Inainte, iunie 1987 (Anul 44, nr. 13114-13138)

1987-06-02 / nr. 13114

La întreprinderea „Independența** Craiova Buna organizare, hărnicia și măiestria textilistelor - premise ale realizării planului semestrial H ■ O importantă depășire la producția fizică ■ Atenție­­ g sporită calității produselor și realizării reparațiilor ■ S» g extinde lucrul la mai multe mașini de țesut. =" Ori de cîte ori treburile reportericești ne-au Îndrep­tat pașii spre întreprinderea de textile „Independența“ Craiova, sentimentul că aici totul este schimbat ne în­cearcă de fiecare dată. In­­tr-una din diminețile acestui sfîrșit de mai, la puțină vreme de la începerea lu­crului, însoțiți de tovarășa Maria Știrbu, președintele consiliului oamenilor mun­cii din unitate, parcurgem spațiile de producție. Peste tot muncă, ordine, discipli­nă. Zgomotul războaielor de țesut se contopește cu hăr­­­­nicia textilistelor. „In spiri­tul sarcinilor subliniate de secretarul general al parti­dului, tot orășul -Nicolae Ceaud­escu, am luat măsuri tehnico-organizatorice pen­tru realizarea producției fi­zice la înalți parametri teh­­nici și calitativi. Au fost asigurate materia primă, încărcarea la capacitate maximă a mașinilor de­­ țe­sut, întreținerea utilajelor a decurs normal. Sunt create premisele realizării și depă­șirii planului pe primul se­mestru al acestui an“ — ne spune secretara comitetului de partid și președintă a C.O.M. Afirmațiile interlocutoarei au acoperire în fapte. Din datele furnizate de tovarășa Elena Speriatu, economist la compartimentul plan, re­ținem că producția fizică de țesături din bumbac și tip bumbac a fost depășită în cele două decade din luna mai cu 5 000 mp și două tone fire vigoare (existînd pre­mise ca, pînă la sfîr­șitul lu­nii curente, să mai fie adău­gate încă două tone fire), în condițiile încadrării în chel­tuielile materiale. Așa cum am fost informați, consiliul oamenilor muncii a stabilit noi măsuri care să conducă la realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Accentul se va pune pe realizarea producției fizice, urmărin­­du-se respectarea întocmai a structurii sortimentale, struc­turi impusă în contractele aferente perioadei. Se va intensifica activitatea în do­meniul aprovizionării rit­mice cu materiile prime și materialele necesare desfă­șurării corespunzătoare procesului de producție. Se a acționează în vederea cu­noașterii din timp a sarcini­lor de plan, defalcate pe faze și operații, făcîndu-se cunoscută situația cu cel pu­țin cinci-șase zile înainte de începerea lunii. In vederea asigurării cali­tății produselor se va insista MARIN DIMITRI (Continuare in pag. a III-a) I.C.P. Băilești. Inginerul Gheorghe Roșu, șeful compartimentului C.T.C., controlorul de calitate Doru Caragea și șeful de­ echipă Gheorghe Vădeanu participă la realizarea probelor unui lot de produse destinate exportului. Foto : S. Dan Expo-flora ’87 Florile — eternul simbol al frumuseții Am citit, de curînd, in caietul unui școlar care mai are doar puțin pînă să schimbe abecedarul cu car­tea de citire, o încercare de definire a cuvîntului frumu­sețe. „Ceva care ne place să privim“ scrisese acolo micul școlar și, pentru puterea lui de înțelegere a lucrurilor, nu era deloc rău. Mi-am adus aminte cuvin­tele acestea urmărind sutele de copii care s-au oprit în ultimele zile la expoziția „Expo­flora“, organizată cu prilejul Zilei internaționale a copilului — printr-o pre­ocupare ce tinde să devină tradiție­­i­ în excelentul ca­­dr­u oferit de noua înfățișare arhitectonică a străzii „Uni­rii“ din Craiova. Intîrziau minute în șir în fața unui aranjament floral, priveau cu încîntare miile de petale multicolore ce pluteau în vase cu apă, rămîneau ui­miți de minunăția cactuși­lor desprinși parcă din cartea de povești. Dar, nu numai copiii. Oa­meni de toate vîrstele au fost de față, duminică dimi­neața, la deschiderea expo­ziției. Au participat la