România Liberă, februarie 1946 (Anul 4, Nr. 454-477)

1946-02-01 / nr. 454

«ANUL III Nr. 454 C. 4 PAGINI 60 LE­­Ta» 8e francare plNfifg In numerar 60nL­aafpEt Sill Direcționîl generale P.T.T. LI,­­108.828^15 Septembrie 1944 cm și Reportaj Redacția și Administrația bucurești I, Str. Sărindar 5-7-9 Centrala Telefonică: 6.34.95 Toni Cec poștal Nr. 1378 ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA: MUNCITORI ȘI STUDENȚI: AUTORITĂȚI, INSTITUȚII, SOCIETĂȚI: 3 luni 4200 lei 3 luni 3.600 lei 40.000 lei pe an Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului Vineri J. Februari« 1948 REDACTORI RESPONSABILI: GR­IGORE PREOTEASA­­ NICULAE BELLIS ICE NOW LEGI ECONOMICE ; 0$) jt Vestea că se pregătesc o jjrif­ă serie de noui legi econo­­me­o mice a stârnit un val de M i S discuții în presă și o sus-Irun­m mi i­ nu^ campanie din par­­­tea unor cercuri, pentru se paraliza punerea lor în aplicare încă înainte ca textele să devină o­­ficiale. Pentru a se atinge acest rezultat s'au pus în discuție o serie întreaga de principii — privind libertatea co­merțului în special — pe care zia­rul nostru le-a discutat pe larg și a­­supra cărora socotim inutil să reve­nim. S'au făcut însă, cu acelaș pri­lej, o serie de afirmații care tind să denatureze adevărul și care trebuesc răspicat puse la punct în fața opi­niei publice. Este vorba în primul rând de le­gile economice din 8 Mai 1945- Toată lumea este de acord că aceste­­ legi n'au dat rezultatele așteptate. Am semnalat acest fapt încă mai de­mult- Unde însă intervine reaua cre­dință a celor care discută această realitate este în concluzia pe care o trag: legile din 8 Mai n’au dat re­zultatele așteptate, pentru că princi­piile care stau la baza lor n'ar co­respunde. Se caută în felul acesta nu numai să se discrediteze o serie de legiuiri, ci să se obțină un nou argument în favoarea unor categorii de întreprin­zători ale căror manevre speculative legile economice au căutat să le împiedice.. Realitatea este că dacă legile eco­nomice din 8 Mai nu au dat toate re­zultatele așteptate (deși au făcut un simțitor pas înainte în organizarea vieții economice), aceasta se dato­­rește faptului că nu au fost aplicate de toată lumea, cu toată eficacitatea și cu toată buna credință necesară condițiilor actuale ale economiei românești. Evident, lucrul acesta a fost posibil pentru că legile au avut și unele lipsuri în reglementarea controlului. Modificarea lor astăzi trebue să țină seama tocmai de a­­ceastă experiență. înțelesul princi­pal al nouilor legiuiri acesta trebue să fie­ de desăvârșire a cadrului le­gal creat economiei românești la 8 Mai 1945, de adâncire a lui, atât în ceea ce privește organizarea produc­ției și distribuției mărfurilor, cât și în ceea ce privește prompta aplicare a dispozițiilor legale Participarea capitalurilor la opera de reconstrucție națională va trebui asigurată în mai bune condițiuni, tocmai pentru că nu toată lumea a înțeles să pună interesele generale mai presus decât cele ale egoismu­lui personal. Cei care cred că vor putea deter­mina un curent în favoarea lor, cri­ticând legile din 8 Mai 1945, se în­șeală complet. Sabotând legile din 8 Mai, ei n'au dreptul să le discute valoarea, ci trebue să înțeleagă că necesitatea modificării lor și întă­ririi controlului economic se dato­­rește tocmai acestui sabotaj. Armele cu care au crezut că vor distruge legile amintite se întorc acum îm­potriva lor. Este o experiență care ar putea folosi și la capătul căreia domnii „specialiști" de la „Sfatul Ne­gustoresc" și din alte părți ar trebui să tragă singura concluzie posibilă: aceea că ei nu au decât un singur drum în față, drumul care să-i ală­ture luptei pentru refacerea econo­mică a țării. Orice întârziere, orice șicană, orice manevră de eludare a dispozițiilor legale, întârziind rein­trarea în normal, nu face altceva de­cât să oblige Statul să ia măsuri mai V. Borcea (Continuare în pag. 4-a) U­ngaria proclamat republică s-a LONDRA, 31 (Radio).