România Liberă, februarie 1949 (Anul 7, Nr. 1364-1387)

1949-02-01 / nr. 1364

ANUL VII Nr 1364 C. 8 PAGINI 4 LEI < tach. im» Sixa de francare plătită la numera? cot ®, apreSsM Direcțiunii Generale P. T. T. 108.928, 16 Septat si REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ABONAMENTE: încep la 1 și 15 ale lunii {redactor RESPONSABIL:­ e«T'S\XÄ» “eJ« 1 lu"â ,eI 120 salariați si student., armu*. »tt*. s«. w koo | Cont. Cec poștal Nr. 7796 1 an „ 1400 I lună lei 100 Firme individuale „ 2000 Declarația sovietică adresată gifiraului norvegian CU PRIVIRE LA ATITUDINEA GUVERNULUI NORVEGIAN FATA DE PACTUL ATLANTICULUI 9 OSLO, 30 (Rador). — TASS trans­mite: In ziua de 29 Ianuarie ambasadorul sovietic Afanasiev, a făcut o vizită se­cretarului general al ministerului de afaceri străine norvegian Schilstad că­ruia i-a făcut următoarea declarație: In legătură cu știrile apărute în pre­să cu privire la intenția Norvegiei de a se alătura alianței Atlanticului, gu­vernul sovietic m’a autorizat să fac următoarea declarație: Potrivit numeroaselor fapte cunoscute, așa numita alianță At­lantică va fi constituită în cu­rând. Deși inițiatorii acestei alianțe declară că alianța Atlanticului ur­mărește scopuri defensive, guver­nul sovietic are suficiente motive să susțină că alianța Atlanticului, care se află acum în curs de pre­gătire, nu poate servi la Întărirea păcii universale ci dimpotrivă re­prezintă un grup de puteri ce ur­măresc scopuri agresive, ceea ce este dealtfel confirmat de faptul că alianța Atlanticului se consti­­tue în afara și pe deasupra Na­țiunilor Unite. De asemenea există motive su­ficiente să se afirme că inițiatorii pactului Atlantic Încearcă să fo­losească stabilirea acestui nou grup internațional în scopul de a înființa baze aeriene și navale în diferite părți ale globului și în de­osebi pe teritoriul puterilor situa­te In imediata apropiere a Uniu­nii Sovietice, situație care nu este deloc o mărturie a scopurilor paș­nice ale acestui grup. Atrăgând atenția guvernului norvegian asupra acestei stări de lucruri, guvernul sovietic crede necesar să declare că consideră alianța Atlanticului ca un grup de puteri care este de fapt opus Organizației Națiunilor Unite și care urmărește scopuri ce nu au nimic comun cu interesele conso­­lidării păcii. Având în vedere toate aceste fapte mai sus amintite, guvernul sovietic cere guvernului norve­gian să-și precizeze atitudinea fa­ță de pactul Atlantic, avându-se în vedere în­­deosebi faptul că Norvegia are graniță comună cu Uniunea Sovietică. Guvernul sovietic cere să fie informat dacă știrile apărute în presă, că Norvegia se alătură a­­lianței Atlanticului, corespund re­alității și de asemenea cere să fie informat dacă guvernul norve­gian își asumă unele obligații fa­ță de alianța Atlanticului, cu pri­vire la stabilirea de baze aeriene și navale pe teritoriul norvegian. Schîlsiad a promis că va comunica această declarație guvernului norve­­gian. R­ĂSPUNSUL MINISTERULUI DE EXTERNE AL U. R. S. S. LA NOTELE PRIMITE DIN PARTEA GUVERNELOR STATELOR UNITE, MARII BRITANII ȘI FRANȚEI CU PRIVIRE LA REPATRIEREA PRIZONIERILOR GERMANI MOSCOVA 30 (Rador).