România Liberă, iulie 1945 (Anul 3, Nr. 282-303)

1945-07-06 / nr. 282

Pag. 2-a DE VORBĂ CU D. PROF. S. STOILOV, RECTORUL WufflSill­ms bucurești (Urmare din pap. l-a) înaltă ergo’..Oase, Unvoi­ Sih.’t’a. Acade­­mia, multe muzee, nenumărate teatre și așezăminte de euUu’­a. Câteva din ședințele solemne trio Academiei s’au ți­nut așa­dar la Leningrad, pentru a răsplăti — cu ace­­astă atențe — orașul unei uriașe rezistențe. D prof. Stoilov are ima­gi­nea Lenin­gradului int­ită. Ne mărturisește — cu multe, foa­­te multe emoții — că a fost profund mișcat de oamenii, de așezările și de nevoile Leningradului. „Pe acolo a trecut războiul — ne spune d-sa. Iam văzut urmele de la pri­ma întâlnire cu casele și oamenii lui. Am vorbit cu localnicii, am ținut sa mă in­formez despre toate cele ce a suferit acest oraș de pe urma cotropitorilor ger­mani. Oamenii îmi răspund gravi, cu o rezervă apăsată, nedecisă, nevindecați încă de suferințele lor. Toți pomeneau despre bombardamentele germane și despre foamea la care era supusă popu­lația din cauza încercuirii orașului de către nemți. Există acolo un muzeu nu­mit „Apărarea Leningradului” în care este păstrată o bucată de pâine uscată și mucegăită, pentru ca toți oamenii să-și amintească de zilele pe care nemții le-au făcut insuportabile, negre, la Le­ningrad. Refacerea Leningradului — continuă d. Stoilov — a început însă imediat după alungarea dușmanului. Fie­care cetățean a muncit pentru refacere, câte 60 de zile, astfel că orașul s'a re­deșteptat în foarte scurt timp, la o viață normală. Astăzi oamenii sunt liniștiți și viața devine din zi în zi mai normală. Moscova, orașul trans­format Despre Moscova, d. prof. Stoilov vor­bește cu admirația. Face considerații generale, se oprește la amănunte pito­rești, ne info­mează despre oameni, mentaități, orânduiri și realizări. — ,,Am regăsit Moscova — nu o mai văzusem dinainte de războiu — cu totul schimbată. Ceea ce m’a impresionat este spiritul ei grandios și imens. Moscova este locul unde poți să te convingi cel mai ușor că aici totul se lucrează pentru popor și prin popor. E foarte sigur că oricine vine aici e impresionat în pri­mul rând, de două mari Împliniri, care evidențiază imediat spiritul sovietic de a construi: „Metropolitanul” și „Teatrul Armatei Roșii”. Aceste două construcții uriașe dovedesc o mentalitate, un stil: confortul material și spiritual pentru marea massă a poporului. Pentru că și Metropolitanul și Teatrul Armatei Ro­șii (la care am văzut piesa „Acel dela Stalingrad”) sunt făcute pentru a da po­porului satisfacții imense. Sunt creațiile poporului, pentru gusturile, pentru tre­buința și pentru folosul Ioi. Din această cauză și Metropolitanul și ,',Teatrul Ar­matei Roșii” prezintă un confort inega­labil. Totul e ma­iestos. Prin aceste două mari realități oricine poate lua un prim contact cu grandoarea sovietică. Un lucru care m’a prA­esionat deose­bit la Moscova sunt apoi bibliotecile pu­­blice. Dacă a fost adevărat că Moscova a fost numită cândva orașul cu cele mai multe biserici, azi poate fi numit ora­șul cu cele mai multe biblioteci. Ași vrea să mă crezi că nu e puțin lucru ca o bibliotecă (e vorba de biblioteca L­e­­nin) să numere peste 10 milioane de vo­lume, peste patru milioane de colecții, să vezi in fiecare zi trei mii de cititori și cinci sute de copii intrând să facă lectură. Pentru că există aici o secție specială care angajează copiii la studiu, la frumos și la util încă de la vârsta cea mai fragedă. M’a impresionat, in deosebi, un amă­nunt. Intr’o sală de lectură a bibliotecii pentru adolescenți, în fund, stă impo­zantă o statuă a lui Cicero, sub care sunt săpate aceste cuvinte extrem de semnificative : „Non solum armis”. Tâ­nărul sovietic nu este numai un soldat brav, el și un adevărat adept al studiu­lui,­­­­eriturii. In concluzie, di­rector Skoilov ține să ne reamintească de ospitalitatea sove­­tică: „Am primit dela coleg­i noștri din U. R. S. S cărți, am stabilit imp­eriil modalitatea