România Liberă, iulie 1948 (Anul 6, Nr. 1182-1209)

1948-07-01 / nr. 1182

6 REGIZORI SOViETICI AU PRIMIT TILUL DE ARTIST A POPORULUI U.R.S.S. Printr’un decret al Prezi­­dimului Sovietului Suprem al URSS s’a acordat titlul de artist al poporului URSS p­en­­tu realizări excepționale în domeniul artei următorilor incrișori de cinematograf: G. V. Alexandrov, S. D. Va­­silev, V. I. Pudovkin, I. A­­píriev, M. E. Ciaureli, F. M. Eimler, conducător artistic al stud­o-ului cinematografic din Tilisi. EXCUSSIEi POPULARĂ LA CURTEA DE ARGES ȘI CUMPĂNA Oficiul National de Turism continuând executarea excursia, oilor pentru popularizarea tu­rismului. organizează in ziua de Dntaiască 1 Iulie a­c., o ex­cursie populară muncitorească la Curtea de Argeș și Cumpă­n. ftk.exan din București. Du­minică la orele 6 elimini ața pre­cis și înapoi­erea seara în jurul orei 21. Costul participării va fi de 300 lei de persoană. Fiecare își va lua hrană rece pentru o zi. Inscririle se fac la Biroul de Informeți ONT, din calea Vie­to­reiâ8 (Piața Reublicii). C­O­UNICAT ASUPRA CONSFĂTUIRII BIROULUI INFORMATIV AL PARTIDELOR COMUNISTE In a d­oua jumătate a lunii iunie a avut șC in România o consfătuire a Biroului­ Informativ al­cătuit din reprezentanții următoarelor Partide: Partidul Muncitoresc (Comunist) Bulgar — tovară­șii T. Rostov și V. Cervencov ; Partidul Muncito­resc Român — tovarășii Gh. Gheorghiu-Dej, V. Luca și A. Pauker; Partidul celor ce muncesc din Unga­ria — tovarășii M. Rákosi, M. Farkas și E. Gero ; Partidul Muncitoresc Pol­onez­­—tovarășii I. Eter­man și A. Zavadski; Partidul Comunist (bolșevic) al U.R.S.S. —­­tovarășii A. Jdanov, G. Malenkov și M. Ssisfov; Partidul Comunist Francez — tovarășii­­ J. Dire­los și E. Fajon ; Partidul Comunist Ceho­­slovac — tovarășii R. Slansky, V. Siroky, B. Gemin­der și G. Baresch; Partidul Comunist Italian — to­varășii P. Togliatti și P. Seechisa. Biroul Informativ a discutat fnrdu­enta situației din Partidul Comunist din Iugoslavia și a adoptat in unanimitate o rezoluție asupra acestei chestiuni, * (in pun­ a­­t­ a, textul REZOLUȚIEI BIROU­LUI INFORMATIV ASUPRA SITUAȚIEI RIN Pjiffici­ OUL COMUNIST DIN IUGOSLAVIA). CI REUȘESC TEHNICIENII SOVIETICI SĂ AS­GURE O PRODUCȚIE OPTIMĂ D6 VORBA CU ȘEFUL CELEI MAI BUNE SECȚIUNI DE TOPIRI A OȚELULUI DIN UNIUNEA SOVIETICĂ Personalul secțiilor de cuptoare producție. Principalele puncte ale pe metrul pătrat de podea a­cup­ Martit a uzinelor metalurgice din acestei întreceri sunt: Cine va da toarelor? Cine va da rebute mai Uniunea Sovietică, a desfășurat o mai mut oțel? Cine va reuși să puține? Cine va mic­șura mai mult mișca e de întrecere socialistă în obțină un maximum de randament (ContinuaFiTto­^ng. Va) Dacă treci linia ferată, de lângă Vama Obor, pe dreapta întâlnești o clădire roșie. Fabrica ..Metalîo globus“. Cele 11 secții ale fabricii produc: caele, fermoare, lămpi de gătit, felinare de vânt, tuburi pentru pa­ste de dinți, dopuri pentru sticle de bere, diferite bidoane de alumi­nium și orice fel de ambalaje m­e­tal­ ce. Mater­ile prime necesare fabr­­cației sunt: tabla și sârma. „Tabla o primim de la „Titan, Nadrag-Calan” ar sârma de la ’’Uzinele Oțelul Roșu”, ne spune inginerul șef Ivanovici. Dar ne lovim de diferite greu­tăți în privința materialelor. Spre