acest eveniment membri ai birou­rilor comitetelor județean și municipal de partid, re­­levîndu-se, încă o dată, gri­ja ce se poartă, în societa­tea noastră, copiilor, crește­rii și formării armonioase a tinerei generații. Un panou-emblemă avi­zează, intr-o superbă cali­grafie florală, la intrarea în expoziție, că aceasta­ este dedicată zilei de 1 Iunie și, tot prin litere alcătuite din flori, este omagiat partidul și conducătorul său, tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Ce poate fi mai trist­ pri­vit, ce să admiri mai mult, cînd întreaga expoziție este MIRCEA POSPAI (Continuare in pag. a­ III-a) _________________ J ANUL XLIII NR 13 114 MARTI 2 IUNIE 1987 4 PAGINI 50 BANI Panoul de onoare al faptelor muncitorești Planul valoric depășit cu 2,5 milioane lei organizîndu-și tot mai bine activitatea în cadrul echipelor și brigăzilor, folo­sind din plin timpul de lu­cru și întărind ordinea și disciplina la fiecare punct de lucru, muncitorii, maiș­trii și inginerii din cadrul Antreprizei nr. 1 de con­­strucții-montaj a Trustului antrepriză generală de con­­strucții-montaj Dolj — uni­tate care la sfîrșitul celor patru linii din acest an se situează pe locul II pe țară în cadrul întrecerii socia­liste — au depășit planul valoric de construcții-mon­­taj din luna mai cu 2,5 mi­lioane lei. Depășirea s-a concretizat în special la lucrările de pe o șantierul liniei de tramvai, contribuție notabilă avînd-o, în acest sens, bri­găzile 103 și 102, conduse de inginerii Ion Roșu și Viorel Dorobanțu. 33 reparații echivalente peste plan Colectivul de oameni ai muncii din cadrul Secției de reparat vagoane — Craiova a I.M.M.R. Roșiori de Vede a realizat planul producției marfă în proporție de sută la sută. După cum ne-a in­format șeful secției, ingine­rul Florian Ponorescu, de­pășirea planului fizic se concretizează în realizarea a 33 reparații­­ echivalente, in condițiile încadrării în cotele alocate­­ de energie electrică și gaze naturale. Formația maistrului Tudor Gherghinoiu se detașează cu cele mai bune rezultate. (Continuare in pag. a Ill-a; Măsuri, indica!», sarcini exprese stabilita de Comandamentul județean pentru coordonarea lucrărilor agricole Săptămână decisivă, de maxim efort, de totală concentrare la întreținerea culturilor, la celelalte lucrări de sezon! In ședin­ța sa de duminică, Comandamentul județean pentru coordonarea lucrări­lor agricole a supus unei aprofundate analize modul cum se acționează pentru executarea lucrărilor agrico­le de sezon, pentru înfăp­tuirea exemplară a progra­melor pentru agricultură, stabilind, totodată, un com­plex de măsuri și acțiuni cu termene și responsabilități concrete. Finalizarea în 2*3 zile a însămînțării și plantării... ...ultimelor culturi pe ab­solut toate suprafețele pla­nificate, pînă la ultimul hec­tar. Din controalele exerci­tate în teren de factori cu munci de răspundere de la nivelul județului s-a con­statat că mai sînt încă su­prafețe neînsămînțate și ne­plantate, atît în sectorul so­cialist, cit și în cel al gospo­dăriilor populației. In mod normal tutunul trebuia ter­minat de plantat pină la 10 mai. Or, în prezent, cînd ne aflăm la începutul lunii iu­nie, în C.U.A.S.C. Seaești, de exemplu, deși răsadul era bun de plantat de peste zece zile, lucrarea n-a fost urmărită cu perseverență și exigență, nu s-a insistat asupra realizării și depăși­rii vitezelor prevăzute. La Cernătești, cu două zile în urmă, din 40 ha destinate tutunului fuseseră plantate abia 25, la Rusu — 27 din 40 ha. Asemenea rămîneri în urmă, cu totul și cu totul inadmisibile, sînt și la Ar­­getoaia, în unele unități din C.U.A.S.C. Cîrcea, Robănești și altele. Este cu totul de ne­înțeles de ce în C.U.A.S.C. Zănoaga — unde există uni­tăți cu tradiții de multe de­cenii in cultivarea tutunu­lui, — pînă acum două zile cultura respectivă a fost plantată pe o suprafață mult prea mică. La baza acestei stări de