­­ Po­tul de radio Budapesta a anunțat o scară târziu că Adunarea Na­țională Ungară a proclamat re­publică în Ungaria. CÂTEVA ZILE DESCHIDE O COOPERATIVA Primul transport de medicamente străine pentru cooperativă a sosit în Capitală DISTRIBUIREA MAMIM­LOR­ Ele Cum pentru se vor vinde la prețuri accesi­bile tuturor se va face distribuția In dorința de a nimici, d. dr. N Bag­­dasar, ministrul Sănătății, a hotărât Și hotărârea a luat de îndată, o înfățișare concretă —» realizarea unei cooperative de medicamente și în general de tot felul de produse farmaceutice, Intitulată ., Victoria"’, al cărei scop va fi de a pune la dispoziția tuturor cetățenilor din cu­prinsul Capitalei medicamente și alte produse farmaceutice, la prețurile cele mai ieftine cu putință. Cooperativa de mai sus a fost reali­zată și ea se va deschide peste câteva zile. Prin intermediul ei se vor desface toate medicamentele achiziționate din străinătate de către Comisia Specială a Ministerului­ Sănătății care a și trimis, "’în Elveția, după cum am anunțat la din. o serie întreagă de medicamente,­­ bordul motonavei „Transilvania‘. Cum va funcționa coo­perativa Pentru moment, cooperativa farma­ceutică „Victoria” va funcționa în cen­trul Capitalei cu un singur mare maga­zin de desfacere, urmând ca, treptat, nu­meroase sucursale mai mici să ia ființă pe întreg cuprinsul Bucureștiului. Ministerul Sănătății a tipărit o seamă de Instrucțiuni destinate medicilor și a­­genților sanitari precum și un mare nu­ Specula cu medicamentele constituie una din cele mai active ramuri ale bursei negre. OMUL BINE «FORMAT ȘTIE CĂ: © Ps­airsism de sistema­tizare a Capitalei a ■Sost itîcdîfîcâi. . © Polițist economică a descoperit 1­0,000 kgf, orez dosii. ® Camera Comicnelor a adoptat proectul de lege pentru naționali­zarea industriei căr­bunelui. © Președintele Tru?­­man, írfr'un mesaj a­­dresat Congresului re­comandă ratificarea împrumutului acordat Marii Britanii. Sabotajul speculanților din Gabroveni a căpătat f o r m e a g r e s iv e ii au Încercat să devasteze magazinul «Galleries Lafalette», după ce comitetele de întreprindere și Inspectorii de contTct asa sefili ©*tr8f Un fapt care iese din comun și de mă­sura întreagă a îndrăznelii de care sunt capabili unii speculanți și sabotori ai or­­dinei economice s’a petrecut ori în Ca­pitală. Este vorba de incidentul pe care l-au provocat câțiva negustori de pe străzile Gabroveni, Șelari și Oituz care au refu­zat să vândă la prețuri o­ficiale și au de­­venit agresivi când li s’a cerut insistent acest lucru. . . v O inițiata vă reeferirea pentru speculanți Dar să relatăm cum s’au petrecut fap­tele. Se știe că în dorința de a contribui la lupta de redresare economică și de repri­mare a speculei, comitetele de întreprin­dere ale câtorva mari magazine din Ca­pitală au hotărît să aprovizioneze la pre­țuri oficiale magazinele respective, pen­tru a putea pune la dispoziția consuma­torilor mărfuri tot la preț oficial. Inițiativa aceasta a dat timp de mai multe săptămâni rezultate din cele mai apreciabile. Ea a avut darul însă să irite pe­ speculanți, en-grosiști și fabricanți care-și vedeau stricate prețurile la negru și periclitate câștigurile ilicite de milioane pe care le realizează zi­nic prin sabotarea legilor Statului și prin dosirea mărfuri­lor pe care­ refuză apoi să le pună în cir­culație spre a se specula la „negru”.­­ In consecință, toți acești speculanți s’au hotărît să saboteze eforturile func­ționarilor cinstiți din magazine, organi­zând o campanie de denigrare a firmelor care urmăreau sa se aprovizioneze la preț oficial, cât și a sistemului adoptat de Co­misariatul Preturilor. Hotărârea aceasta nu poate fi desigur această organizație le-a publicat plătind „Sfatului Negustoresc” desbateri pe care m­asta organizație le-a publicat plătinc­ume serioase tocmai spre a sustrage pr­egustori împotriva respectării legilor eco­­nm­ice. Jnadevfi Adgbaterrie­>ficeștean­^Ji2^" (Continuare în pag. 4-a) In pagina ll­-a PROBLEMA ALEGERILOR VĂZUTĂ DE CONDUCEREA ! Speculantul din Gabroveni t — Și dacă vă mi? raft prea mici, vă rup picioarele la umărulor.