de a face și mai strânse legăturile culturale dint­re Român­a și U. R. S. S. Savanții sovietici au dove­dit și cu acest prilej că înțeleg să cola­boreze cu toată lumea pentru progresul șt­iinței. Vizita de la Mo­sova ne-a ușurat în el ge­na mentalității sovietice pe care de altfel, vom încerca s’o discutăm și altfel decât intr’o simplă convorbire”. Virgil Ierunca lupta împotriva tifosului EXANTEMATIC (Urmare din pag. l­ a) „Cât avem de plătit?” se gândesc ei cu groază. „Nimic” Ii se răspunde. Și după ce boala trece, omul se întoarce în bor­deiul lui, teafăr, ca și cum n’ar fi zăcut niciodată. „Și pe femei se tunde”, povestește unul din ei. Dar femeile au prins curaj. Dacă se vor îmbolnăvi se vor duce și ele la spital. Și când autoritățile vin odată la trei zile să cerceteze cazuri no­i, oa­menii se duc de bună voie să se inter­neze. ..Am­ înființat 23 de spi­tale in Moldova“ „Am plecat dela Moscova, povestește ■ mai departe, d-na dr. Bocerova, cu material sani­ar pentru înființarea mai­­ multor spitale și cu medicamente din abundență. Medicii români au procurat autobuzele și tot materialul pentru des­nfectare : etuve, gaz, băi, etc. Numai în Moldova am înființat 23 de spitale, cu o capacitate de 1346 paturi. Lucrând in fiecare 2 săptămâni, după care lăsam o echipă încă 2 luni, adică exact o nouă perioadă de incubație, am reușit să reducem mortalitatea de la 20% la S . Și spitalele au rămas să functoneze pe cât timp epidemia se va mai face simțită în Ardeal, în jud. Cluj, Sf. Gheorghe, Tg.­Mureș, Bihor, Sălaj, Maramureș, iar in Moldova, Suceava, Botoșani, Baia, Câmpulung, Dorohoi și Rădăuți. Pentru stârpirea bolii era mobilizat tot satul După ce toți intelectualii, jandarmii, moașele și poliția localității erau mobi­lizați, echipele iși începeau vizit­ele prin case. Cu greu ii urmau pe țărani spre spital, dar vigilenta medicilor era a­ât de mare încât n’a rămas vreodată un bolnav in casa lui. Dar se întâmpla ca in sat să se ivea­scă și alte boli Pe acestea, dorieni le îngrijeau cu aceiași sârguin­ă, însă nici­­odată nu internau bolnavul in spital”. Era delegația sovietică și-a luat dru­mul de întoarcere în patrie, după ce a lăsat pentru vecie, pe pământul țării noastre pe doctorița Iulia Gheorgh­ievna și sanitara Irina Stefanova, alături de sanitarul român I. Pop­escu, sacrificați în lupta de stârpire a exantematicului. Dacă războiul a aruncat omului să­­mânța, de moarte, pacea i-a readus drep­tul la viață. Și caravanele sanitare ro­­mâno-sovietice sunt solii acestei păci. Pentru marea lor operă pot fi socotiți eroi ai muncii de refacere a României. Liana Maxy Spărgători­i au intrat în... zodie­rea Banda spărgătorului Victor Profi­­reanu a fost prinsă, în timpul unei consfătuiri de mare importanță și... lovituri la domiciliul propriu, de că­tre șeful brigăzii a IV-a, d. Alimă­­nescu Eugen, cel care a pus mâna și fie numai puțin „celebra“ bandă a­ui Moncpa Gheorghe — zis și Gică Mic. Banda lui Profireanu a fost luată prin surprindere, așa că a­rsenalul de pistoale și mitraliere nu a putut intra in funcțiune pentru a o salva din mâinile forței publice. Spărgătorii au făcut chiar de la în­ceput, o sumedenie de mărturisiri, circa 15 lovituri și obiecte in valoare de 70—80.000.000 lei. Autorii Jafului de la fa­­b­rica „Olîm­p9“ sunt în mâna poliției Autorii jafului de la fabrica „Olimp“ au intrat pe porțile încăpătoare ale Prefecturii Poliției. Ei se numesc: Iordan Mihail, din strada Dumitru Huse 1. Chitu Avram, lucrător la fa­brica „Olim­pul”, Sârbu Ioan ceasor­nicar, Eltea Petrescu și Maria Banu. Sets numiții, după cum am anunțat, au pătruns în noaptea de 21-22 iunie a. c. in birourile firmei „Olimpul“ din str. Olimp 42 și au furat suma de £.200.000 lei. Pentru a putea scotoci prin casta de bani spărgătorii s-au topit unul din pe­reți cu un aparat de sudură, furat din atelierul fabricii. Cu actele dresate, răufăcătorii au fost înaintați Parchetului.