România Liberă, decembrie 1948 (Anul 6, Nr. 1314-1339)

1948-12-01 / nr. 1314

«..* m A ® A«* SPECTACOLELE ANSAMBLULUI DE CÂNTECE ȘI DANSURI AL ARMATEI Ansamblul Armatei expri­ma rezultatele taror eforturi consecvente, duse într'un bun spirit de muncă in colec­tiv, ia­r spectacolele sale con­­struiesc meritorii pași înain­te in domeniul valorificării­­ faste a bogățiilor folclorului național. In acelaș timp, prin însăși una din preocupările sale cen­trale, Ansamblul Armatei contribue în mod­­ eficient la adâncirea legăturilor de prie­tenie dintre poporul nostru și popoarele Țăr­ii Socialismu­lui, ale căror cântece și dan­suri populare ne sunt prezen­tate la un remarcabil nivel artistic. O­mogenitatea, ținuta sce­nică și disciplina sunt fără îndoială, caracteristicile prin­cipale ale Ansamblului Ar­matei. Programul nr. 2, pre­zentat zilnic pe scena din Calea 13 Septembrie este fl­atat pe aceleași elemente ca și programul din anul trecut: cântec și joc național, cân­tec și dans sovietic, coruri din opere, in plus el aduce un element cu totul nou la noi în sectorul coregrafiei; .viața ostășească tradusă in pași de dans. în interpretarea dansurilor noastre populare, este evi­dentă preocuparea de a păs­tra intacte caracterele moti­velor folklorice. Aceeași grijă pentru păs­trarea cât mai intactă a fon­dului original se remarcă și în dansurile ucrainiene. Pre­țuirea exprimată recent în a­­cest sens de Ansamblul so­vietic de dansuri al RSS Georgiene, constitue, fără în­doială, o recunoaștere a au­tenticității lor. O m­ențiune specială tre­­bue acordată formației de cor «orchestră, care alcătuiește nu numai un admirabil orga­nism de bază al Ansamblu­lui, bine echilibrat și cu fru­moase potențe artistice pe tărâm muzical, dar și un pil­duitor exemplu de disciplină scenică. Ce­ea ce trebue însă dus mai departe este efortul pentru obținerea unei cât mai bune dicțiuni a corului, (la care în unele momente cuvintele devin neînteligibi­­le). Deasemenea ar fi necesa­ri mai multă suplețe in­ exe­cutarea­­ romanțelor. ■­­• ■ Pline de interes, atât prin ineditul cât și prin­ realizarea lor sunt cele două dansuri cu caracter militar „Zi de re­paus in cazarmă” și „Patru­­la”. Dacă „Patrula” marchează rrepresive momente eroice din acțiunea unei formații in recunoaștere pe câmpul de luptă (ca rezerve asupra ele­meritului muzical care tot ni se pare totdeauna fericit), „Zi de repaus în cazarmă” este o realizare de înalt ni­vel artistic, cu un conținut extrem de substanțial, cu o evoluție admirabil dozată, al­ternând între scene bufe și momente care amintesc me­reu că totul se petrece în in­teriorul unei cazărmi unde domnește spiritul nou ca­racteristic armatei noastre populare. Fără îndoială a­­ceastă bucată coregrafică re­prezintă una dintre realizări­le cele mai reușite ale An­samblului Armatei și pune în valoare calitățile artistice ale echipei de balet. Dacă munca în colectiv dusă dealungul repetițiilor și îmbogățită prin critică și au­tocritică, trebue recunoscută ca izvorul direct al bunelor realizări care apar în pro­gramul nr. 2. cuvinte de pre­țuire se cuvin fiecărui com­ponent al Ansamblului și so­liștilor săi vocali: Ion Dron­­ca,­­Pia Panasteâcu, Smăran­­da Gaspard, Eliza Vasiescu­ și Angela Băd­escu. Trebue deasemenea subliniată con­tribuția adusa pentru forma­rea artistică a membrilor­ An­samblului de către prof. Al. Dobrescu pentru secțiunea de dansuri românești, Simion Sîotnin pentru dansurile ru­sești și sovietice, cpt. Dinu Stelian pentru formația de cor-orchestră. Nu mai puțin important este aportul adus Ansamblu­lui de compozitorii și textie­rii M. Vescan, Gh. Dumitres­­cu, Viorel Doboș, maior Va­­leriu Câmpeanu, cpt. Nicolae Constantin și cpt