lucruri necorespun­zătoare stau lipsa de ordine și disciplină întîlnite îndeo­sebi la Castranova, Teslui, Radomir. De altfel, la a­ceastă din urmă unitate — Radomir — inginerul șef, Corneliu Ionescu, manifestă o condamnabilă indiferență față de soarta recoltei, el stînd mai mult în concedii decit in unitate. S-a considerat a fi ne­corespunzător faptul că, pînă in prezent, programul de plantare a legumelor n-a fost realizat cu 1­400 ha. Ră­mânem­ in urmă în acest do­meniu se înregistrează in C.U.A.S.C. Seaești, Bechet, Măceșu de Jos, C.A.P. Ho­­rezu-Poenari, Catane, Bis­­treț, Plosca, Perișor, Virtop, Izvoare. A fost evidențiat exemplul instructiv al bi­roului executiv al C.U.A.S.C. Băilești, personal al organi­zatorului de partid, Mihail Petrescu, care se preocupă îndeaproape de ajutorarea cu forță de muncă, cu une­le materiale necesare a Aso­ciației economice de stat și cooperatiste horticole Boureni în rezolvarea mul­tiplelor probleme cu care se confruntă. S-a ridicat în mod expres ca pretutindeni, fără excep­ție, în două-trei zile să se încheie in cele mai bune condiții insămințatul tuturor culturilor, plantatul tutunu­lui și legumelor pe ultimele suprafețe. Comandamentul județean a apreciat că nu se acțio­nează cu toată energia și răspunderea pentru reali­zarea programului de cul­turi intercalate. Astfel, la Asociația economică cooperatistă pomicolă inter- Vîr­­vor, precum și la ferma seri­cicolă de la Leu, practic, n-a fost luată nici o măsură pentru însămînțarea culturi­lor intercalate, deși la fer­ma amintită există 70 ha cu duzi, unde este absolut obli­gatoriu să se realizeze cul­turi intercalate. Este, insă, revoltător să afli că, acum, la începutul lunii iunie, în C.U.A.S.C. Zănoaga — su­prafețe inițial destinate tu­tunului și altor culturi au fost ocupate pînă nu demult cu coceni netăiați, netran- AUREL FRIGIOIU (Continuare in pag a tll-a) Duminică, platoul Teatru­lui Național din Craiova a „îmbrăcat“, frumoase „straie“ ale artei populare specifice Olteniei, zonă etnografică bogată și deosebit de repre­zentativă în peisajul stră­vechii noastre culturi. Spu­nem a îmbrăcat fiindcă acest spațiu deschis, fami­liar craiovenilor, a devenit, prin Tîrgul meșterilor popu­lari, ediția a XlI-a, o veri­tabilă expoziție a artei autentice, prilej fericit de a dialoga cu vestiți creatori ce păstrează tradițiile locale. Manifestarea, înscrisă în ca­drul Festivalului național „Cîntarea României“, orga­nizată de Complexul muzeal județean, sub egida Comite­tului de cultură și educație socialistă al județului Dolj, a atras, din primele ore ale dimineții, numeroși amatori de frumos. Deschizînd tîr­gul, prof. dr. Luchian Dea­­conu, directorul Complexu­lui muzeal județean, a apre­ciat că actualul dialog din­tre public și creatorii popu­lari se constituie intr-un eficient mijloc de stimulare și promovare­­ autentice, contribuind, creației tot­odată, la educația estetică a maselor, la combaterea fe­nomenului de poluare a tra­diției populare. La vernisaj au participat reprezentanți locali de partid ai organelor și de stat, nu­meroși locuitori ai municipiului și comunelor din preajmă. Desigur, fie­care vizitator a fost și un posibil cumpă­rător, produsele fiindcă eta­late : în „n“ ceramică exem­plare, țesături din lână, păr de capră, o­­biecte de port popular, îm­pletituri din papură și nuie­le, crestături în lemn, instrumente muzi­cale — au încîntat ochii prin frumusețea și nota lor auten­tică. De data aceasta a fost o întîlnire numai a creatori­lor din Oltenia, județul nostru fiind mai bogat re­prezentat ca in alte ediții, organizatorii tinînd seama de diversitatea artei popu­lare promovată în­­ Dolj. Obiectele de ceramică au deținut cel mai important loc în expoziție, dialogul fiind susținut de meșterii din Horezu (Vâlcea) și Oboga PUICA MONDOC . (Continuare în pag. a II-a) Tîrgul meșterilor populari D­ialog de neuitat WOEîEMIA

Next