** (Continuare în pag. 4-a) DE AZI ȘI MÂINE DECIZIUNE NoI...; 1) Având în vedere raportul No... din..., prin care nu se face cunoscut moartea subită a iepei cu intr. 0.32, care face parte din inventarul Pri­măriei...; 2) Având în vedere referatul Insp. Financiar...; 3) Având în vedere referatul d-lui Director al Dir. Economatului și șe­­­­ful Serv. Depozite. 4) Având în vedere procesul-verbal din..., încheiat de serv. Contabilității Dir. Economatului, prin care se pro­­pune scăderea iepei itr. 0.32, moartă subit, precum și imputarea pieței, vizitiului Gheorghescu pentru negli­jența de a nu fi luat măsurile nece­sare pentru jupuire; 5) Având în vedere și adeverința Notariatului Com..., prin care se confirmă moartea subită a iepei. 6) Având în vedere aprobarea d-lui Primar­u.j Moartea animalului dovedindu-se a fi din cauză de forță majoră, in baza art. 20 din legea Contabilității Publice. In virtutea drepturilor și îndatori­rilor ce ne sunt conferite prin legile și regulamentele în vigoare. Decidem: Art. 1. — Scăderea din scriptele contabile ale Dep..., a iepei matr. 0.S2, moartă subit,­ din caz de forță majoră. , Art. II. — Imputarea pieței în va­­loar­e de lei -10.180, vizitiului Gh­eor­­ghescu. Art. m. — D. Director al Economa­tului, este însărcinat cu aducerea la Îndeplinire a prezentei deciziuni. Primar, (indescifrabil). Secretar general (indescifrabil) Fără să schimbăm o virgu­lă — fără comentarii. ■ p. Conformitate. Mi­hai Apostolescu Adunarea gene­rala a Organizației Na­țiunilor . Cum s'au adjudecat: un tablou de Leonard, 5 jobene și un dac Amatorii de cărți rare, de autografe celebre, de manuscrise prețioase, de mobile scumpe, de obiecte de valoare sau de pânze ale marilor maeștri, cu­nosc fără îndoială autoritatea în ma­terie a vestitului „Hotel Drouot“ din Paris, unde se vând la licitație „arti­colele” înșirate mai sus. Prin „Hotel Drouot“ a trecut aproape toată istoria Franței, verificată și re­evaluată la prețul zilei. Sunt așa nu­mitele „grandes ventes”, în care co­lecționarii ciugulesc din fărâmiturile istoriei, aflate în vreo celebră succe­siune, căutând, în acelas timp, să e­­ternizeze mersul rotund al banului. ISTORIA PRIVITĂ CU OCHEANUL INFORS 1 la „Ionescu Delabrad“ m\­ ai Dela „Hotel CÂND SE VINDE TRECUTUL LA LICITAȚIE Repo­rtaj de ANDREI TUDOR In sus, pe Calea Victoriei, prin­ dreptul Academiei Române, dar pes­­­te drum de lăcașul nemuritorilor, se află o sală de licitații, numită „Ione­­scu Delabrad” la noi, unică în felul ei, unde și obiectele candidează la un soi de nemurire. Ba parcă, dintr’un punct de vedere, în sala de licitații se obține o verificare a nemuririi, la care cei de peste drum deocamdată­ nu mai aspiră. ...Sala ne dă o idee de cum trebui să arate „magazinul de antichități” despre care povestește Dickens. O îm­­grămădeală de lucruri eteroclite, o sinteză a mai multor civilizații, o tre­cere în revistă a secolelor: istoria pri­vită cu ocheanul întors. Găsești acolo semnele tuturor situațiilor sociale și împietrească în perenitate fluidli­tatea lui șugubeață. ..> Peste d­r&ani de „nemu­­ritori“ ^ BBK" de 01 gUStUlUi din Ultima sută Conducătorul delegației americane d. Edward Stefchinius ce întreține ou ^robite^'solari'^de’ Dlumb' a. Gladwin Jebo care îndeplinește funcția de secretar provizoriu al Or- ? scrobite, soldați de plumb,­ganizației până la sosirea d-lui Lie. „ I “ " “­­ (Continuare în pag. 4-a) A FOST FIXAT Cursul francului elvețian pe­ntru p­lățile în străinătate din dimineață a avut loc la mini­sterul finanțelor o importantă șe­dință a Comisiei valutare. La această ședință care a fost prezidată de d. ministru Al. Ale­xandrini. S-a examinat problema fixării cursului la devize pentru plățile necomerciale în străinătate. S-a hotărît ca în ce privește cursul francului elvețian să fie stabilit la 2445 lei. Comisiunea valutară își va con­tinua lucrările în cursul săptămânii viitoare. Ministerul Finanțelor a­­duce la cunoștința tuturor celor Interesați că pentru salariile cuvenite pe luna Decembrie 1945, impozitul pe salarii