C. Ghid­­­ean. Dela 9 Mai 1947 când a a­­vut loc prima sa ieșire în pu­blic și până azi, Ansamblul de Cântece și dansuri al Ar­matei RPR a marcat sensi­bili pași înainte pe tărâmul fom­ației artistice și al omo­genizării elementelor compo­nente. Programul nr. 2 vă­dește o frumoasă ținută ar­tistică și are un sănătos con­ținut ideologic. Acest lucru ,trebue,dus în s­­iliștea ,. mai departe atât în ce privește echilibrarea spectacolelor — actualul program are 12 nu­mere de cor-orchestă și nu­mai 4 de coregrafie — cât și pe linia îmbogățirii conținu­tului. Prezența în momente coregrafice a vieții uziniere ar aduce o lărgire sensibilă a conținutului programelor și ar contribui la sudarea cit mai trainica a muncitorilor și țăranilor in cadrul Armatei RPR. Nu putem încheia fără a îndemna publicul să vizionne­­ze aceste spectacole ale An­samblului de cântece și dan­­­suri al Armatei care consti­­tue un organism viu al non­finim nostru cultural și artis­tic progresist. MERGEA FLORENTIN . A. DOBROLIUBOV L­a 29 Noembrie s’au îm­plinit 87 de ani de la moartea marelui gân­­ditor, critic și luptător al po­porului rus N. A. Dobroliu­bov. Dobroliubov a fost cel din­tâi gânditor materialist, pre­cis definit în concepția sa, care a apărut în Rusia vea­cului al XIX. Concluziile de ordin social pe care le-a tras de pe urma acestei poziții au mers și mai­ departe decât cele ale lui­ Cernișevski, ma­militanți, de la mijlocul seco­lului trecut. Pe acelaș plan în literatu­ră, critica sa a atins perfec­țiunea­ unui sistem științific bine închegat, ea având ca principiu de bază lupta pen­­tru realism, pentru o artă in­spirată din năzuințele po­porului, luptând pentru po­por. Studiile sale publicate în mare parte în vestita revistă „Contemporanul" au avut o influență hotărîtoare asupra marilor talente ale vremii, contribuind în mod efectiv la înflorirea vigurosului curent al realismului critic. Luptă­tor legal, semi-legal și ile­gal împotriva a tot ce punea in primejdie drumul societății spre progres, Dobroliubov re­prezintă prin opera sa litera­ră, critică și filozofică, unul din momentele cele mai im­portante ale culturii ruse, prin faptul că a pregătit cli­matul necesar desvoltării i­­deilor revoluționare ale mar­xism-leninismului în Rusia. Moartea sa cu totul pre­matura, (la 25 ani), nu i-a dat posibilitatea să-și ampli­fice și să-și desăvârșească o­­pera. Cu toate acestea prin tot ceea ce a făcut pentru po­porul rus, el poate fi socotit ca unul dintre cei mai de seamă precursori ai înainta­rele sau tovarăș de idei. A­­ceasta a fost posibil datorită atitudinii sale intransigente adoptate față de orânduirea țaristă pe care Dobroliubov nu a încetat să o combată, alături de ceilalți gânditori tei ideologii sovietice. ȘTIRI DE LA CĂMINELE CULT­­UALE . Peste puțină vreme, la Brașov va lua ființă unul din cele­ mai frumoase Atenee din țară. In timp de trei luni pentru construirea acestui Ateneu au fost prestate 20 mii de ore voluntare. Țără­nimea muncitoare din comu­nele vecine Brașovului (Stu­­pin, Cimbav, Cristian, Cod­­lea, Dârste) a dat prețiosul ei ajutor în munca de con­strucție a Ateneului, trans­portând cu căruțele­, volun­tar, 800 m. c. de nisip. Sala Ateneului va avea o capacitate de 1.200 locuri. Construcția Ateneului se datorește inițiativei și spriji­nului Organizației județene P.M.R. % In Martie a. e. jud. Putna avea 20 Cămine Cul­turale, cu 20 echipe de tea­tru­,­­20 echipe de cor și 20 biblioteci. In vara acestui a­n, după reorganizare, activita­sporită județul rea Căminelor a fost și coordonată. Azi, are 103 Cămine Culturale, iar numărul bibliotecilor s’a ridicat la­ 64. In prezent, prin muncă, voluntară, 3 comuna își construesc Cămine Cul­turale. % Hotărlt