exemplu la secția caele este între­buințată sârma trimisă de „Uzi­nele Oțelul Roșu”. Or, o însemna­tă parte din sârmă nu are forma dreptunghiulară perfectă și di­n a­­ceastă cauză, multe mașini se opresc. Până ce sunt din nou puse în funcțiune, se pierde destul t­ip din producție. E drept că meșterul Boroș Ion, a căutat să remedieze deficiențele sârmei, prin montarea unor dispozitive la mașinile de forjat. Aceste dispozitive au fost itroduse la 3 mașini și ele au da­rul de a regla sârma imperfectă. Astfel am recuperat o mare can­titate de sârmă, care înainte era inutilizabilă. Materii prime care lasă d­e dorit La secția de litografiat unde se pro­duc tablele pentru ambalajele metalice este necesar uleiul de in. Fabrica a pri­­mit însă o cantitate de ulei de tutun care se usucă foarte greu și împiedica astfel realizarea zilnică a celor 6.000 de foi de tablă programate. In timp ce­ uleiul de in se usucă în 12 ore, celui de tutun íi trebuie 3 zile Tot în legătură cu materiile prime,­ se constată că alama primita deja fabrica „Laromet“ iasă de dorit. Direcția trebue însă să facă — prin Oficiul căruia aparține — intervențiile necesare, pentru ca întreprinderile care-i furnizează materialele de calitate infe­rioara să remedieze cât mai grabnic a­­ceste lipsuri. Trecând prin halta mare a fabricei observă câteva mașini care stau în timp ce restul lucrează intens, c ©le 3 mașini stau din cauza lucrătorilor plecați în concediu. Deci orânduirea concediilor a fost defectuoasă, fiindcă lipsesc mai mulți oameni decât era îngăduit. Și producția suferă. Mai ales în­i mașinile (Conti­nuare în pag. ”2*1)“ IN ÎNTREPRINDERILE NAȚIONALIZATE Concediile trebue orânduite astfel ca să nu stingherească producția INOVAT» CREȘTERI DE PRODUCȚIE­ LA «METALLOG­LOBUS» d­in inițiativa Partidului Muncitoresc Român, secto­rul spitale .București, s’au organizat în fiecare Duminică e­­chi­pe sanitare­ care se deplasează la sala pentru a da consultații gra­tuite țăranilor și a împărți me­dicamente.­ Astfel s Duminică 27 Iunie au plecat l Jud. Ilfov peste 60 echi­­sam­fitare, alcătuite din medici,­­feti, surori și îndrumători sa­­i. Activitatea echipelor coBimele Județului Ilfov, e cela mai frecvente, pelagra­m­­ia și taberculoza, se ridică la procent nebanuit care imobiliz­ă deja muncă un mare număr ârani Astfel numai în campia sa ii­ia Rurală au fost înregistrate aturi de pel­agră din 65 de p­a­rasat consultați Duminică, ceia ce­ înseamnă 65% din numărul bolsia­ j­vilor prezentați la consult. Tot în Oltenița Rurală sunt 5 cazuri de tuberculoză înaintată, cazuri cons­tate la con­sultații. Deasemenni în comuna Darvari au fost găsiți 2 © bolnavi de pelagră și peste 40 bol­navi d­e malarie, dintr’un total de ISO de oameni prezenți la consul­tații. Tuturor bolnavilor li s’au împăr­­țit medicamente gratuite, iar acolo unde a fost cazul, s’a­­ procedat ime­diat la internarea lor în spital. O mentalitate care irsbuc să dispară in afară de consultațiile făcute individual, fiecare echipă sanitară a vizitat în cea mai mare parte casele locuitorilor, dând sfaturilo­­ necesare pentru o cât mai desavâr­­ ștt­ă curățenie a gospodăriilor și lă­ 1­murind țăranii asupra necesitați­­i sanitare - - ‘1 .Se observă însă că, mai există Ș ș­ azi, datorită în mare parte regi­­‘murilor trecute, care tratau jS.nS.ta­t Continuare în pag. 2-a)"TM BN CAMPANIA SAN­IT­ARĂ DIN JUD. ILFOV CONSULTAȚII ȘI MEDICAMENTE PENTRU LOCUITORII SATELOR RO­DELI UNEI INITIATIVE A PARTIDULUI MUNCIT­ORESC ROMÂN.