Inainte, august 1985 (Anul 42, nr. 12547-12572)

1985-08-01 / nr. 12547

Sub semnul înfăptuirii sarcinilor și îndemnurilor tovarășului Nicolae Ceaușescu formulate la Plenara C.C. al P.C.R. și a activului central de partid Remarcabile fapte de muncă , întîia firmă industrială din Filiași — întreprinderea de transformatoare și mo­toare electrice — înscrie, pe perioada care a trecut din acest an, o activitate nota­bilă la export, indicator prioritar la care planul a fost realizat și depășit cu o valoare de peste 7 milioane lei, concretizată în transfor­matoare și motoare, într-o gamă sortimentală variată, livrate în numeroase țări ale lumii.­­ La I.U.P.S. Filiași s-au obținut, pe primele 7 luni ale anului, sporuri de 4 mi­lioane lei la producția marfă și peste 6 000 lei/pers. la productivitatea muncii, pre­cum și de produse fizice în­­sumînd 100 t și, respectiv, 45 t utilaje tehnologice des­tinate industriei materiale­lor de construcții și exploa­­tării­ prelucrării lemnului.­­ Activitatea colectivelor muncitorești filieșene se desfășoară sub semnul eco­nomisirii resurselor mate­riale La I.T.M.E. au fost economisite, de la începutul anului, 570 t metal, 309 MWh energie electrică și 213 t combustibil convențional, iar la I.U.P.S. — 290 MWh ener­gie electrică și 151 tec. 9 Prestigiosul colectiv al întreprinderii de Confecții Craiova a realizat și depă­șit planul producției fizice, înregistrînd, pe perioada care a trecut de la începu­tul anului și pînă în pre­zent, un spor remarcabil, în valoare de peste 50 milioane lei confecții textile. Activitatea intensificată din cursul lui iulie a creat premisele încheierii bilan­țului pe luna respectivă cu o depășire de circa 14 mili­oane lei la producția marfă, ceea ce va permite recupe­rarea a jumătate din res­tanța ce mai persistă la acest indicator. AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA SITUAI­EA realizării ritmului de udări, în procente, în ziua de 30 iulie a.c., în consiliile unice agroindustriale din perimetrele irigate Eforturile deosebite făcute în ceea ce privește asigura­rea tensiunii rețelei electrice și combustibilului, îmbună­tățirea organizării muncii, însoțite, bineînțeles, de un­ control lent din permanent și exi­partea factorilor cu munci de răspundere din teritoriu, — pun în evidență faptul că în ziua de 30 iulie în șapte consilii unice agro­industriale ritmul de udare prevăzut îndeplinit, a fost nu numai ci și depășit. Existau C.U.A.S.C. condiții ca, și în Amărăștii de Jos, Blica, Dăbuleni, Poiana Mare, ritmul zilnic prevăzut să fi fost în întregime înde­plinit. O situație nesatisfâ­­cătoare se prezintă în toate consiliile unice agroindus­triale care udă cu apa pri­mită din sistemul Izvoare de pe teritoriul județului Me­hedinți. Cantitatea mică de apă de pe canalul respectiv face ca — cu toate efortu­rile depuse în C.U.A.S.C. Perișor, Vîrtop, Plenița — ritmul zilnic de udări să nu se realizeze în întregime. Se cer acțiuni mult mai energice pentru depășirea cît mai grabnică a greutăți­lor cu care ne confruntăm. Ordinea Consiliul Procent Președinte Inginer șef realiz. C.U.A.3.C. C.U.R.S.d 1. Bratovoești 117 S. Ioța M. Olteanu 2. Băilești 114 M. Petrescu Al. Săceanu 3. Catane 107 L Bulat M. Urucu 4 Segarcea 102 1. Mar.­U T. Baicea D. Calafat 101 M. Ciucă M. Brînzan 6 Moțăței 101 L Seneciu P. Catană 7. Șimnic 100 V. Nițescu D. Toader Amărăștii de Jos 98 FL Mih­ai Gh. Țuca C Bîrca 97 F. Bădeancă M. Vasile 10 Dăbuleni 88 V. Șovăilă Gh. Tonică 11. Poiana Mare 86 AL Toană Gh. Picu 12. Plenița 83 L Lupu L Burcă 13. Bechet 82 l. Popescu L Oprisor 14. Măceșu de Jos 76 I. Bița A. Chisar 15. Perișor 67 T. Butoi M. Popescu 10. Vîrtop 52 N. Radu 1 Patru Nimic nu-i imposibil atunci cind oamenii își propun să acționeze cu hotărîre pentru diminuarea efectelor secetei Căldură mare, toridă, ce învăluie totul în jur. Cum ajungem, însă, în valea Jiu­lui, la grădina legumicolă a C.A.P. Malu Mare, peisajul devine parcă mai primitor. Din depărtare