să îmbrățișeze aspectele cele mai variate ale domeniilor de activitate cul­turală, Căminul orășenesc «Nicolae Bălcescu» din Foc­șani și-a reorganizat, mun­ca, alcătuindu-și un plan de activitate prin care să răs­pândească cultura în rândul masselor largi ale populației muncitoare din localitate. Astfel pe lângă obișnuitele cescut a reușit să-și alcătu­iască o orchestră pentru con­certe. k% sjA L­­­II ) ft U. KALININ: «DESPRE AGITAȚIA POLITICĂ* EDITURA PMR. Mihail Ivan­ovici Ka­inin, fruntaș al Partidului Bolșevic­­ și ai Statului Sovietic a fost unul dintre propagandiștii și agitatorii cei mai talentați și mai populari ai U.R.S.S. in cele cinci cuvântări cuprinse în broșura „Despre agitația politică” M„ I. Kalinin învață pe activiștii de Par­tid, pe Îndrumători și propagandiști arta agitației poli­tice, arta de a se adresa poporului și de a face pe fiecare să înțeleagă drumul pe care îl urmează Partidul Bolșe­vic. Broșura arată totodată pe viu care sunt mijloacele ce trebuesc folosite de agitatori, felul în care trebuesc or­ganizat­e cuvântările, metodele adecvate fiecărei categorii de oameni ai muncii. Cuvântările lui M. I. Kalinin au fost ținute in pe­rioada dintre anii 1942-1944, în timpul Marelui Război de apărare a Patriei. Trei dintre ele sunt destinate agitatori­lor de pe front. In celelalte două ,M. I. Kalinin care a fost un mare organizator al vieții de partid dă sfaturi prețioa­se asupra felului cum trebue să muncească și să se com­porte secretarul unei organizații de partid, ce importanța are și cum trebue ținută legătura cu massele, cum trebui­­legată munca de partid cu munca profesională, cum trebue citit ziarul de partid in colectiv, cum trebue stimulată întrecerea și ridicarea producției muncitorilor de tip mijlociu­. Broșura lui M. I. Kalinin constitue un excelent instru­ment de orientare și ridicare a nivelului politic. Criminal de războiu­ condamnat la munca saniei pe viața Secția II-a Penală Curtea București, a dat sentință in procesul lui Ion Flueraș, din com­. Lisea jud. Arad, trimis în jude­cată prin rechizitoriul dat de d. procuror N. Vlădescu, pentru crime de războiu. Inculpatul s’a făcut vinovat de exter­minarea a 7 deportați, în timp ce aceștia se găseau în drum spre locul de încarti­­ruire. . ... Aplicând dispozițiunile legii criminali­lor de războit­, Curtea l-a condamnat pe Ion Flueraș la muncă silnică pe viață. Condamnarea drumurilor fostului șef din Primăria al semețului Capitalei Secția II-a Penală, Curtea București, în completul d-lor, președinte M. Rebrea­­nu și asesori populari Elena N­odrea și Ilie Câmpeanu, a judecat procesul întrerupt împotriva lui Constantin Veronescu, fost șef al Serviciului Tehnic din direcția dru­murilor a Primăriei Capitalei, Vasile Ca­zan, fost magazioner al aceluiaș serviciu și Ștefan­ Mirea, funcționar. Inculpatul Constantin" voronescu" s’ă a făcut vinovat de neglijență în conducerea serviciului, fapt care a dat posibilitatea celorlalți doi inculpați să sustragă din magaziile Pri­măriei,­­ diferite materiale, în valoare de 683.293 lei. Vasile Cozan, magazioner al depozitu­lui de unelte și materiale al Primăriei, a­șezători duminicale culturale- întocmit în fals­im bon de primire și pro artistice, Căminul «N. Băl­ » . . . .