-Dl VORBĂ CU PLUGARII m SPUi NAȚ­A VÂL­ZA^g ȘI DISPUI ROLUL SINDICATELOR AGRICOLE DESPRE UNII DASCALI de IO­ACHIM BOTEZ S’a dat, zilele acestea, de către Ministerul învățământului, o sumă de pedepse, unele mai aspre, altele mai blânde, unui lung șir de das­căli și dăscălițe de țară care nu-și împlineau datoria pe catedră și în lume. Așa de pildă, d. Marius din cutare sat din Vlașca, folosea mij­loace antipedagogice și barbare pentru îndrumarea sufletească a școlarilor săi.­­D. Ilie din acelaș ju­deț a fost dovedit de incapacitate totală și lipsă de pregătire in me­seria de dascăl. D. Grigore lipsea sistematic de la școală. D. Ion avea năravuri ce nu se potriveau cu obrazul său de învățător. D-na Florica nu-și dădea de fel ostenea­la de a îngriji de clasa sa, așa cum o femee harnică se poartă cu o răsadniță de flori. D. Anton care era chiar subinspector peste școli, a fost găsit vinovat de nepricepere profesională și anume abateri. D-na Dolînă... • JStraft /Mp jMMI V-J»-J Și tot astfel șirul celor pedepsiți cu izgonirea de la catedră, cu sus­pendarea cu gloaba din simbrie, cu mustrare, se lungește. . .iată, în sfîrșit, că nu mai merge ca înainte vreme când u­f­tele mai multe ori greșeli încarnate, nepri­cepere în meserie, sălbătăcie în purtări, se acopereau cu mușama­­ua unei­ vechi toleranțe. Se făcea, aim spune o vorbă, aguridă miere. Cine se gândea să dojenească cu tot dinadinsul pe cei care necin­steau scutul de argint luminos al Minervei?.. Cine-i da în vileag la gazetă, ca să-i știe toată lumea ?.. Odată, așa ca un musafir, ducăn­­du-mă cu un mare dregător al școlilor, la o școală de țară, și am aflat ? Copiii stăteau închiși în clasă sub paza unui vlăjgan înar­mat cu un retevenu, învățătorul care era și director, plecase la oraș fără înlocuitor, fără cerere de în­t nari sunt scutite de­­ taxe, d­­voire. Intrând în cancelarie, in­­tr’un ungher prăfuit, dregătorul cel mare a dat cu piciorul întrț o movilă de hârțoage, s’a aplecat, a ridicat o zdreanță de hârtie căptu­șită cu pânză, și a constatat cu in­dignare că era o hartă. A lepădat-o cu silă. S’a supărat. A rostit chiar câteva vorbe aspre față de cucoana învățătorului absent, care avea altă clasă și deci nu putea vedea și de cea a soțului său, așa cum nu poți îngriji de două octle cu urzici care dau în foc. „S’a dus pe copcă!” zisei către dregătorul cel mare ieșind pe poarta școlii spre mașina luxoasă ce ne adăsta în șosea. Dar el dădu din umeri și răspunse plictisit din vârful buzelor: „Ce să le faci?!” Și nu le-a făcut nimic. BĂILE­­ 1 TRENMI BAE C.F.R. Pilă LA DISPOZIȚIA PARTICULARILOR Conform aprobării Direcției Ge­nerale CFR, băile fixe­ și ale trenu­rilor bae CFR pot fi utilizate și de către particulari și familiile de ce­feriști. Pentru particulari se percepe o taxă de 30 lei individual și 20 lei pentru grupuri. .1. Familiile de ceferiști și pensip« REEDUCAREA DEȚINUTELOR DIN PENITENCIARUL VĂCĂREȘTI a DINTRE DEȚINUTELE ELIBERATE, NICI UNA N’A CĂZUT IN RECIDIVĂ Am scris despre opera de re­­succes de Direcțiunea Generală a ,deosebit de grăitor