Inainte, august 1985 (Anul 42, nr. 12547-12572)
1985-08-01 / nr. 12547
Sub semnul înfăptuirii sarcinilor și îndemnurilor tovarășului Nicolae Ceaușescu formulate la Plenara C.C. al P.C.R. și a activului central de partid Remarcabile fapte de muncă , întîia firmă industrială din Filiași — întreprinderea de transformatoare și motoare electrice — înscrie, pe perioada care a trecut din acest an, o activitate notabilă la export, indicator prioritar la care planul a fost realizat și depășit cu o valoare de peste 7 milioane lei, concretizată în transformatoare și motoare, într-o gamă sortimentală variată, livrate în numeroase țări ale lumii. La I.U.P.S. Filiași s-au obținut, pe primele 7 luni ale anului, sporuri de 4 milioane lei la producția marfă și peste 6 000 lei/pers. la productivitatea muncii, precum și de produse fizice însumînd 100 t și, respectiv, 45 t utilaje tehnologice destinate industriei materialelor de construcții și exploatării prelucrării lemnului. Activitatea colectivelor muncitorești filieșene se desfășoară sub semnul economisirii resurselor materiale La I.T.M.E. au fost economisite, de la începutul anului, 570 t metal, 309 MWh energie electrică și 213 t combustibil convențional, iar la I.U.P.S. — 290 MWh energie electrică și 151 tec. 9 Prestigiosul colectiv al întreprinderii de Confecții Craiova a realizat și depășit planul producției fizice, înregistrînd, pe perioada care a trecut de la începutul anului și pînă în prezent, un spor remarcabil, în valoare de peste 50 milioane lei confecții textile. Activitatea intensificată din cursul lui iulie a creat premisele încheierii bilanțului pe luna respectivă cu o depășire de circa 14 milioane lei la producția marfă, ceea ce va permite recuperarea a jumătate din restanța ce mai persistă la acest indicator. AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA SITUAIEA realizării ritmului de udări, în procente, în ziua de 30 iulie a.c., în consiliile unice agroindustriale din perimetrele irigate Eforturile deosebite făcute în ceea ce privește asigurarea tensiunii rețelei electrice și combustibilului, îmbunătățirea organizării muncii, însoțite, bineînțeles, de un control lent din permanent și exipartea factorilor cu munci de răspundere din teritoriu, — pun în evidență faptul că în ziua de 30 iulie în șapte consilii unice agroindustriale ritmul de udare prevăzut îndeplinit, a fost nu numai ci și depășit. Existau C.U.A.S.C. condiții ca, și în Amărăștii de Jos, Blica, Dăbuleni, Poiana Mare, ritmul zilnic prevăzut să fi fost în întregime îndeplinit. O situație nesatisfâcătoare se prezintă în toate consiliile unice agroindustriale care udă cu apa primită din sistemul Izvoare de pe teritoriul județului Mehedinți. Cantitatea mică de apă de pe canalul respectiv face ca — cu toate eforturile depuse în C.U.A.S.C. Perișor, Vîrtop, Plenița — ritmul zilnic de udări să nu se realizeze în întregime. Se cer acțiuni mult mai energice pentru depășirea cît mai grabnică a greutăților cu care ne confruntăm. Ordinea Consiliul Procent Președinte Inginer șef realiz. C.U.A.3.C. C.U.R.S.d 1. Bratovoești 117 S. Ioța M. Olteanu 2. Băilești 114 M. Petrescu Al. Săceanu 3. Catane 107 L Bulat M. Urucu 4 Segarcea 102 1. Mar.U T. Baicea D. Calafat 101 M. Ciucă M. Brînzan 6 Moțăței 101 L Seneciu P. Catană 7. Șimnic 100 V. Nițescu D. Toader Amărăștii de Jos 98 FL Mihai Gh. Țuca C Bîrca 97 F. Bădeancă M. Vasile 10 Dăbuleni 88 V. Șovăilă Gh. Tonică 11. Poiana Mare 86 AL Toană Gh. Picu 12. Plenița 83 L Lupu L Burcă 13. Bechet 82 l. Popescu L Oprisor 14. Măceșu de Jos 76 I. Bița A. Chisar 15. Perișor 67 T. Butoi M. Popescu 10. Vîrtop 52 N. Radu 1 Patru Nimic nu-i imposibil atunci cind oamenii își propun să acționeze cu hotărîre pentru diminuarea efectelor secetei Căldură mare, toridă, ce învăluie totul în jur. Cum ajungem, însă, în valea Jiului, la grădina legumicolă a C.A.P. Malu Mare, peisajul devine parcă mai primitor. Din