—TASS transmite: La 4 ianuarie 1949 guvernul sovietic a primit note din partea guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței cu privire la problema repatrierii prizonierilor de război germani. In răspunsul la aceste note mi­nisterul de externe al Uniunii So­vietice a trimis la 24 ianuarie gu­vernelor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței următorul me­moriu al guvernului sovietic: ,,Guvernul sovietic este în pose­sia notelor guvernelor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței cu data de 3 ianuarie 1949, privind repatrierea prizonierilor de război germani. In aceste note se prezintă sub un aspect fals situația în legătură cu problema repatrierii prizonieri­lor de război germani. Adevărata stare de lucruri poa­te fi văzută din următoarele: La sesiunea de la Moscova a Consiliu­lui miniștrilor de afaceri străine ai Uniunii Sovietice, Statelor Uni­te, Marii Britanii și Franței, care a avut loc în Aprilie 1947 a fost examinată propunerea delegației sovietice privind repatrierea pri­zonierilor de război germani deți­nuți pe teritoriul puterilor aliate și pe alte teritorii. In această propunere, care a în­trunit acordul delegațiilor Statelor Unite, Marii Britanii și Franței, s-a subliniat că „repatrierea pri­zonierilor de război germani va fi efectuată în conformitate cu pla­nul care va fi elaborat, de Consi­liul de control“. După cum se știe, acest plan nu a fost elaborat de că­tre Consiliul de control din vina guvernelor Marii Brita­nii, Franței și Statelor Uni­te întrucât guvernele mai sus menționate, prin repre­zentanții lor la Consiliul de control din Berlin au refuzat să prevadă in planul re­patriere un număr considera­bil de prizonieri de război germani, pe motiv că acești prizonieri de război sunt fo­losiți de ele ca muncitori sa­lariați. In timp ce problema elaborării planului pentru repatrierea pri­zonierilor de război germani se afla în discuție în Consiliul de control, între guvernele Statelor Unite, Marii Britanii Și Franței se du­ceau negocieri și s-au încheiat a­­corduri cu privire la prizonierii de război germani pe teritoriul con­trolat de ele sub deghizarea fo­losirii lor ca muncitori salariați. Acest lucru este confirmat de nu­meroase fapte. Astfel de pildă, re­prezentantul francez, generalul Dromard, la ședința din 19 Sep­tembrie 1947 a Comitetului mili­tar a declarat: ,Îa momentul de față au loc negocieri între guver­nele american și francez cu pri­vire la recrutarea de mână de lu­cru germană pentru Franța. Planul pentru repatrierea prizo­nierilor de război germani și în deosebi rapiditatea acestei repa­trieri depind de negocierile ce sunt în curs.“ La ședința din 29 octombrie 1947 a Comitetului politic al Con­siliului de control, reprezentantul american Chase a declarat că „în­tre Statele Unite și Belgia există un acord punând la dispoziția a­­cesteia din urmă, prizonieri de război germani capturați de tru­pele americane”. Deasemeni a fost încheiat un a­­cord între Marea Britanie și Bel­gia pentru cedarea de prizonieri de război germani pentru a fi folosiți sub deghizarea de muncitori sa­lariați fapt confirmat prim scri­soarea misiunii militare belgiene de la Berlin ce a fost­­ examinată in Comitetul politic la 1 Octom­brie 1947. Puterile occidentale au re­fuzat să informeze Consiliul de control cu privire la ne­gocierile duse intre ele pen­tru a folosi prizonieri de răz­boi ca muncitori salariați iar la 20 ianuarie 1948 genera­lul Clay a propus ca profele­­rii elaborării affiel »lan pen­tru repatrierea prizonierilor de război germani să fie scoasă cu totul de pe ordinea de zi a Consiliului de control­ Această propunere a fost adoptată. In