­­Hoți de piese de», ante« mobil arestați m .1SEO * restat pe Tudor Constantin și Dumi­tru Motoroiu domiciliat în Ed. Bu­cureștii Noul 126. La o locuință a lui Motoroiu din­­ calea Griviței au fost găsite 5 electro­motoare, 17 ga­rb­uri de cauciuc, 69 fraze, 17 spirale de diferite dimen­siuni și diferite alte materiale mai vechi sau mai noui, provenite din furturi. Valoarea acestor piese și materiale se ridică la suma de aproape 12 milioane lei. Hoții au fost înaintați Parchetului. un COPIL DESCOPERĂ 2 NEMȚI ȘI ESTE APOI ÎMPUȘCAT DE ACEȘTIA O senzațională descoperire a fost fă­cută de copilul Cornel Moldoveanu, î n etate de 14 ani, în localitatea Archita din jud. Târnava Mare. De câteva zile, pândise în casa pa­racliserului Sehne­der doi adivizi sus.­p.cți. Mai tâ­ziu și-a dat seama ca sunt nemți îmbrăcați în pantaloni mili­tari.“ Pentru a-i împiedica să plece și pentru a-l prinde, copilul a dat alarma, chemând trecătorii. Dar unul dintre nemți, cu o armă automată a tras câteva focuri rânindu-i grav. Nemț­i au încercat să fugă dar au fost arestați. Copilul a fost internat intr-un sanatoriu din Sighișoara și se pare ca va scăpa cu viață. După arestarea celor doi nemți pa, îachierul Schneider a dispărut ȘaȘa PIÎ a 4 hmanialihsr­Á IHFBgai ATIl IBI Sindicat.­ Sindicatul funcționarilor Casei Școalelor și a culturii poporului, organizează in prezența d-lui minis­tru Șt. Voitec, un festival muzical in sala de spectacole a Școalei Centrale d­in str. General Lahovary No. 3, pen­tru ziua de Joi 5 Iulie, orele 18. # Un­unea Sindicatelor Sanitare aduce la cunoș­tnța celor interesați că vor fi organizate cursuri serale pentru tehni­cienii dentiști în vederea examenelor, atât pentru lucrători cât și pentru maeștri.­­ * Cursurile vor începe până in ziua­­ de 15 Iulie a. c., se vor ține de două ori pe săptămână câte două ore și vor tura trei luni Participarea la examenul de califi­care va fi condiționa­t de frecvența regulată a acestor cursuri.­­ Toate sindicatele componente laic U­niund Mine, Petrol și Gaz metan, vor raporta în scris cel mai târ­ziu până la 15 mii 1945 activita­tea fiecărui resort cultural. Si­ndica­­țiie sunt rugate a da date cât mai exacte in fiecare resort, pentru ca astfel responsabilul cultural al Uni­unii să se poată deplasa acolo unde nevoia este mai mare­ * A. TS. Ei. U. S• Ședința Plenară a Secției Economice Arlus, care s’a anunțat pentru data de Vineri 6 Iulie a. c., orele 17,30, la se­diul din cal. Victoriei 115, se va ține în aceiași zi și in aceiași oră la sediul din str C. A. Rosetti, 5.­­ Joi 5 Iulie 1945, ora 4,30 p. m., la sediul A. R. h. U. S.-ului din str C. A. Rosetti nr. 5, în cadrul Secției Ofi­țeri de rezervă, d. col Stănescu va con­ferenția despre: „Spiritul la Armata Sovietică”.­­ IMSI — In cadrul manifestației sportivo-cultu­­rale de Duminica 8 Iulie a. c. a Tinere­tului Progresist de la A. N. E. F., organi­zată cu ocazia deschiderii primului con­gres al Tineretului Antifascist din Bal­cani, va avea loc distribuirea premiilor acordate elementelor tinere, gazetărești, la concursul liber de presă, organizat de Ministerul Propagandei, în cadrul Săptă­mânii Tineretului Antifascist Mondial și anume: Victor Florescu, soldat, premiul I, lei 25.000; Petcu Dumitru, elev Lic. Aurel Vlaicu, premiul II, lei 20.000; Alex. Mințu, premiul III, lei 15.000; Georgescu Tuți­anca, elevă Lie. I. Hajdeu, cl. V, premiul IV lei 10.000; Șerban Alexandru, maestru In Ind. metalurgică, premiul V, lei 5.000; Traian Dumitrescu, elev el. VI Lie. Aurel Vlaicu, premiul VI lei 2.500; Simion Gab Drestdiere, student, premiul VII, lei 2.500; Ion Potopin, student, premiul VIII, lei 2.500; Ionel Stoica, elev, premiul IX, lei 2.500 și p. s. Verone, student premiul­­ lei 2.500. •Ios Duminică 8 Iulie ora 8 dimineața tineretul progresist organizează o manifestație sportivo-artistică pe stadionul A. N E. F. cu prilejul deschiderii Congresului Tineretului antifascist din Balcanî. Vor avea loc concursuri cu premii pentru: atletism cross, dansuri na­­țîonale, fanfară. Serbarea se va încheia cu match de foot-ball. # Cooperativa ..Victoria“ Pentru distribuirea textilelor (materiale pentru rochii) cerute și aprobate pentru membrele cooperatoare din întreprinderi. Joi 5 iulie 1945, se vor prezenta la Maga­zinul Cooperativei „Victoria“ din Str. Oituz Nr. 10, responsabilii de cooperativă ai următoarelor comitete: C.