depărtare zărim un perimetru de culturi verzi, revigorate de apa ce țîșnește prin instalațiile de irigat. Aici îi întîlnim la datorie pe șeful de echipă Nicolae Secuianu, pe mecanicul Marin Nae, pe udătoarele Ioana Stănescu, Florica Udrică care, împreună cu șeful de fermă, inginerul Dumitru Cioroianu, urmăresc îndeaproape modul de funcționare a celor 44 aspersoare cu care este echipată o aripă de ploaie. Intre timp sosește la fața locului — după ce mai întii trecuse și pe la alte puncte, unde se iriga, tot prin sistemul de aspersoare, cele 30 ha cu sfeclă furajeră — și Florea Anghelin, primarul comunei. Privim cuiturile de tomate, de vinete, ardei gras și de varză, însumînd 10 ha, care, în ciuda arșiței soarelui, se prezentau destul de bine. Aflăm că, pînă acum, de aici s-au recoltat deja și livrat la I.J.L.F. 5 tone legume. Pe bază de grafic, C.S.F. Pielești urmează să mai preia în zilele următoare alte 5 tone de ardei gras, tomate și vinete. Se constată insă că, pe anumite parcele, plantele au nevoie de mai multă apă și se hotărăște ca atît ziua, cit și noaptea să se organizeze în permanență echipe de udători. De acum încolo, în fiecare zi se vor mai adăuga cel puțin cîte 50 membri cooperatori care, cu gălețile, vor aduce apa la rădăcina plantelor, dintr-un canal de irigații aflat la doar cîțiva pași de culturile de legume. Apa este preluată din Jiu și trimisă pe un canal ce traversează grădina de legume Oamenii sunt încrezători in forțele lor. O dovadă concretă constă în atenuarea efectelor secetei prin udarea zi și noapte dintr-un lac din apropierea suprafeței de 50 ha din punctul „Lala“ din satul Ghindeni, de pe care se speră să se obțină o producție de 15 tone porumb știuleți la hectar. II. AUREL Colectivul arhitectură — 3 al I.P.J. Dolj este deținătorul primului loc în întrecerea pe institut. Anul acesta oamenii muncii de aici continuă elaborarea proiectelor de execuție a tronsoanelor B-dul Republicii și Calea București. In imagine arhitecții Mircea Vitan, Virginia Stătescu, inginera Denisa Ionescu, arhitectul Tudor Răgălie, tehnicienii arhitecți Jana Dumitriu, Radu Popescu și conductorul arhitect Dan Cîrstea. foto : S. DAN Importante depășiri la producția fizică Hotărât să răspundă prin fapte deosebite de muncă îndemnurilor și chemărilor formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, colectivul de lucrătoare din cadrul întreprinderii de textile „Independența“ Craiova acționează cu deplină angajare și înaltă răspundere pentru încheierea cu un bilanț rodnic a acestui ultim și hotărîtor an al cincinalului actual. Acordind atenție sporită bunei organizări a fabricației și aprovizionării tehulico-materiale ritmice, harnicele textiliste de aici s-au alăturat celorlalte colective muncitorești doljene în vederea reducerii consumurilor energetice, valorificării superioare a materiilor prime și materialelor, realizării de produse într-o gamă cît mai diversificată și la un ridicat nivel calitativ. Ca urmare a acțiunilor eficiente inițiate și coordonate de consiliul oamenilor muncii, șapte luni expirate cele din anul în curs se încheie cu importante depășiri la producția fizică, de peste 45 000 metri pătrați țesături tip bumbac. S-a remarcat, prin contribuția adusă la înregistrarea succesului amintit, secția țesătorie condusă de inginera Maria Udrea. In prezent. In toate sectoarele întreprinderii întrecerea socialistă se desfășoară la cote ridicate, colectivul unității dorind să înscrie în palmaresul său noi și importante realizări în cinstea marii sărbători naționale de la 23 August. La C.E.T. II Craiova Ritmul lucrărilor nu este cel dorit . Constructorii fac eforturi dar restul cle stăruie. La montaj, lipsa echipamentelor, a forței de muncă și nu concordanțele de proiectare au dus la neîncadrări la graficele de execuție. O mare parte din utilaje n-au sosit nici pînă în prezent. Beneficiarul așteaptă finalizarea lucrărilor de către