felul acesta puterile mai sus amintite au sabotat pla­nul pentru repatrierea prizo­nierilor de război germani. Potrivit informațiilor deți­nute de guvernul sovietic, un mare număr de prizonieri de război germani sunt deținuți până în ziua de astăzi ca muncitori salariați pe terito­riile controlate de Marea Bri­tanie, Franța și Statele U­­nite. Din declarația făcută în Came­ra Comunelor la 21 Septembrie 1948 de către ministrul muncii din Marea Britanie, Isaacs, precum și din alte declarații ale oficialilor britanici, se poate vedea că prizo­nierii de război germani folosiți de ministerul de război britanic pentru distrugerea bombelor, vor fi reținuți în Marea Britanie până la sfârșitul anului 1949. Potrivit datelor publicate la 5 ianuarie 1949 de către „Manche­ster Guardian“, în Marea Britanie sunt folosiți actualmente, numai în agricultură, 15.000 de prizonieri germani. Pe lângă aceasta prizo­nierii de război germani sunt fo­losiți la construirea de cantona­mente pentru trupele britanice ce staționează în Orientul Mijlociu. Potrivit datelor departamentu­lui central pentru chestiunile pri­zonierilor de război, de pe lângă ministerul apărării naționale din Franța, publicate în ziarul „Le Monde“ la 6 ianuarie 1949, actual­mente se află în Franța, sub de­ghizarea de muncitori cu plată. 137 MH prizonieri de război ger­mani. IN CE PRIVEȘTE REPATRIE­REA PRIZONIERILOR DE RĂZ­BOI GERMANI DIN UNIUNEA SOVIETICA, GUVERNUL SO­­VIETIC A SI REPATRIAT CEA MAI MARE PARTE DIN PRIZO­NIERII DE RĂZBOI GERMANI ȘI POTRIVIT PLANULUI CE SE ELABOREAZĂ, REPATRIEREA RESTULUI DE PRIZONIERI DE RĂZBOI VA FI DESĂVÂRȘITA IN CURSUL ANULUI 1944. Din cmle declarate mai sus, reese că afirmația cuprinsă în aceste note, că pRizonieri de război germani sunt reținuți în Uniunea Sovietică violân­­du-se obligațiile asumate de guvernul sovietic, fal­sifică adevărata stare de lucruri. Nu poate fi nici o în­doială că declarații de a­­cest fel urmăresc scopuri ce nu au nimic comun cu interesele accelerării so­luționării problemei re­patrierii prizonierilor de război germani. Prin ast­fel de declarații se speră să se abată atenția opi­niei publice de la nume­roasele fapte de deținere a unui mare număr de prizonieri germani sub masca folosirii lor ca muncitori salariați pe te­ritoriile controlate de autoritățile britanice și franceze, și deasemeni de la faptul în ad­misibil cu peste 250 mii de cetă­țeni sovietici care au fost aduși în Germania de hitleriști în timpul răz­­boiului sunt încă deținuți în diferite moduri în la­gărele din zonele de ocu­pație americana, brita­nică și franceză din fier A­mania și din Austria. RASPUNSURIL­E LUI I. V. STALIN la întrebările puse de directorul general pentru Europa al agenției americane de presă „International News Service" MOSCOVA 30 (Rador). — TASS, transmite:" Răspunsurile lui I. V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smith, directorul general pen­tru Europa ai Agenției Americane INTERNATIO­NAL NEWS SERVICE, primite la 27 ianuarie 1949. ÎNTREBAREA l­a; Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să examineze împreună cu guver­nul Statelor Unite ale Americii chestiunea publicării unei declara­ții comune care să confirme că nici unul din aceste guverne nu are in­tenția de a recurge la război unul împotriva celuilalt? RĂSPUNS: Guvernul so­vietic ar fi gata să exami­neze chestiunea publică­rii unei astfel de declara­ții. ÎNTREBAREA II-a: Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să aplice împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii, cum ar fi de pildă de­zarmarea treptată? RĂSPUNS: Desigur, gu­vernul U. R. S. S. ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Americii în aplicarea de măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii și duc la dezarmarea treptată. ÎNTREBAREA SH­ a. Dacă guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și Franței vor fi de acord cu amânarea creerii unui stat german occidental separat până la convocarea sesiunii Consiliului miniștrilor de externe, consacrată exa­minării problemei germane în ansamblul său, va fi oare guvernul U. R. S. S. gata să ridice restricțiile pe care auto­ritățile sovietice le-au introdus cu privire la comunicațiile dintre Berlin și zonele occidentale ale Germaniei? RĂSPUNS. Dacă State­­le Unite ale Americii. Marea Britanie și Fran­­­a respectă condițiile ex­­puse în întrebarea a treia, guvernul sovietic nu vede nici o piedică pentru ridicarea restricț­­iilor asupra tr­ans­por­tu­­rilor, cu condiția însă ca restricțiile asupra trans­­porturilor și comerțului introduse de către cele trei puteri, să fie ridicate în același timp. ÎNTREBAREA IV-A: Excelența Voastră va fi oare gata să se Întâl­nească cu președintele Truman în­­tr’un loc oarecare, acceptabil pen­tru amândoi, pentru a discuta posibilitatea In­­dicerii unui astfel de pact al păcii? RĂSPUNS: Am declarat și mai înainte că nu există obiecțiuni împo­­triva unei întâlniri. L­V. STALIN UN SCRIITOR, UN MUNCITOR, O ACTRIȚA DESPRE LEGEA PENTRU STIMULAREA ACTIVITĂȚII ȘTIINȚIFICE, LITERARE ȘI ARTISTICE Zaharia Stan­cu, Botezatu Vasile și Aura Buzescu Pe Zaharia Stancu, autorul „Desculți­lor”, l-am găsit seara târziu, în tm­nul său din Direcția Generală a Teatrului Națio­nal. Ne declară: Pentru mine, ca de altfel pentru ma­joritatea creatorilor de literatură și artă din Republica noastră Populara, apariția Decretului pentru stimularea creației li­terare și artistice, n’a constituit o sur­priză. Și aceasta pentru că prin lupta cla­sei muncitoare, in frunte cu avantgarda ei, Partidul M­­uncitoresc Român, au fost create condițiile necesare ca desfășura­rea revoluției culturale să capete un ritm din ce în ce mai viu. Măsurile luate prin decret, ușurând situația ma­terială a scriitorilor și a celorlalți crea­tori de artă, deschid largî perspective înfloririi artei și culturii noastre. Acest act important al regimului nos­tru de dem­oc­­r­­e populară,­realizat în urma inițiativei Comitetului Central al Partidului Atuncitoresc Român, dove­dește încă odată că știința, literatura și arta fac parte integrantă din cauza ge­nerală a clase­i muncitoare. Sunt convins că scriitorii și toți cei­lalți creitori de artă își înțeleg sarcina de onoare ce le revine, de a pune în în­tregime talentul lor în slujba maselor populare, făcând ca operele lor să de­vină puternice arme de luptă împotriva dușmanilor de clasă din lăuntru și din afară, făcând ca operele lor să devină instrumente ajutătoare pentru impl­na­­rea și depășirea Planului Economic pe 1949. Scriitorii și ceilalți creatori de artă vor fi prezenți, în acest moment măreț din­ istoria pop­orulm nostru, prin contribuția lor la construirea socialismului. Muncitorul Botizat" Vasi­le Muncitorul " monteur Botezatu Vasi­le, din str. Stefan cel Mare Nr. 46, lucrează la depoul de motoare C. F. R. In