­­ Filaret, Banca Comercială Roma­nă, Wolff, Hidro Caloria, Nistriana, Ti­pografia Țăranu , Co., Sindicatul Me­­talo-Chimic. tfr Cooperativa „Victoria" anunță că la depozitele S.A.R. „Praho­va“ din Comu­na Militari, Șos. Olteniței (Bellu), Șos. Giurgiului (Șerban-Vodă) membrii coope­ratori se pot aproviziona cu petrol, în fiecare Marți și Vineri (dimineața) pre­zentând distanța de cooperator. * Cooperativa de Consum „Victoria" a­­nunță membrii cooperatori din sectorul IV Roșu, deschiderea un­ui magazin de coloniale în Calea Griviței Nr. 150, unde se vor putea aproviziona. Magazinul este 17. 8. 1. €. Sindicatul comercianților de bom­boane, agiîaț­ia U. S.­­ C. face cu­noscut comerciantîl or din această branșă, că a obținut pentru mem­­bri sindicatului o cantitate de 6.000 kgr bomboane de la fabrica „Hess” B~a­or și 2 000 kgf bomboane de la fabrica­­ Kandia“ Timișoara. Distrrirea mărfurilor va începe săptămâna viitoare. * Școl­are Vineri 6 Iulie ora 18, va avea loc la Clinica Stomatologică de la Splt. Colenti­­na, Inagurarea Cursurilor de Tehnicieni dentari. Minsterul Educației Naționale aduce la cunoșt ință domnilor președ‘n'i de­­ comisii de bacalaureat, că fiii funcțio­narilor ministenilor educației nationale sunt scutiți de taxa. de examen prin asimilare cu membrii corpului didact ic. roufe«@»"' Sindicatul Lenin și forestier. convoacă toate comitetele 81 delegații din între­prinderi pentru Joi 3 Iulie a. c. la sediul sindicatului din str. Romulus No. 88, la ora 8 după masă. * Eforia, aces­tei de ucenici industriali Nr. 10 din Bucova. Sos Mihai Bra­vul Nr. 169 tine adunare generală a­­nuală in ziua de 7 Iulie 1945, orele 17 p. i­­. in localul școalei. Domni i patroni, reprezentanții legali ai ucenicilor și d-noi membri »ț Eforiei * I» TMBA Comitetului F. N. D.-ului Sectorul IV Roșu, r­e­ședință Sâmbătă 7 Iulie 1945, în localul Primăriei, din B-d­ul Banu Manta orele 17, (5). Comitetele de întreprinderi ale societăților și firmelor de transport precum și ale garajelor și diverselor întreprinderi neîncadrate într-o gru­pă specială la sindicat, sunt convo­cate pentru Joi 5 Iulie ora 18 precis la sindicat în str. Batiște nr. 6—8 pentru a 11 se face comunicări ex­trem de importante Sindicatul Patronilor Meseriași Patiseri, Plăcintari și Simigii, convoacă pe toți patronii la consfătuirea ce are loc pentru alegerea definitivă a comitetului, Joi 5 iulie 1945 orele 17,50, la sediul Societății de Cultură „Macedo Română" din Calea Rahovei Nr. 29. Uniunea femeilor antifasciste La sediul Uniunii Femeilor Antifas­ciste vor avea loc cursuri — trei ore săptămânal — de toate gradele, pentru limbile rusă și franceză. Pentru limba franceză se percepe o taxă de 2000, (două mii) lei Pentru limba rusă, cursu­rile sunt gratuite, înscrierile se fac zilnic la sediul U­­niunei din Splaiul Independenței, l Uniunea Patrioților Cercul de studii al medicilor din U. P. M re ședință azi Joi 5 Iul!" ora 19, în sala ministerului Asigură­­ri­o­ Socia­le din B-dul Carol nr. 33. Va conferenția d. dr Alex. Toci­­lescu despre: „Aspectele problemei tuberculozei în România“. * Sectoarele și Circumscripțiile Uniunii Patrioților țin astăzi Joi, 5 iulie 1945, ur­mătoarele ședințe: SECTORUL T GALBEN La sector, ora 18, financiara și U.S.I.C. Circ. 2 și 5, ora 19, școala de activiști. SECTORUL TI­NEGRU Circ. 11 și 12, ora 19, meseriași; Circ. 13, ora 18, secția auto-pază, ora 19, negustori; Circ. 14, ora 17, funcționari; Circ. 15, ora 18, negustori, ora 19 func­ționari, ora 17, secția auto-pază; Circ. 16, ora 19 școala de activiști; Circ. 17, ora 18 secția financiară, ora 18 liber-profesioniști, ora 20 