­cesul verbal respectiv de constatare al situației aprovizionării-Prin aceste acte false, el a arătat că primit în magazie cantitatea de 4.265 metri liniari borduri de piatră, când în realitate s’a primit 3.206 metri liniari, în­­sușindu-și astfel diferența de bani repre­zentând c­ontra-valoarea cantității de 1059 m, liniari de­­ piatră. Vasile Cozari împreună cu Ștefan Mi­­rea, și-a­­ însușit tot­ din magaziile Primă­riei scule și materiale în valoare de­ lei 683.293. Prin sentința instanței, inculpații au fost condamnați fiecare la câte 5 ani în­chisoare corecțională. Toate infracțiunile s’au­ produs în anii 1938—1939. Două evenimente D­ouă evenimente, deose­bit de importante, s’au înscris în ultimul timp pe­­ agenda vieții studențești: Săptămâna Internațională­­ a studenților (13-19 Noembrie 1948) și deschiderea anului­­ u­­niversitar in noile condiții create de refor­a învățăm in­tal Felul în care studenții din R­PIS au sărbătorit Săptă­mâna internațională a Studen­ților dovedește că ei sunt ..conștienți de datoria lor de a participa" la lupta împotriva oprimaxii imperialiste, dove­dește atașamentul lor față de Uniunea Internațională a Stu­­dențlor. In cadrul unei festivități la care a luat cuvântul delegatul sovietic. Gh. Foir­unov studen­ții de pretutindeni au primit cu­periozlitate sarcinile pe care P.M.R. le-a pus în fața lor. La Iași, la Craiova, la Cluj, la Tg.­­Mureș, au participat, delegați din partea FNTDR și a celorlalte organizații de ti­n­eret. Deasemeni au vorbit tineri; maghiari alături de­ stu­denții români. Sunt realități pe care nu trebue să le neso­cotim la începutul noului an școlar. Actul revoluționar al refor­mei crează un conținut sănă­tos învățământului superior. Noua Universitate va da a­­cei tehnicieni și specialiști creatori și conducători în pro­ducție cu care se va putea desăvârși­­ desvoltarea Repu­blicii noastre Populare in driur: spre socialism­. Reforma învățământului este totodată reforma mun­citorului cu mintea, din care să se spulbere îndoiala și de­primarea. Există o legătură adâncă fiintre cele două evenimente­­ cemeam»ies aici «fes­t SSS» în faptul că lupta studenți­­mii democrate pentru o cul­tură și o știință avansată se leagă tocmai de lupta popoa­relor pentru apărarea păcii. Laboratoarele și sălile de curs trebue să aibă cu totul altă menire decât aceea de a ad­mira și perfecționa distruge­rea, dezagregarea, _decât_ ex­periența teroarei și a crimei. Posibilități multiple și lu­minoase se deschid acum stu­denților din țara noastră. Da­toria lor este de a-și însuși o cultură și o știință avansa­tă, de a studia temeinic, de a deveni muncitori intelec­tuali, apropiați de popor. Studențimii din R.P.R. ti va fi mult mai ușor de în­deplinit toate sarcinile, deoa­­rece ea este despărțită de șomajul intelectual, de mize­ria și anarhia din trecut, prin­­tr-un zid puternic, este lupta clasei muncitoare care sub conducerea P. M. R. deschide căile spre socialism spre bu­nă­stare și prosperitate. PETRE MOLDOVEANU corespondent­istu­i Medico-F­armaceutic Din activitatea comite­tului MNSR — Științe Atitudinea sovieli­că a fos­tului Comitet MNRS de la Fa­cultatea de Științe față de importantele probleme puse în fața studențimii în preaj­ma și după publicarea legii pentru reforma învățământu­lui, a făcut necesară schim­barea unora dintre membrii Comitetului. Rezultatele n’au întârziat să se arate. Studenții Facili­tății de Științe au putut afla din sursa oficiala cine are dreptul la reexaminare, cari satit cctot­riife d­e profesonar ® și multe alte chestiuni interesau studențimea. Tot odată, noul Comitet nu a neglijat nici activitatea cul­­turală-educativă. Astfel, în ziua de 27 Noembrie, a avut loc conferința d-lui profesor Ion Banu, care a vorbit des­pre „Știința sovietică, știin­ța cea mai avansată din lu­me“. Conferința a fost as­cultată cu un vădit interes de auditoriul studențesc, care umplea până la refuz amfi­teatrul Spiru Haret. V. ȚUGULEA corespondent Facult­ae Matematici 90 la sută din studenții institutului Alimentar sunt fii ai oamenilor muncii Printre celelalte institute noi create este și Institutul alimentar din București sin­gurul de acest gen in țara noastră. Candidații prezenți la exa­menul de admitere, în număr de peste 300, au avut un ni­vel profesional ridicat datori­tă atât studiului individual fă­cut temeinic, cât și studiului în grupele de învățătură în­­ființate de ANSR.