențele cântecului patriotic, revolu­ționar. „ Noua revoluție agrară în gindire și acțiune : „Bucuria de a te înrola în linia întîi pe frontul recoltei, de a fi cît mai de folos țării“. Din scrisorile primite la redacție. gj| Reper cetățenesc.

Next