Lumea, iulie-decembrie 1979 (Anul 17, nr. 28-33)

1979-07-05 / nr. 28

dezvoltare. Aceasta, fireşte, impune noi şi importante eforturi constructive, iniţiativă, îndrăzneală, aplicarea cu fermitate a nou­lui, a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, realiza­rea unei calităţi superioare şi îmbunătăţi­rea eficienţei în toate ramurile economiei. Şi, implicit, asigurarea premiselor obiec­tive pentru o nouă sporire a nivelului de trai al poporului — țel suprem al politicii partidului. Rod al eforturilor creatoare desfășurate de întregul nostru popor, sub conducerea P.C.R., multiplele realizări din anii socia­lismului configurează, indiscutabil, o epo­că distinctă în istoria României. Este epo­ca creaţiei depline, a afirmării României în lume. Iată de ce, între munca paşnică a poporului nostru şi modul său de con­vieţuire cu alte popoare există o strînsă interdependenţă, o unitate cu adevărat dia­lectică. Pentru că reprezintă însăşi condiţia sine qua non a construirii noii orînduiri în România, independenţa naţională, suvera­nitatea, celelalte norme democratice de re­­­­laţii între popoare se află la temelia în­tregii politici externe româneşti. Lupta neabătută pentru pace, pentru destindere, pentru soluţionarea politică, paşnică, a marilor probleme ale lumii actuale repre­zintă un corolar al aceleiaşi opţiuni funda­mentale. Este ceea ce reafirma, cu deose­bită claritate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la Midia-Năvodari : „Unind cele două laturi ale politicii noas­tre, cea internă şi cea internaţională, in­tr-un tot unitar, vom acţiona neabătut pentru a asigura înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te­ pentru ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie, conlucrînd, totodată, strîns cu alte popoare pentru o lume a colaborării, păcii şi independenţei“. O expresie nemijlocită a acestei orien­tări statornice a României socialiste, a e­­forturilor pentru dezvoltarea legăturilor multilaterale cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi nealiniate, cu toate statele lumii, sunt şi cele două ac­ţiuni ale căror rezultate au fost examinate de Comitetul Politic Executiv : participa­rea delegaţiei române la lucrările şedinţei jubiliare a sesiunii C.A.E.R. şi dialogul ro­­mâno-cipriot la nivel înalt, prilejuit de vi­zita de stat pe care a efectuat-o în ţara noastră preşedintele Republicii Cipru, Spy­­ros Kyprianou. Prin înalta valoare a prin­cipiilor afirmate cu aceste prilejuri — ex­presie a politicii de întărire a colaborării internaţionale a României — acţiunile amintite reprezintă o parte semnificativă a dialogului internaţional al ţării noastre, a dorinţei ei permanente de a participa la schimbul mondial de valori materiale şi spirituale, spre binele propriului popor, al păcii, înţelegerii şi conlucrării internaţio­nale. Aprobind activitatea delegaţiei române la recenta şedinţă jubiliară a sesiunii Con­siliului de Ajutor Economic Reciproc, Co­mitetul Politic Executiv a subliniat rolul sporit al C.A.E.R., în faza actuală, superi­oară, in care se găseşte construcţia noii orînduiri în ţările socialiste, pentru solu­ţionarea corespunzătoare a problemelor complexe care stau în faţa acestora, pen­tru accelerarea egalizării nivelului de dez­voltare economică. In acelaşi spirit, Comi­tetul Politic Executiv a relevat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. în direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţilor de ma­terii prime, combustibil şi energie ale ţă­rilor membre, adincirii specializării şi co­operării în producţie, schimbului de tehno­logii avansate, moderne, intensificării coo­perării ştiinţifice şi tehnice în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii o­­perativităţii şi eficienţei sale, adincirii ca­racterului ei democratic. A fost subliniat, în context, rolul activ jucat de România în întreaga activitate a C.A.E.R., în per­fecţionarea continuă a funcţionării orga­nizaţiei, pe baza principiilor egalităţii, su­veranităţii naţionale şi liberului consimţă­­mînt al fiecărei ţări în vederea îndeplini­rii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Colaborării