­­ Peste 50 la sută din can­didați au luat media deasu­pra plafonului de intrare. A­­mintindu-ne că în anii tre­cuți pentru complectarea jocu­rilor în învățământul supe­­rior se dădeau de câte două ori examenul de admitere și că numărul candidaților era în proporție de 5 pe un loc, ne dăm seama că în anul a acesta rezultatele obținute de candidați simt­ mult superi­oare. .. ©? íasdgap ?«$St 'La examenul de admitere la In­stitutul Alimentar din Bucu­rești. 90 la sută sunt fii de muncitori, fii de plugari ne­­voiași și fii de funcționari arabi. RADU DOBRE corespondent Informațiuni . Se aduce la cunoș­tința studenților de la Fa­cultatea de Medicină din Cluj, că se vor orienta numai după comunicatele Institutului Medico-Far­­maceutic pe cari le vor urma întocmai. Comunicatele Universi­tății "Dr. V. Babeș" pri­vesc numai Facultățile de Litere, Drept și științe. & In urma reorganiză­rii sportului universitar, la Timișoara a luat fiin­­ță Clubul Sportiv Univer­sitar, form­at din cluburi­le Politeh­nicii și Medici­nii. Printre altele, s-a ho­­tărît ca echipa de football să activeze mai departe sub titulatura de „Poli­tehnica C.S.U.T”, iar e­­chipa „Medicina C.S.U.T” să joace în cadrul catego­riei „onoare”. • Clubul sportiv MNSR lansează un concurs pen­tru insigna Clubului Spor­tiv Universitar. Insigna trebuie să reflecte noul a­­vânt dat sportului univer­sitar și caracterul sportu­lui din R.P.R. Machetele se vor trimi­te până la data de 5 De­cembrie a. c. pe adresa Comitetului Executiv U.N. S.R., secția Sportivă, Bd. Scr­stu Măgureanu 6. Rezultatele se vor pu­blica până la 15 Decenii În Ai Hi DESPRE REUMATISMUL ACUT Boală în raport cu fri­gul — catar gripal — iată care a fost numele dat reumatismului de cei vechi De atunci și până astăzi progresele făcute de me­dicină au arătat că sub denumirea de reumatism se ascund o serie întreaga de boli. Dacă ar fi să pri­vim reumatismul în mare am putea să-l împărțim în reumatism acut și iro­nic. Reumatismul acut este o boală care are drept cauză sau o infecție speci­fică cu un virus, (microb) sau un focar de infecție. Ceea ce caracterizează și una și cealaltă formă, este afinitatea pe care o au față de încheeturi cât și mersul brusc al bolii. Reumatismul articular specific, începe de obicei după o­ inflamație a amig­­dalelor m­anifestându-se prin dureri vii la nivelul unei încheieturi, umflarea și incapacitatea de a mișca articulația. Indiferent dacă începutul 11 face o sin­gură articulație sau și cea simetrică el este însoțit SFAT« V DAN. Buc. Sfatul nostru este să abandonați prietena. Sunteți la o vârstă la care orice­ dort poate avea urmări neplă­cute. Puteți să încercați o serie de injecții cu hor­mon masculin. A. B. ZISSU. - Citiți România Liberă din 17 Noembrie unde a apărut răspunsul la scrisoarea dvs. sub pseudonimul de A. Z. Ploești, S. B. P. 17,­­ întâr­zierea răspunsului e dato­rită faptului că scrisorile primesc răspunsul în ordi­nea venirii. Sfatul nostru este să evitați orice exci­tante cum sunt cafeaua, alcoolul, ceaiul iar seara să evitați lichidele. Face­­ți-vă educația voinței pen­­tru a vă putea stăpâni­ prin educație și reducând lichidele de după amiază veți fi ferit de acest su­părător accident. UN NENOROCIT.