cultural­­politic. SECTORUL ITI ALBASTRU La sector: ora 13—14 ajutor; ora 18, profesiuni, intendență și presă; ora 19 S­C P. Circ. 21 și 25: ora 19 financiară și F.L.S. ora 19.30 comisii stradă. Circ. 26: ora 19,3/­ F.N.D. Circ 29: ora 18, comisii de stradă și a­­jutor; ora 19 F . D. Circ. Șerban-lTodă ora 19, financiară, ora 20 profesiuni. Circ. Progresul, ora 19, comisii de stra­dă, ora 20, financiara. SECTORUL IV ROSII Comitetele de sector si comitetele de circumscripții, vor tine ședință la ora 19, la sediul circ. 15, calea Călărași 61. Comuna Grivița, ora 19, comisiile de stradă. * CURSURILE DE AZI JOI 5 IULIE 15 Ora 5—6 BIOLOGIA Prof. Dr. E.­­• Crossu: Lucrări de seminar. Ora 6—7 FILOLOGIA. Prof A. Grij. Despre neologism. Ora 7—9 DREPT AV. M. Manoliu: Dreptul social. Ora 8—9 FILOZOFIA Prof. Ath. Jța: Logica. Cursurile au loc la Facultatea de Tr­­mad­e și anume: Cursurile de Seminar de Biologie și Fi­­lologia în Amfiteatrul de la etaj I. Dreptul și Filozofia la etajul III. & Culturi . Uniunea Populară Maghiară aduc la cunoștință că in cadrul conferinței cu­­­turale săptămânale, Joi 5 Iulie a.­ d. Vilmos Székely va vorbi despre p­oezia politică a lui Ady. (Intrarea Zamil Nr. 6). * Pentru a da posibilitate mailor populare să participe la ultțele evenimente ale lumii democite, Direcția Cinematografiei din mi­nisterul Propagandei organ­iază în fiecare joi, procedhunl gratite în aer liber, cu un bogat program de jurnale de războiu, filme distra­tte culturale, etc. Populația Capitalei este instală să ia parte mâine­loî b Iunie ora 21), la cele două reprezentații, ce vor avea loc in: Piața Puisi (13 |^rê t«mbrî?) ?! Oolintim Comitetul Democrat Perc­esc Comite­ul Democrat Evreesc Invită pe toți c-nli medici evrei, reintegrați in di­ferite ministere, la o consfr­uire in vede­­rea examinării situației lor profesionale. Vineri 6 Iulie a. c. ora 5 d. a. la spitalul :,Cardas-Noua Maternitate" str. Tratat Nr. 27. * Corpul Didactic Evreesc din Capitală, întrunit in adunare generală Marți 3 Iu­lie 1945, în localul școalei primare „Ia­­cob și Carolina Loebel“ din str. Mir­cea­ Vodă nr. 28, ascultând expunerea de progran a Com­i­etului Democrat Evre­esc, expunere făcută de către colegul Paul Iscovici, aderă in unanimitate la acest pro­gram pentru înfăptuirea că­ruia ințelege să dea tot sprijinul. * Apararea Patriotică In cadrul campaniei de Ajutorare a victim­elor războiului hitl­eri­st. Apă­rarea Patriotică a împărțit, în toată țarra, unel­te agricole, soțiilor ostași­lor ecoceratrați, văduvelor și Invali­zilor de războiu. Prefectul de Dâm­­bovițz, făcându-se interpretul recu­­noștinței țăranilor din județ a trimis Comtetului Central al Apărării, ur­­mătoarea scrisoare: „Big a primi atât în numele meu personal cât și al populației nevoiașe din acest județ, cele mai călduroase mulțimiri pentru ajutorul dat In u­­neltire agricole a căror valoare se ridici la suma de lei 2.450.000’. Prefectul Jud. Dâmbovița Gh. Popescu $ * Diverse­­ prof. ing. Gh. Nicolau, Ministrul Asificărlor Sociale, a sancționat sever pe funcți­onarii în subordine, care au negljat trimiterea de urgentă pentru muritorii aflați la cura de băi dela Teturghiol, a unui "parat de radio pe car­e-sa l-a promis cu ocazia vizitei ce făcut-o la Trehirghiol. * Pi grup de muncitori din întreprin­sei" apar’m­ard sect. II Nemi, orga­­n­ tiază pentru Dum­ini că 8 Iulie a c„ del ora 9 dim. până la ora 8 seara, o serbare câmpenească. In pădurea Pred­imon (tramvaiul 7). S’nt Invitați a participa cetățenii Chitalei. .. ■­. prof. Ing. Gh. Nicolau, Ministrul Agurărilor Sociale, a aprobat un alu­­t"­ excepțional de lei 50 C0i soției de arginat Ghe''-"h',la Strica care a dat r­a stere la trei copiii. *o‘i sănătoși. Fe­lda mai are încă alți 6 copii. Comisariatul general al refugiaților d­­uce la cunoștința refugiaților din Mol­ova și Bucovina de Sud, care au făcut treni pentru reîntoarcere la căminul­ cu­­­renul special“ ce se formează de acest omisariat, că plecarea