acelas timp, este u­­n­n activist de frunte al Ateneului „30 Decembrie- Chiajna”. El ne-a declarat : „Acest decret, prin care guvernul își însușește propunerea C. C. al P. M. R., de a stimula activitatea artistică, lite­rară și științifică, reprezintă pentru noi. (Continuare în pag. 6-a, col. 1-2) Oțeluri­ resifenl mm éepaftf cu 5,5* pi­iuil pe 1 i­. m­a­i­m xt­u­a­t* i­e ECHIPELE DE MACARAGII ȘI-AU LUAT ANGAJAMENTUL DE A ÎNCĂRCA O ȘARJĂ ÎN MAI PUȚIN­­ DE 3 ORE REȘIȚA (prin telefon). — Echi­pele de topitori, macaragii, jur­­naliști, laminatori, alături de alte mii și mii de muncitori obțin zi de zi noi succese în lupta pentru rea­lizarea și depășirea Planului Eco­nomic de Stat pe 1949. La Oțelăria Siemens-Martin de la Uzinele Reșița, cu toate greu­tățile întâmpinate programul de lucru a fost depășit. Până în ziua de 30 Ianuarie o­­țelarii reșițeni au depășit cu 10 la sută programul zilnic și cu 5,5 la sută planul pe luna Ianuarie. Aceste succese au dat un nou impuls întrecerilor și oțelarii au pornit cu mai mult avânt în lupta pentru obținerea a cât mai mult oțel și de cât mai bună calitate. Au pornit întreceri între macaraurii Pe platoul de încărcare al cup­toarelor Siemens Martin echipeie de macaragii și-au luat angaja­mentul ca să realizeze încărcarea a 50 de șarje, în mai puțin de 3 ore fiecare șarjă. Totodată vor căuta să scurteze cu 20­­ la sută durata reparațiilor la macarale.> „ Echipele au­ mai chemat la­­ în­trecere pe macaragiii de la hala de turnare fixând următoarele obiec­­tive: 1) Deservirea promptă cu cochi­le (forme de turnat) și cu mortar necesar pregătirii podurilor de turnare. 2) încărcarea în cel mai scurt timp a lingourilor pe vagoane. Este știut că în lupta pentru scurtarea duratei șarjelor, maca­­ragiii au un rol important. Intre­­cerile pornite vor duce la reduce­rea timpului de încărcare, a cup*­toarelor și prin aceasta la reali­­zarea a cât mai multe șarje". GHEORGHE CHINCEA corespondent LA O SCOALĂ D­E PREGĂTIRE A CADRELOR ADMINISTRATIVI _ Cum se pregătesc cadrele noului nostru aparat de Stat — ‚ MASA LUNGA de brad­ițg pe care stau vrafuri de cărți, caete, carnete. De o parte și de alta, serioși și cufun­dat în lertru, câțiva muncitori, muncitoare, funcționari și func­ționare, cursiști ai Școlii de Ca­dre Administrative a Primăriei Municipiului București, se pregă­tesc pentru seminar. 1 când în când, câte unul­­ —a și cere în șoaptă .­ lămurire. Apei fi- i și nu se mai aud decât foile cărților întorcându-se încetișor. Suntem la un curs redus, de 12 zile, care funcționează în­­ str. Sf. Gheorghe Nou nr­ 19. Aceste cursuri au ca scop înar­marea elementelor cele mai cin­stite, capabile «5 devotate poporu­lui muncitor, din aparatul admini­strativ cu cunoștințele necesare muncii lor, în condițiile noui cre­ate de legea Sfaturilor Populare. Programul cursurilor cuprinde, — în afara lecțiilor în legătură cu explicarea și prelucrarea pre­­­vederilor legii Sfaturilor Populare — și un număr de lecții asupra u­­nora dintre cele mai importante probleme generale, care trebue să fie însușite de marea masă a funcționarilor administrativi. Som­­nas­­iile Ora 4 după amiază. Cele patru săli de seminar se umplu cu repeziciune. Fiecare „elev“ își ia locul In bancă. Se duc discuții aprinse. Colegii își pun întrebări reciproce, se comple­tează, cer părerea celor din jur. Gina Petrăchescu (Continuare in pag. 6-a, col. 1­ 2-3) j

Next