româno-cipriote — în toate domeniile — i s-au conferit, de asemenea, noi orizonturi, noi dimensiuni prin recen­tele convorbiri la nivel înalt de la Bucu­reşti, în urma cărora a fost semnată De­claraţia solemnă comună a celor două ţări. Dînd o înaltă apreciere rezultatelor rodni­ce ale recentului dialog, Comitetul Politic Executiv a arătat că Declaraţia semnată de cei doi şefi de stat reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strîns, atît pe plan bilateral, cit şi pe are­na internaţională, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. Să privim aceste noi acţiuni de politică externă ale României socialiste în contex­tul unui bilanţ cu totul deosebit, mai ales din ultimul deceniu şi jumătate, bilanţ care cuprinde o dezvoltare fără precedent a relaţiilor cu toate ţările lumii, cucerirea unui prestigiu internaţional de dimensiuni planetare. Bilanţ clădit, deopotrivă, pe ac­ţiune concretă, de zi cu zi, dar şi pe nor­me de conduită internaţională de înaltă va­loare morală , la elaborarea şi funda­mentarea cărora preşedintele Nicolae Ceauşescu a adus şi aduce o contribuţie esenţială. Creaţia de bunuri materiale şi spirituale a poporului nostru coincide, în mod fericit, în aceşti ani, cu o creaţie au­tentică pe planul valorilor politice umanis­te — aceste bunuri care, izvorîte din gin­­direa şi acţiunea unei personalităţi deose­bite, devin bunuri ale unor întregi colecti­vităţi. Avem sentimentul că multe dintre conceptele reafirmate în recenta cuvîntare a secretarului general al partidului şi în comunicatul asupra şedinţei comune a fo­rurilor supreme de partid şi de stat co­respund unui mod specific românesc de afirmare în lume, modului umanist în care poporul nostru înţelege progresul patriei şi al întregii omeniri — prin muncă pro­prie şi colaborare cu alte naţiuni, într-un climat internaţional fundamentat pe înţe­legere, colaborare şi pace. Este un mod constructiv, deschis înţele­gerii şi conlucrării, aparţinînd­ — la di­mensiunile lui cele mai înalte — actualei epoci din istoria României. Unei Românii care crede în prezentul şi viitorul ei, în construirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Iar încrederea este un atribut al creaţiei. 2 Săptamînal de politica externa apare in limbile română, engleză, franceză, rusă, germană, spaniolă 28­1819 2 5 iulie 1979 23 AUGUST 1944 - 23 AUGUST 1979 Împliniri socialiste în anul jubi­liar 1 Solidaritatea - dimensiune esen­ţială a politicii externe româ­neşti. George Serafin 10 România - idei in acţiune. Ecua­ţia dezarmare-dezvoltare : e­­xigenţe ale unei abordări de fond (II). Constantin Ene 18 ROMÂNIA ÎN CONŞTIINŢA LUMII Interviuri cu : Jean Francois De­­niau, William G. Milliken, Robert D. Ray, Richard D. Lamm, Mon­­ague Jayewickreme, Edmundo Lopez Gomez. 3-5 ARTICOLE, CORESPONDENŢE Nouă ani de la semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno­­sovietic. N. Pătraşcu: Pregătirea cadrelor de specia­lişti - expresie concretă a spri­jinului şi solidarităţii României cu ţările în curs de dezvoltare. Aristotel Bunescu 12 Beijing, încheierea lucrărilor Adunării Naţionale a Reprezen­tanţilor Populari. 13 Tokio. „Cei şapte" şi dosarul energetic. Florea Ţuiu 14 Managua. „Demisia trebuie să fie necondiţionată". Anca Voi­­can 16 Londra. Continuitate şi nuanţe noi in politica externă. Stelian Ţurlea 17 Roma. Consultări pentru un gu­vern „stabil și eficient". Marcel Negreanu 23 Beirut. Escaladări periculoase. Crăciun lonescut 24 Paris. Climat politic tributar „orizontului ’81". Eugeniu Obrea 25 Teheran. Noi decizii guverna­mentale. Liana Enescu 26 Delhi. O vară agitată. L. Ni­chifor 27 Kurt Waldheim : „O meserie uni­că în lume". 32 CONTACTE, SCHIMBURI DE OPINII Masă rotundă româno-portu­gheză. Ilie Serbanescu. Convorbire cu prof. univ. dr. Mircea Malița.9 REPORTAJ PE GLOB Filipine — aprecieri ale conlu­crării cu România. Virgil Tatomir 20­­­003 + 1. 28-29 PANORAMIC Automobilul, carburanţii şi cri­za de energie. 30 SERIAL Din istoria celui de-al treilea Reich. Enigme descifrate (II). Lev Bezîmenski 34 PUNCTE DE VEDERE DIN PRESA MONDIALA. 36-38 POSTA REDACTIEI. 39-40

Next