trenului s’a fixat entru ziua de 7 Iulie 1945, orele ’0, din Sara­resti-Nord. Toți cei înscriși se vor prezenta la co­­misariatul general al refugiaților din str. .unei No 5, in cursul zilei de 5 și 6 Tu­­e pentru a primi tichetele Vor avea asupra lor biletul de depara­­tare, fișa de evacuat și Buletinul bi­­oului de Populație, cunoscându-se faptul că tichetele se eliberează nominal și per­­onal. Concurs lite­ cftr Editura „Cartea Rusă“, în dorința de a da un impuls tinerilor care au aptitudini literare, a hotărît să organizeze un con­curs literar pentru o lucrare cu tema. ..Cum vede tineretul progresist din Ro­mânia activitatea și realizările tineretului sovietic în războiu­l anti-fasciste*. Pentru clasarea celor mai bune lucrări se va alcătui un Juriu literar compus din: Un membru din partea „Tineretului Progresist din România"; un membru al TMTM1"1 care se va «n chide pe ziua de 7 Túlin a. c. A.R.S­U­S-ului (secția literară), un mem­bru din partea „Cărții Ruse“. Pentru lucrările premiate, Editura Car­tea Rusă** pune la dispoziția juriului 5<1 diferite premii în cărți, almanahuri, albu­me editate în U­R­S­S, sau în edituri propria, colecții de mărci sovietice pen­­­tru filateliști, discuri sovietice de muzi­­că ușoară și clasică și obiecte de art sovietice, în valoare de aproximativ L/ 200 nov. Primele cinci lucrări premiate vor publicate în diferite reviste și ziare di toată țara. Doritorii a lua parte la concursul lit­­rar organizat de „Cartea Rusă“ sunt­­ găit să depună manuscrisul (m­aximu­ patru pagini de mașină) semnat citeț­­i adresa, profesiunea și specificarea vârst, la sediul organizației „Tineretului Po­gresist din România“, Str. Cobâlceni No. 14, până la data de 1 August 19, cu mențiunea „Pentru concursul liter” organizat de „Cartea Rusă**, Universitatea liberă ar.mf ?C­ t Ridicarea se face zilnic între orele 9—1 dimineața și 11­7 p. m. și se eliberează numai personal. La ridicare trebue să prezinte titlurile de pensie. Iar cei ce nu te posedă încă­ să aducă dovadă că aparțin acestei cate­gorii. *■ Minunii 1Crî”c]tie* aduce la c3, la d­tul-TV^fru­da ^fat ^itt***1 si­Pt rusneurWe tva +t*vin de dTM1^ săp­tămâni, începând de Vineri 6 Iulie a. c. Se aduce la cunoștința Invalizilor, Vă­­duvelor și Orfanilor sâ se prezinte la se­diul organizatei din str. Cobalescu NII pentru a ridica cartelele pentru eco- . De la P. T. T. Direcțiunea Generală P. T. T. aduce la cunoștința publicului că pe ziua de 2 Iulie a. crt. s’a redes­­chis în București la gara de Nord ghișete poștale pentru prezentarea coletelor de unde vor putea fi ex­pediate la destinație cu primele curse și fără nici o întârziere și în aceleași condițiuni ca la oficiul poștal Central. Se recomandă publicului și tu­turor întreprinderilor din capitală de a se servi de aceste ghișete spre a se putea descongestiona oficiul poștal Central evitându-se astfel întârzierile și aglomerația pui­ Icu­lui la ghișete. m SE nu PRIMESC CERERI DE REEXAMINARE A ELEVILOR Ministerul Educației Naționale face cunoscut celor interesați că sub nici un motiv nu mai primesc cereri de reexaminare. Pentru cazuri excepționale i, s’a dat școlilor ordinul circular Nr. 155115 din 1945, astfel că orice cerere se va adresa direct direcțiilor de școli care au dreptul să le rezolve iji­ca­ I <âM«agitiîl»r «aafittg DESCONGESTIONAREA SERVICIILOR MINISTERULU SE ENTERNE UNDE SE VOI DEPHNIPETilliLE ADRESATE RCÍSTÜI IPARTANÉRT Constatându-se că, din c auza aQlă mediențele în zilele ce-și vor fixa deaseme­­nării serviciului în noul stat al minis­ea în B-dul Car­ol . 78_ Serului Afacerilor Interne in strada A­ [UNK] . Accesul In Palatul Ministerului A­, se îngreunează unui mers aliceriior Interne din str. Academiei va semen, producamuse Mam­ o­)se ivt cu stricte(e_ între urei. ,o_ numai pentru Miniștrii, Secretari Ge­­rali, Inspectori Generali, Prefecți, i""­uri, funcționari superiori dela alte apartamente, delegați și curieri cademici, acestor eri în rezolvarea cererilor marelui pu­blic, d. ministru Tetihari Iorifescu in dorința de a se satisface ții se rezolva urgent doleanțele publicuh. a dispus luarea următoarelor măsuri: 1. Descongestionarea senililor prin mutarea Casei de Credit ș­iirectiunei M. C. N. T. în Bulevardul Ciol Nr. 78 (fostul local al Siguranței &\ului). 