zărim un perimetru de culturi verzi, revigorate de apa ce țîșnește prin instalațiile de irigat. Aici îi întîlnim la datorie pe șeful de echipă Nicolae Se­­cuianu, pe mecanicul Marin Nae, pe udătoarele Ioana Stănescu, Florica Udrică care, împreună cu șeful de fermă, inginerul Dumitru Cioroianu, urmăresc în­deaproape modul de funcțio­nare a celor 44 aspersoare cu care este echipată o aripă de ploaie. Intre timp sosește la fața locului — după ce mai întii trecuse și pe la alte puncte, unde se iriga, tot prin sis­temul de aspersoare, cele 30 ha cu sfeclă furajeră — și Florea Anghelin, primarul comunei. Privim cuiturile de tomate, de vinete, ardei gras și de varză, însumînd 10 ha, care, în ciuda arșiței soarelui, se prezentau destul de bine. Aflăm că, pînă acum, de aici s-au recoltat deja și livrat la I.J.L.F. 5 tone legume. Pe bază de grafic, C.S.F. Pielești ur­mează să mai preia în zilele următoare alte 5 tone de ardei gras, tomate și vinete. Se constată insă că,­ pe anumite parcele, plantele au nevoie de mai multă apă și se hotărăște ca atît ziua, cit și noaptea să se organizeze în permanență echipe de udători. De acum încolo, în fiecare zi se vor mai adăuga cel puțin cîte 50 membri cooperatori care, cu gălețile, vor aduce apa la rădăcina plantelor, dintr-un canal de irigații aflat la doar cîțiva pași de culturile de legume. Apa este preluată din Jiu și trimisă pe un canal ce tra­versează grădina de legume Oamenii sunt încrezători in forțele lor. O dovadă con­cretă constă în atenuarea efectelor secetei prin udarea zi și noapte dintr-un lac din apropiere­a suprafeței de 50 ha din punctul „Lala“ din satul Ghindeni, de pe care se speră să se obțină o pro­ducție de 15 tone porumb știuleți la hectar. II. AUREL Colectivul arhitectură — 3 al I.P.J. Dolj este deținătorul primului loc în întrecerea pe­­ institut. Anul acesta oamenii muncii de aici continuă elaborarea proiectelor de execuție a tronsoanelor B-dul Republicii și Calea București. In imagine arhitecții Mir­­cea Vitan, Virginia Stătescu, inginera Denisa Ionescu, arhitectul Tudor Răgălie, teh­nicienii arhitecți Jana Dumitriu­, Radu Popescu și conductorul arhitect Dan Cîrstea. foto : S. DAN Importante depășiri la producția fizică Hotărât să răspundă prin fapte deosebite de muncă îndemnurilor și chemărilor formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, colec­tivul de lucrătoare din cadrul întreprinderii de textile „Independența“ Craiova acționează cu deplină angajare și înal­tă răspundere pentru în­cheierea cu un bilanț rodnic a acestui ultim și hotărîtor an al cincinalu­lui actual. Acordind aten­ție sporită bunei organi­zări a fabricației și apro­vizionării tehul­ico-mate­­riale ritmice, harnicele textiliste de aici s-au alăturat celorlalte colec­tive muncitorești doljene în vederea reducerii consumurilor energetice, valorificării superioare a materiilor prime și ma­terialelor, realizării de produse într-o gamă cît mai diversificată și la un ridicat nivel calitativ. Ca urmare a acțiunilor eficiente inițiate și co­ordonate de consiliul oa­menilor muncii, șapte luni expirate cele din anul în curs se încheie cu importante depășiri la producția fizică, de peste 45 000 metri pătrați țesă­turi tip bumbac. S-a re­marcat, prin contribuția adusă la înregistrarea succesului amintit, secția țesătorie condusă de in­ginera Maria Udrea. In prezent. In toate sectoarele întreprinderii întrecerea socialistă se desfășoară la cote ridi­cate, colectivul unității dorind să înscrie în pal­maresul său noi și im­portante realizări în cinstea marii sărbători naționale de la 23 Au­gust. La C.E.T. II Craiova Ritmul lucrărilor nu este cel dorit . Constructorii fac eforturi dar restul­ cle stăruie.­­ La montaj, lipsa echipamentelor, a forței de muncă și nu con­­cordanțele de proiectare au dus la neîncadrări la graficele de execuție.­­ O mare parte din utilaje n-au sosit nici pînă în prezent.­­­ Beneficiarul așteaptă finalizarea lucrărilor de către constructor și montaj și livrarea utilajelor.