­­ Este foarte bine că ați a­­bandonat acest obicei și doriți să reintrați în rân­dul oamenilor normați. Numai m­enținându-vă ast­­­­fel și urmând sfaturile ce­ urmează veți ajunge să înlăturați consecințele a­­tât de supărătoare care au început să se arate­ de urcarea bruscă a tem­peraturii și de o stare de rău generală. Bolnavii stau întinși pe spate și evită orice mișcare care le cauzează dureri teribile. Ei prezintă o transpirație cu un miros acru. Mersul bolii este variabil și ține uneori 10—14 zile, de cele mai adese ori mai mult, prelungindu-se la luni în­tregi. De la o articulație inflamația se întinde la alta și boala pare că se agravează. Dar ceace tre­bue subliniat la această boală și ceace nu este tot­deauna vizibil, e faptul că de cele mai adese ori ea lasă urme nu la încheeturi ci la nivelul inimei. nn mai mult de 60% din cazuri, rămâne o leziune cardiacă care mai devreme ori mai târziu își va arăta colții. Iată de ce sfătuim pe a­­ceia care au avut nenoro­cul să capete această boală, să se îngrijească din vreme și cu toată a­­tenția. Tot în cadrul reumatis­mului acut întră o serie de afecțiuni cu o cauză bine precizată. Astfel de multe ori cel bolnav de reumatism este disperat de faptul că, c­u tot trata­mentul făcut boala nu ce­dează. O examinare mai atentă face să se desco­pere în organism un fo­car de infecție. Astfel simple afecțiuni dentare, sinuzite, boli de ficat sau de urechi, scarlatine sau blenoragii pot fi cauza a­­cestor reumatisme. Este adevărat ca și prin tenia lor acestea se pot deosebi de reumatismul infecțios. Astfel ele au tendința de a se localiza la articulații fără să sară de la una la alta, au tendința la înțe­penirea și deformarea in­­chceturii. Tratamentul în aceste cazuri nu mai este cel antireumatic, el se va adresa in primul rând cau­ze­ care-l provoacă. Nu sunt puține cazuri în care cele mai rebele forme de reumatism au cedri la simple extracții dent­a re­lată pentru ce este bine ca toți să știm pericolele la care ne expune o boală care ea singura formează cauza a 12% din toate ca­zurile de boală. La două zile câte o bac căldură prelungită la 20- 30 de minute și urmată de un duș rece pe i­re, a­­poi vă veți face o frecție cu o mănușe uscată și as­pră până se înroșește toată pielea. Viața va P împărțită între muncă și sport, aportul pe care-l a­­duce viața în aer liber este impresionant. Veți evita să rămâneți singur și să citiți cărți excitante. Un regim alimentar din care se exclude alcoolul, ciocolata, cafeaua și în care se va pune accentul pe fructe, legume iar sea­ra la culcare câte un pa­har de lapte băut în în­ghițituri rare. Puteți­ face o serie de injecții cu Arhenal la 2 zile câte o injecția subcu­tanată timp de 15 zile. M. I. BRAILA.­­ La dumneavoastră situația este mai ușoară citiți răs­punsul dinainte și urmați-i sfaturile întocmai S. O. S. — îmi pare foarte bine de cele ce-mi soriți și mai ales că a-ți reușit să puneți în aplicare sfaturile. Văd însă că există la­ dumneata mi­' complex, de inferioritate care nu-și poate avea re­stul. Atâta timp cât ești sănătos, când ți-ai făcut o situație frumoasă prin munca dumitale când ești atât de tânăr, de ce să tu mai îndoești de viață. Juai scrii că te- ai întors din brigadă un alt om, mergi înainte pe drumul ales și nici nu ta mai uita înapoi. Ești complect vindecat* intră în viață. I. V. C. — Ceea ce for­mează baza tratamentu­lui este imobilizarea. Imo­bilizarea aceasta prelun­gită pune în repaus în­ chestura și procesul de vindecare se poate efec­tua în cele mai bune condițiuni, înțeleg grija și frica ce o aveți­­ la acest lucru, este însă absolut necesar pentru o vinde­­care în bune condiții. Nu pot să vă spun­ exact cât durează această imobili­­zare, aceasta depinde de procesul de vindecare. Uneori câteva luni alteori doi ani. Până în prezent este Cea mai bună metodă care a dat rezultate foarte bune. Puteți adăuga in­jecții cu vitamină C. stat La soare sau raza • ultra­violete-vitamină D și cal» Situ....