2. Funcționarea permanent in timpul orariului de lucru, a biroulmite infor­­mațiuni, in B-dul Carol Nr. 18, unde se dau informatiuni, se primei petițiu­­nile, se fac cercetările de nud,Vă. In acest scop, stau la disputia pu­blicului, delegații a tuturor dimiunilor din Minister între orele 9—13,­ în fie­care zi de lucru. Cererile cari nu pot fi, soluți­ate pe loc, vor căpăta un termen, la ei i se va da petiționarului rezultatul, la noul de predare. 3. Domnii Miniștri subsectdri de Stat, Secretari Generali, vor pritr au­li. spe­ "A PRELUNGIT LINIA si TRAMVAI Nr. 1«­ n urma Intervenției primarului olului Grivița, d T. Romanici și Ru Negru, ajutor de primar către Opțiunea Generală a S. T. R.-ului ru­i a Prelungi linia traomvaiului NilO până la stația „Chibrit”, d. autor general Manolescu a am­o­­ba această cerere și în consecință a dmus efectuarea lucrărilor. 1 începere de azi 5 Iulie a. c. a­­cra linie a fost pusă în circulație. DU FAZECEM ERGLEZH VOTEAZĂ DN NOU... 1 ft lcpIar 'ntre partidul laburist și ce­­/ snii are din paff' * ” helalte organizații progresiste, pentru n­,tragere a civilizației noastre, estej^ \ \ ^ Unită în mod unanin. tu) y \ Paul comunist exercită o influents engleze accentuează _ că .J“”“, „„„««■» 1------a­cestui sistem de securitate U constie­a strânsa cooperare între marile puter­­­i special între Marea Britanie, Uniunea­­ Sovietică și Statele Unite. Dar în politica internă există grave vergențe. Planul de patru ani al partidului conservator Pentru a c­mo­ș­e nai îndeaproape programul conserva­orilor fre mentă o citire atentă a planului de gu­vernare, dat pubicității de d. Chumhil in ziua de 9 Iunie. Care sunt ideile sale dominante . .. Intre industrie și Stat, relațiile vor fi de cooperație, și nu de control a celui din urmă asupra celei dintâi Guvernul va stimula mărirea produc­ției și va examina starea și nevoile f­e­­cărei indus­ii în parte, după meritele sale” .Noi credem a spu­- d­e­ chur­­chill, in varietate, nu în standard"­Pentru combaterea eventualelor­­ en­­din’e monopoliste ale unor industrii, se vor creia tribunale independente, care vor aviza asupra acei p­­ehestiuni Care va fi rolul Angliei în lume? A­­lianța cu U­R­S­S și prietenia cu Statele Unite pot fi menținute doar dacă anglia va fi puternică. Sau, după cum remarca cu humor colonelul Elliot (conservator): Conservatorii cred că nu există o soluție veșnică pentru menținerea păcii Omul are în el o licărire de la Dumnezeu, dar și Diavolul are un cuvânt de spus... simgura metodă de a preveni agresiunea aste d a fi gata să-l reziști Nu există drum de mijloc între acest punct de­­ „non-violenta“ preconizată de ^andi . De aceea un Stat trebue să aibă 0 ’Toată 0 marină și o aviație. In cazul TMstru:o armată, o marină și o aviație engleză, pu­ternică. Laburiștii propun națio­­nalizarea îmlustruior de bază Manifestul-program al partidului la­burist se ocupă și el de războiu, dar in relație cu problemele păcii Azi, ca­­ după trecu­­l războiu — scrie mani­festul — există pencolul unei peroade de speculă desfrânată, a unui val pen­ra­tru profitori. Azi Marea Finanța știe că lucrul acesta nu se va mai repeta de­cât dacă va fi ales partidul conservator, înverșunat dușman al controlului S­ a u­­lui asupra vieții economice. Partidul­­ laburist dorește menținerea controlului nu pentru el însuși, ci pentru a pre­veni ,,haosul și jaful care ar fi conse­cința renunțării la el”. Papidul laburist propune preluarea de către Stat­in­ schimbul unor juste despăgubiri a acelor industrii de bază care sunt .