al măsurilor educare morală și profesională a Penitenciarelor din Ministerul A­ jluate în închisori de regimul noi­­deținuților, acțiune dusă cu mult facerilor Interne. Un exemplu! (Contini­axe"^ÎQ,“pag."e-ăr LISTA NOILOR ASESORI P­OP­U­LARI și încep să funcționeze cu începere de la 1 IULIE Cu începere de Joi 1 Iulie ce în­tră în funcțiune, pe lângă toate instanțele din țară, noii asesori­­ populari,­­ Ei au fost trași la sorți conform ai«#«, «» o mină­ de tr« i Rot, de către primii președinți ai tri­bunalelor din întreaga țară. Iată cine sunt asesorii popular de pe lângă instanțele de Ilfov trași la sorți de d. prim președin­te al Trib. Ilfov, d. D. Apostol. Curtea București SECȚIA I-A PENALA: Titulari: D. Bădescu, N. Surpățeanu și I. Cordea: Supleant­: Tr. Comșa, Mircea Mărcules­­cu, N. Val­ea, I. Stănescu, D. pîncă și I. G. lonescu, ______________ "''Tcon'imnărirto pa«­­a'­*! PRINTRE COPIII ABANDONAȚI LA INSTITUTUL DE PUERCULTURA SF. ECATERINA Alb, linear, ca o rocă cristalizată prin­tre pomii ce o strâng ca într’un brâu, și apoi se risipesc făcând loc unei pa­jiști întinsă, așa apare Institutul de Puericultura ”Sf. Ecaterina“ al Ministe­rului Sănătății. Am­ vizitat institutul trecând prin toate saloanele, care constitue diferitele etape pe care le parcurg copiii ce trăesc în acest lăcaș. Odată adus­ în Institut, copilul trebue să facă un stagiu de carantină în care timp este examinat medical, controlat, tratat dacă este cazul. Apoi trece în sa­loanele de adăpost, unde este bine ali­mentat. Numai după ce a început să crească în greutate, să se desvolte, pen­tru a exista siguranța că este deplin să­nătos, trece într-un salon în care rămâne până la plecare. Copiii tuberculoși și sifilitici au saloa­ne separate. Saloanele sunt foarte practic amena­jate. Pătuțuri albe stau înșirate la dis­tanțe egale între ele. Un termometru de perete indică tem­i jperatura camerei. Fiecare salon își are camera de baie proprie, cu două cădițe. La capătul fiecărui pat se găsește o fișă cu diagrame care indică starea­ generală a copilului.­­w îngrijirea­­ medicală " este făcută după indicațiile doctorilor. Institutul posedă un laborator chimic, unul de radiologie și o secție de prosectură. Copiii sunt toți vaccinați împotriva variolei și a scarlatinei. Copii și mame c­rolate In Institutul Sf. Ecaterina sunt două sute patrusprezece copii,­ care ating vâr­sta maximă de trei ani. Pentru fugaci problema alimentației creiază dificultăți mari, căci ei nu pot fi hrăniți numai cu­ produse lactate. De aceea a fost nevoie să fie primiți nu numai copiii abandonați ci și unii cu mame. E­i îndeplinesc rolul de doici, ajută la întreținerea curățeniei și la supravegherea copiilor. O pro­blemă ce se cere rezolvată Nu totul ese însă atât de perfect cum ar părea la prina vedere. Dacă acești copii se bucură de o bună îngrijire fi­zică, sunt însă lipsiți de posibilitatea de desvoltare psihică. Copii­ sunt lipsiți de vioiciune și nu manifestă nici­o dorință de joc. După relatările unei surori care mi-a dat mai multe amănunte din viața co­piilor, aceasta s-ar datora în primul rând faptulu că ei nu pot ieși din Insti­tut niciodată neavând legătură cu lumea exterioară. Deasmeni personalul care se ocupă de ei fiind în număr redus, est« Hilda Don» W­rjUi

Next