___ . V. S. — Scrițî­ ne detai­lat toate simptomele de­ care suferiți. Dr. M. . MEDICULUI Conducătorii fabricei «Venus» condamnați pentru evaziune fiscală Secția 111-a Sabotaj de pe lângă Tribu­nalul Ilfov, în completul d-nei judecător Violeta Stancu, asesori populari fiind T. Chivu și Gh. Lupescu, a pronunțat sen­tința in­ procesul conducătorilor fabricei „Venus”: Nuhim Dvantruan și Ițic Dvan­­truan. Inculpații au contravenit legilor fiscale în vigoare, făcându-se culpabili de eva­ziune fiscală, prin sustragerile de împo­­zite și taxe datorate fiscului. După deliberări, instanța primind con­cluziile puse de d. procuror Ath. Sided a condamnat pe N. Dvantruan și Ițic Dvan­truan, la câte 5 ani închisoare. Condamnarea unui co­merciant ®«’ssi ©?sist fiscal Secția II-a Sabotaj, de pe lângă Tribu­nalul Ilfov, a condamnat pe Niculae M. Constantinescu, comerciant din suburba­na Băneasa, domiciliat în str. Aurel Vlas­­cu 25, la 2 ani închisoare pentru evaziune fiscală. Inculpatul nu a plătit impozitul pe timbru și excepțional datorat asupra tranzacției efectuate cu diferite firme și persoane din țară. Impozitele și amenda totalizează suma de lei 2.215.037. Instanța l-a condamnat pe Nicolae M. Constantinescu la 2 ani închisoare co­recțională. m » • • Trimiși in judecată Jacob Schächter, domificiat in­ str. Laho­­vary 7, ac­tor delegat la S.A. „Rival” pen­tru construcțiuni, cu sediul în str. Bise­rica Amzei 30, a fost trimisă în judecată pentru crima de evaziune fiscală. Incul­patul nu a plătit impozitul excepțional datorat pentru reparațiile tehnice și con­fecționările de diferite articole executate. Impozitul și amenda totalizează suma de peste 3 milioane lei. — Panait Popovici, din Calea Doroban­ților 67, administratorul delegat al S. A. R. «AMIT», cu sediul în șoseaua Nicolae Titulescu 79 și Ga­vril Boeru din str. Dr. Greceanu 13, administrator al aceleași societăți, au fost trimiși în fața instanței de Sabotaj, pentru delictul de evaziune fiscală. Inculpații au contravenit legilor fiscale, prin neplata impozitului pe cifra de afaceri în sumă de lei 2.384.015. Im­pozit și amenzi. — Gh. Schaffer, Tiberiu Schaffer și H. Leibovici, proprietarii depozitului de bău­turi spirtoase «Gork» din str. C. Nacu 3, au fost trimiși în judecată pentru crimă de sabotaj fiscal. Susnumiții nu au achi­tat impozitul proporțional de timbru și cifra de afaceri la operațiile de împrumut, deschideri de credit și închirieri de eșecuri. Impozitul și amenda totalizează 460.507 lei. — Stoian Rusu, șos. Pan­tel­imon 6, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. El a vândut marfă fără a emite bonuri legal timbrate. Suma sustrasă și amenda totalizează 234.694 lei. — Ștefan Petre Selveszv. din str. Sf. Elefterie 24, proprietarul firmelor «Dur­­metal» și «Holywood» a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, deoare­ce nu a plătit impozitul proporțional pe timbru, cifra de afaceri și excepțional la țmmz­i» vântus a fesurilor ,ta sanU­. “ -­a- ■­ .................................. pentru evaziuni fiscale tate de aproape 700 kg. fier și alte me­tale. Impozitul și amenda însumează pes­te 4 milioane lei. — Asanache Păun, str. Eliade între Vii 28, Gh. Mazilu, str. Bărbătescu Vechi 14, Moise Roman, str. G-ral Anghelescu 68 și Ioan Romanescu, str. Vânători 58, concesionari ai bodegii «Veneția» din Bd. Republicii 28, au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală prin neplata im­pozitului excepțional de timbru și cifra de afaceri, în sumă de 2 milioane lei, im­pozit și amenzi. A APARUT „VEAC NOU“, revista ARLUS-ului, No. 19 (Serie nouă) 1 Decembrie 1948, cu ample dări de seamă asupra desfășu­rării celui de al II-lea Congres General ARLUS și asupra