­coapte și răscoapte” pentru a vn­ra în proprietate publică : indus­triile cărbunelui, energiei electrice, transportului, fierului și oțelului. „Conservatori­i trebuesc îndepărtați de la putere", afirmă 5­est­derul comu­nist Harry Pollitt Partidul comunist englez, care numără 100.000 de oameni, este condus de Harry Pollitt și susține că pentru prevenirea șomajului și sărăciei, toate resursele țării trebuesc folosite spre Îndestularea masselor largi ale poporului, în aceiași măsură ca în timpul războiului. Din­­ această cauză controlul Statului, care a­­ permis până acum ridicarea producției cu 40% trebue menținut și adaptat con­dițiilor cre­ate de pace. In general par­tidul comunist este partizanul unei eco­­nomii planificate, a naționalizării in­dustriilor de bază, care vor trebui reor­ganizate atât din punct de vedere tehnic cât și al organizării. Partidul comunist afirmă că Indiei și țărilor coloniale tre­bue să li se acorde o independență com­pletă, având dreptul de a-și alege sin­­gure guvernele. ..Orice cetățean cinstit din această țară , a declarat recent d. Hary Pollitt trebui­e să-și dea seama de necesitatea îndepăr­t­ării de la putere a conservatorilor, care i­­u fost st­ri­»t la remorca Marii Fi­­i­ng*«. »a asee* e*ta «wwaMă 9 ! ank­a C1­SCi­ziuni a «indicatelor bri­wl asUPra UBei **» «in «»«ten. Ind­ul efs vedere liberal Îî Tic 1 englez va avea de șles între tru­dul conservator și partidul labu­j spunea undeva în manifestul luristi spre care am pomenit mai S’ e întrebarea: care el­te po­­z­a ?« pi partidului liberal, care nu a epus decât l­o candidaturi pentru ce i MO­­ndate ale Camerii Cernu­­­ i Hi­­berat suspn, _ ^ prin aceastș ară că 1 sunt ripsiți de originalitate ~ i I?roția naționalizării marilor in­­­dulii unite o chestiune de principiu, c tf:rAj,_.a»t Je caz. Iată cum defi­­n © și pol, liberală una din figurile de tarife partidului, lady Violet Bowlinder: ’ 4 di­n TM vitalitatea sistemului ' *nJ.rT' nilor private, — dar cel puțin I atâta simți vor dăinui dificultățile epocii dejiă războiu, nu putem re­­nun­ța l­a troiul din partea Statului, fără i­ ai grave prejudi­cii și nedrep­­tăți. 1 pj; suprimarea controlului . preturist”; j I doi fac cinci». ! Iată-i a dar ajunși la capătul drumuli hrn propus să ară­­m in mod smininn se prezintă azi parti­dele pollen Anglia și țelurile pe care le țin». Astăzi. í jg­i­tat întrebarea care se pune i­­resus de orice, și căreia nu avemru­r să—i răspundem estei Cine va fi ? Un cinc­in­ar englez, maiorul Hastings­­ei , odată că în strategie doi și cuiosc cinci. Se poate că a­­ceastă u­ Yiu rămâne adevărată și în politician oarecare măsură. Ce­­ea ce nu m­­i pjd­eca insă să facem câteva colț­i cu care vom incinta. In primi­r\ amintim că din anul 1922 și pâ­ j­dmr unul singur din cele șase pei care s’au succedat, a­m fost sprijin­ j rnt&rea majoritate a alegătorii cpgl, ^ făcut, sub o for­­mă sau alt sfecngă la o formă de coaliție. Nr, as ta a constat, intro anumită prin importanța parti­dului Uberg că a putut asigura prin numărul vor­^ah o înclinare a ba­lanței. r \ Pe­rfe al­­pl nu trebue desconst., deraia nl­iscimea partidului la­‘ burist, care a v­e­dere~" din 1935, a întrunit i­nsonant număr de voturi, nem­ai decât de conser­vatori. Dar fi 5, până azi, a venit războiul, cai bubi, că a adus un reviriment rîbdi jțiile „omului de pe stradă” care ar vez sa a devenit o­­mul d’n trupe. ^ Rezultatele Vs .Gallup­polis” (anchete în w. publică), arată că' laburiștii m­erg o majorit­a­te absolută d­ rest'. Dar totuși... ma­joritate. I Astăzi, când l ux britanic merge in fata urnelor tot cuvintele cu care începe mo­­ti partidului labu­­riu capă­t o t­irație deosebită . ..Alegerile vor avea loc in Marea Britanie, fi cea mai ma­e înericrt din A noastră a puterii de judecată și bunului simț al poporului nostru ___________L. Pâițescu om~vF111íebul­ul LATINA­I BACALAUREAT Mnisterul Iduc Nationale prec­­­icati că la exu­eis bacalaureat teo­retic la lucrarea s de limba latină, b­oiserul specialist propune trei tex­­te & tradus, din­­ comisia alege pe sei­nal ueor ț. au|ac«*ta va fi «9- sas |

Next