constructor și montaj și livrarea utilajelor. Simpla așteptare nu rezolvă, însă problemele... Constructorii lucrează în prezent la finalizarea structurii metalice a corpului intermediar de la grupul energetic nr. 1, cu o capacitate de 120—150 MW și au terminat acoperișul de la sala de mașini. Echipa lui Eugen Văruț realizează structura de rezistență a corpului intermediar și echipa lui Ion Lemeni execută laminorul, sala de mașini și închiderea ei. La coșul de fum, cu înălțimea de 150 metri, oamenii lui Gheorghe Pielea și Vasile Tudor sînt hotăriți sa predea izolația antiacidă la termenele planificate. Inginerul Victor Nină, șeful brigăzii 5 din cadrul Antreprizei energo-construcția Turceni, ne-a declarat că se întîmpină greutăți in privința aprovizionării cu carbid și brigada este restanțieră cu fundațiile electropompelor de alimentare I și II și cu o porțiune (de circa 20 la sută) din planșeul de la cota zero. Legat de aceasta, subinginerul Ion Golfiță, secretarul organizației de partid Energoconstrucția U Craiova, ne-a dat asigurări că vor fi recuperate o mare parte din lucrările întîrziate datorită nepotrivirilor din proiect, altor cauze. La montaj, „bătălia“ cea mare a fost la cota 23, cotă pe care s-au instalat degajorii. S-a început, de asemenea, montajul celor trei buncăre metalice de cărbune, care au necesitat îmbunătățiri constructive pentru a se obține o mai bună funcționare a acestora. Sunt mai multe cauzele pentru care la montaj s-au tine- COSTICA PACUREANU (Continuare In pag. a III-a) 6 milioane lei suplimentar la producția marfă Perioada care a trecut din acest an a constituit pentru oamenii muncii de la întreprinderea viei și vinului Dolj un timp al realizărilor economice de excepție, urmare a eforturilor depuse pentru a finaliza cincinalul actual conform prevederilor din grafice. Bilanțul celor șapte luni, încheiat ieri, consemnează o producție marfă suplimentară în valoare de 6 milioane lei, fapt datorat mobilizării tuturor lucrătorilor, angajării lor deosebite în muncă. O contribuție înregistrarea substanțială la succesului amintit, printr-o participare activă la întrecerea muncitorească, in vederea îndeplinirii exemplare a indicatorilor economici la nivelele planificate, au avut colectivele secțiilor Craiova, Segarcea și Călărași pînă acum n-am aflat-o. Există probabil oameni care dețin acte, desene, planuri, informații; discuția aceasta le oferea un prilej să le facă existența cunoscută. Sunt în Craiova și în aria de difuzare a ziarului „înainte“ nenumărați specialiști care, prin pregătire și experiență profesională, dispun de competența necesară pentru a aborda un subiect atît de delicat. Arhitecți, constructori, istorici, restauratori. Totul a început simplu, cu un interviu al colegului meu, apreciatul arhitect craiovean Viorel Voia. Se enunțau acolo cîteva idei foarte pertinente în legătură cu posibilitățile de valorificare a ruinelor Hanului Hurez. Nu mult după aceea, inginerul Nicolae Șuster, cunoscut specialist craiovean în probleme de peisagistică, a intrat în dialog, exprimînd dorința — firească — de a se reface integral venerabilul monument. Cunoscînd câte ceva despre han, avînd și unele noțiuni despre restaurarea monumentelor de arhitectură, interesanta idee mi-a atras atenția. Am analizat-o, iar concluziile mi s-a părut util să le fac publice. Iată-le pe scurt: 1. înainte de cunoașterea rezultatelor cercetării arhivistice și arheologice complete, orice concluzie este peremptorie. 2. Dacă aceste cercetări nu vor aduce suficiente precizări despre conformația de ansamblu și de detaliu a monumentului, restaurarea nu va fi posibilă. In acest caz este recomandabilă conservarea și integrarea într-o ambianță corespunzătoare a fragmentelor de construcție ce s-au păstrat. M-ar fi interesat părerea inginerului Nicolae Șuster despre cele de mai sus, dar Arh. DAN BL DH A (Continuare tn pag. a Il-a) O falsă polemică — Hanul Hurez