manifestărilor din Săp­tamâna Prieteniei Româno-Sovietice. Revista mai cuprinde numeroase arti­cole de actualitate, Stalin împlinește 69 ani, două cântece despre Stalin (de Ale­xei Surkov și Djambul Djabaev), Delegații din URSS în Săptămâna Prieteniei Rom­­â­­no-Sovietice, Delegați­ străini la Congre­sul ARLUS, Expoziția „Teatrul Academic de Artă din Moscova”. Artiștii sovietici ne-au vizitat țara; 5 Decembrie, Ziua Constituției Staliniste; Revista Presei So­vietice; Teatrul și filmul in Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice; 7 Noembrie la Moscova, Actualitatea Sovietică; De vorbă cu activiștii ARLUS; Prietenii U. R. S. S. din străinătate, Cultura sovie­tică în lume. Cărți noui. Calendar. Cele 32 pagini ale revistei, bogat ilus­trate, tipărite la heliogravură, aduc un important material de actualitate privind cunoașterea URSS și des­volt­a­rea Pris­­iegijol Româno Sovietice» MARELE CONCURS DE PRETORI LITERARE ORGANIZAT DE ZIARUL ROMÂNIA LIBERĂ» ȘI «CARTEA RUSĂ» Ziarul „România Liberă” organizează un mare con­curs cu pre­mii, pentru cele mai bune prezentări (recenzii) ale lucrărilor apă­­­rute în editura „Cartea Rusă”. 1. Lucrările ce urm­ează a fi recenzate sunt următoarele­ .M­­.­ MIHAILOV: „Privind harta U.R.S.S.”, B. G­ALIN: „Intr’o focalita­­­te oarecare”, ION ANDREI: „Țărănimea Sovietică”, BORIS PALE­­­VOI: „Povestea unui om adevărat”, MIHAIL ȘOLOHOV: „Pe Do­­­nul liniștit”, V. NEKRASOV: „In tranșeele Stalingradului”, MA­­­XIM GORKI: „Ciclul de amintiri”, (Copilăria mea, La stăpân, Uni­­­versitățiie mele), AL FADEEV: „Tânăra Gardă”, IURTE KRAMOV:­ „Petrolierul Derbent” și MOLOBCICOV: „Cum transformă omul natura plantelor”, (colecția „Știința pentru toți”). Cititorii în limba maghiară vor putea participa la concurs, prin recenzii la următoarele lucrări apărute în traducere: 1. î. Efremov ii „A. SZEBRQSZA” (Roza vânturilor), 2. V. Deznai: „A SZOV3E­­­TUNIO” (Despre Uniunea Sovietică) și 3. Ald­odoi­ov: HOGYAN* ALAKÍTJA AT AZ EMBER A NÖVÉNYEK TERMESZETET” (Cumi transformă omul natura plantelor). ] 2. De la participarea la acest concurs nu sunt excluși decât zia­­­riștii profesioniști și membrii S. S. D. R. 3. Materialul urmează să fie pe cât posibil bătut la mașină pe, o singură față a hârtiei. 1 Mărimea recenziilor nu va trebui să depășească un maximum, de 4 pagini obișnuite, dactilografiate la două rânduri, pentru fie­­­care volum. Numărul recenziilor este nelimitat. Fiecare din trei participanții la concurs poate concura cu orice număr de prezen­­­tari făcute volumelor prevăzute. ] 4. Toate manuscrisele vor purta semnătura autorului indicân­­­du-se numele, pronumele, profesiunea, adresa exactă și vor fi tri­­­mise pe adresa ziarului: „România Liberă” cu mențiunea „Pentru­ concursul de prezentări literare”. 1­5. Concursul s-a deschis pe data de 1 Noembrie 1948, ultima­ dată la care se vor mai primi manuscrise fiind ziua de 15 Decem­­­­brie 1948. 6. Pentru cele mai bune recenzii se acordă: 1 premiul de 20.009 lei. 1­3 premii a 10.000 lei. 10 premii de câte 500­ lei. 25 premii în albume de lux editate de „Cartea Rusă’ 25 premii în ediții de lux tipărite de „Cartea Rusă” 35 premii în albume editate de „Cartea Rusă”. 50 premii în cărți apărute la „Cartea Rusă”. 7. Manuscrisele vor fi examinate de o comisie formată din­ Acad. Prof. G. Călinescu, Acad. Prof. Gaal Gabor, Al. Ph­ilippide,­ Prof. Armand Popper, Florica Selmani, M. Ghimpu, Mihail Cosmai și E. Mathé (pentru lucrările în limba maghiară). 8. Decernarea premiilor va avea loc într-un cadru festiv în­ ziua de 21 Decembrie 1948, un mare număr din prezentările pre-i snînte urmând să fie publicate în coloanele ziarului „România Li­­­bere” și în alte publicații. | i \

Next