va fi aplicat cu cotele și în condițiunile stabilite prin legea Nr. 345 din 3 Mai 1945, cu modifi­cările aduse pentru mun­citori prin art. 37 din jur­­nalul consiliului de mini­ștri nr. 1486 din 10 Decem­brie 1945. Salariile cuvenite pe luna Ianuarie 1846, vor fi supuse impozitului pe salarii cu cotele a­duse și în condi­țiunile hotărâte care sunt în curs de legiferare. Cum unii patroni nu pot vărsa până la finele lunei Ianuarie 1946, impozitul a­supra salariilor cuvenite pe luna Decembrie 1945, se a­­cordă un singur termen până la 10 Februarie 1946, înlăuntrul căruia să se e­­fectueze plata acestui im­pozit, fără majorări. Termenul pentru depu­nerea declarațiilor anuale pentru veniturile care se impun­ la impozitele ele­mentare și anume: comer­cial, industrial și profesio­nal, se prelungește până la data de 28 Februarie 1946 inclusiv: De asemenea, termenii­ pentru depunerea deciși fi­ j­țiilor în vederea stabiliri­i sporurilor de impozit pe clădiri, se prelungește până la 15 Februarie 1946 inclu­siv: 1 1 In sfârșit, teremenul în­lăuntrul căruia urmează li se face comunicările de sumele plătite de orice persoană fizică sau juridică in cursul anului calenda­ristic 19­45, în vederea con­trolului impunerilor la glo­bal pe exerc. 1946/41, se prelungește până la 1 Mar­tie 1946 inclusiv, iar terme­­nul pentru plata contribu­ției extraordinare datorate­­ de firmele comerciala și industriale se prelungește dela 31 Ianuarie crt. la ÎS Februarie 1946.­­ SA PRELUNGITI TERMENUL PENTRU PLATA IMPOZITELOR DE SALARII, FIRME, COMERCIAL, INDUSTRIAL SI PROFESIONAL Filaturile de lână vor prelucra bumbac! INGENIOASA A UNOR TEHNICIENI Din cauza lipsei de materie primă, filaturile de lână și-au redus și unele și-au sistat complect activitatea încă de acum câțiva ani. Industrii în care pe vremuri lucrau mii de muncitori stăteau cu porțile închise ținând neproductive instala­­țiuni din cele mai moderne. Experiența de la „Indu­stria lârsei”* Odată cu sosirea în țară a bumba­cului sovietic, tehnicienii și muncitorii din „Industria lânei” din Timișoara, una din cele mai mari filaturi de lână din țară, în frunte cu d. director Vo­­iacek, au hotărît să depună toate efor­turile pentru a adapta actualele insta­­­cții pentru filarea bumbacului. Eforturile au fost încununate de a­cees. Industria lânei este în măsură tot să fileze bumbacul sovietic pe ma­șini de fi­at lână pieptănată. Imediat ce această industrie a anun­țat oficial rezultatele obținute, o de­legație compusă din tehnicienii tutu­ror filaturilor de lână pieptănată di­n țară, împreună cu administratorul delegat al OBI­C-ului, d. ing. Andrei Kim, s’a deplasat la Timișoara pentru A ,"verifica de a analiza îndeaproape din punct de vedere tehnic rezultatele obținute. Filaturile d­e lână încep lucrul BBB încercarea a fost considerată de că­tre comisie ca desăvârșită și în câteva zile „Industria lânei” va începe să prelucreze bumbac sovietic, urmând a se specializa în primul rând în filarea de bumbac țărănesc. Sistemul de lucru inventat, de către tehnicienii­­,Industriei Lânei” va fi aplicat în curând și de celelalte indu­strii similare din țară ca Scherg, Bu­­huși etc. încât nu peste mult timp cir­ca 20—30.000 fuse de lână pieptănată, fuse cari de ani de zile nu mai lu­crează, vor fi repuse în funcțiune. Se așteaptă ca în câteva luni să se ajungă la o producție lunară de circa 200.000 kgr. fire de bumbac pe cari le vor pune la îndemâna țesătoriilor și țăranilor filaturile de mână pieptănată. Noul procedeu inventat de tehnicie­nii de la Timișoara este menit să re­voluționeze întreaga industrie textilă din țară și odată cu mărirea produc­ției in acest sector să asigure în ace­lași timp posibilități de muncă pentr u mii de lucrători. INVENȚIE DIN 1MȘOARA 86 ani de la naștere­a lui Romain Rolland Cu acest prilej Partidul Comu­­­­nist Român a comemorat ori în­­ sala Dalles pe marele scriitor. Au vorbit părintele Galla Ga­­­laction, d-nii N. D. Cocea și Ilarioii Voronca. "4 . Reportajul în corpul ziarului, Părintele Gala Galaction vorbind

Next