­­ Simpla așteptare nu rezolvă, însă problemele... Constructorii lucrează în prezent la finalizarea struc­turii metalice a corpului in­termediar de la grupul ener­getic nr. 1, cu o capacitate de 120—150 MW și au ter­minat acoperișul de la sala de mașini. Echipa lui Eugen Văruț realizează structura de rezistență a corpului in­termediar și echipa lui Ion Lemeni execută laminorul, sala de mașini și închiderea ei. La coșul de fum, cu înăl­țimea de 150 metri, oamenii lui Gheorghe Pielea și Va­sile Tudor sînt hotăriți sa predea izolația antiacidă la termenele planificate. Ingi­nerul Victor Nină, șeful bri­găzii 5 din cadrul Antrepri­zei energo-construcția Tur­­ceni, ne-a declarat că se în­­tîmpină greutăți in privința aprovizionării cu carbid și brigada este restanțieră cu fundațiile electropompelor de alimentare I și II și cu o porțiune (de circa 20 la sută) din planșeul de la cota zero. Legat de aceasta, sub­­inginerul Ion Golfiță, secre­tarul organizației de partid Energoconstrucția U Cra­iova, ne-a dat asigurări că vor fi recuperate o mare parte din lucrările întîrziate datorită nepotrivirilor din proiect, altor cauze. La montaj, „bătălia“ cea mare a fost la cota 23, cotă pe care s-au instalat dega­­jorii. S-a început, de ase­menea, montajul celor trei buncăre metalice de căr­bune, care au necesitat îm­bunătățiri constructive pen­tru a se obține o mai bună funcționare a acestora. Sunt mai multe cauzele pentru care la montaj s-au tine- COSTICA PACUREANU (Continuare In pag. a III-a) 6 milioane lei suplimentar la producția marfă Perioada care a trecut din acest an a constituit pentru oamenii muncii de la între­prinderea viei și vinului Dolj un timp al realizărilor economice de excepție, ur­mare a eforturilor depuse pentru a finaliza cincinalul actual conform prevederilor din grafice. Bilanțul celor șapte luni, încheiat ieri, consemnează o produc­ție marfă suplimentară în valoare de 6 milioane lei, fapt datorat mobilizării tu­turor lucrătorilor, angajării lor deosebite în muncă. O contribuție înregistrarea substanțială la succesului amintit, printr-o participare activă la întrecerea munci­torească, in vederea înde­plinirii exemplare a indica­torilor economici la nivelele planificate, au avut colecti­vele secțiilor Craiova, Se­­garcea și Călărași pînă acum n-am aflat-o. Există probabil oameni care dețin acte, desene, planuri, informații; discuția aceasta le oferea un prilej să le facă existența cunoscută. Sunt în Craiova și în aria de di­fuzare a ziarului „înainte“ nenumărați specialiști care, prin pregătire și experiență profesională, dispun de competența necesară pentru a aborda un subiect atît de delicat. Arhitecți, construc­tori, istorici, restauratori. Totul a început simplu, cu un interviu al colegului meu, apreciatul arhitect cra­­iovean Viorel Voia. Se enun­țau acolo cîteva idei foarte pertinente în legătură cu posibilitățile de valorificare a ruinelor Hanului Hurez. Nu mult după aceea, ingine­rul Nicolae Șuster, cunoscut specialist craiovean în pro­bleme de peisagistică, a in­trat în dialog, exprimînd dorința — firească — de a se reface integral venerabi­lul monument. Cunoscînd câte ceva despre han, avînd și unele noțiuni despre res­taurarea monumentelor de arhitectură, interesanta idee mi-a atras atenția. Am ana­lizat-o, iar concluziile mi s-a părut util să le fac pu­blice. Iată-le pe scurt: 1. înainte de cunoașterea rezultatelor cercetării arhi­­vistice și arheologice com­plete, orice concluzie este peremptorie. 2. Dacă aceste cercetări nu vor aduce sufi­ciente precizări despre con­formația de ansamblu și de detaliu a monumentului, restaurarea nu va fi posi­bilă. In acest caz este reco­mandabilă conservarea și in­tegrarea într-o ambianță co­respunzătoare a fragmente­lor de construcție ce s-au păstrat. M-ar fi interesat părerea inginerului Nicolae Șuster despre cele de mai sus, dar Arh. DAN BL DH A (Continuare tn pag. a Il-a) O falsă polemică — Hanul Hurez

Next