România Liberă, septembrie 1949 (Anul 7, Nr. 1543-1568)

1949-09-01 / nr. 1543

IMAGINA 2-a I FRUNTAȘI m PRODUCȚIE DECORAȚI VLĂDESCU ANA n sala mare a fabricei „Texacom“, un huruit continuu de războaie. Ițele își fac fără încetare jocul lor ritmic. In mijlocul secției, între patru răz­boaie, lucrează muncitoarea Vlădescu Ana. Nu prea înaltă, cu fața rotundă, cu fruntea lată. tov. Vlădescu Ana își amin­tește privirea asupra celor patru răz­boaie. E o bună țesătoare. Dar câți ani a tre­buit să piardă, până când să învețe a­­ceastă meserie! Câți patroni n’a schim­bat în decursul celor 21 ani de lucru la fabricile textile acaparate de exploata­tori! A plecat din Popreni, județul Dolj, sa­tul natal, încă de la vârsta de 13 ani. Ta­tăl, țăran sărac, murise de pelagră. Mă­laiul stricat, mucegăit, pe care îl dădeau moșierii și chiaburii din sat, Ii răpusese zilele. In urmă, lăsase trei copii. Mun­ceau și ei din zori și până’n noapte, pe unde găseau de lucru. licr'o bună zi, părăsiră cu toții casa părintească și apucară care încotro. Ana, unul dintre cei trei copii, se în­dreptă spre București. Prima dată, intră la stăpân, îngrijea de copiii răsfățați ai boarului, spăla rufele, făcea curățenie. Aici nu apucă să stea mult timp. Hi­doasa „cucoană" o dădu afară. Nu-i plă­cea cum îi spăla rufele, cum îi curăța parchetul. Rămasă pe dr­umuri, fără adăpost, înce­pu să bată pe la porțile zăvorite ale fa­bricilor. în cele din urmă, intră la fabri­ca de conserve .,Gri­vița“. Și de aci a fost dată afară. Directorul spunea me­reu: ,,Asta-i bolșevică. N’are ce căuta în fabrica noastră“. Rând pe rând, muncitoarea Vlădescu Ana a lucrat la fabrica „Dâmbovița-Ra­­hova“, la fabrica astăzi ,,Bella Breiner“, etc. Lucra câte 16 ore pe zi, de diminea­ță până’n miezul nopții, pentru câteva parale. Mizeria, foametea îi sleia­u pu­terile. Intr’o zi pe când muncitoarea Vlădescu Ana lucra la război, i-a sărit o așchie de la suveică In ochiul stâng, cauzându-i pierderea acestui ochi. In loc ca patronul să-i dea un ajutor cât de mic, dimpotrivă a dat-o afară. Și au trecut anii... După 23 August, tov. Vlădescu Ana în cadrul luptei pentru îndeplinirea și depășirea Planului de Stat, țesătoarea Vlădescu Ana a obținut importante de­pășiri de norme. Zi de zi ea a căutat să întrebuințeze metode noi de lucru, care să mărească simțitor randamentul mun­cii. Producția a crescut de la o lună la alta. Calitatea pânzei s-a îmbunătățit. De­­șeurile au scăzut. Mai mult chiar, elimi­nând în bună parte timpi morți, tov. Vlădescu a reușit să lucreze la patru războaie duble. Folosind din plin expe­riența uriașă a muncitoarelor sovietice, dânsa a depășit lunar norma cu cel pu­țin 60—65%. Pentru toate aceste frumoase realizări, în ziua de 23 August, muncitoarea Vlă­descu Ana a fost decorată cu „Ordinul Muncii“ clasa I-­a. Decorația primită constitue pentru dânsa o răsplată și un imbold puternic în lupta pentru mărirea producției, pentru îmbunătățirea calității produselor, și-a găsit în sfârșit locul în câmpul mun­cii. Faptul că își pierduse ochiul nu a îm­­piedicat-o să lucreze cu râvnă pentru mărirea producției și productivității mun­cii. DESCHIDEREA ACȚIUNILOR PENALE PNTRU ACTELE DE CONTRAVENIE FISCALĂ Ministerul Finanțelor a comunicat Secțiunilor Financiare de pe lângă Comitetele Provizorii următoarele norme cu privire la deschiderea ac­țiunilor penale pentru actele de contravenție fiscală: Actele de contravenție privind pe micii producători agricoli nu­ se tri­mit Parchetului decât în foarte rare cazuri, când s-a putut constata că evaziunea este mare, din rea voință sau intenționată, întrucât de cele mai multe ori aceștia sunt contra­venienți din necunoaștere­a dispo­­zițiunilor legale. Actele de contravenție dresate pentru sustrageri de la plata impozi­telor prin sistemul neeliberării de bonuri, practicată în general de co­mercianții din ramura alimentară, constitue obiectul principal al apli­cării sancțiunilor penale, întrucât acest sector a fost și continuă să fie sectorul în care evaziunea se prac­tică pe o scară întinsă. Se va urma deci principiul de a se trimite la Parchet actele care cu­prind evaziuni propriu zise, evaziu­ni care prin quantumul lor, prin modul cum au fost făcute, prin re­percusiunile pe care le au asupra altor impozite de plată, pot fi con­siderate evaziuni notorii. Cunoscând aceste­ directive, ur­mează ca întreaga atenție să fie în­dreptată asupra acestor evazioniști notorii ale căror acte de contraven­ție trebuesc trimise imediat Par­chetului local în vederea aplicării sancțiunilor penale. MINISTERUL MARC13 A ÎNFIINȚAT UN AȘEZĂMÂNT PENTRU COPII ORBI LA SAFTICA-ILFOV Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale a Înființat la Săftica, jud. Ilfov, un așezământ pentru copii orbi, în vârstă de 3-7 ani. In acest așezământ copiii orbi vor primi educație și întreținere gra­tuită (hrană, cazare și îmbrăcăminte) După ce vor împlini vârsta de 7 ani, copiii vor fi transferați în așe­zăminte corespunzătoare, unde pe lângă pregătirea școlară vor învăța și o meserie. Actele necesare pentru primirea­­ copiilor sunt următoarele: cerere ti­minată legal, certificat medical, eliberat de medicul de plasă sau circumscripție, prin care să se arate starea sanitară a copilului și dacă mai are și alte deficiențe (fizice sau morale), ancheta socială făcută de asistența socială din Secția de mun­că și prevederi sociale a Comitetului Provizoriu Local. Vor fi primiți, în primul rând, copiii familiilor cu o situație mate­rială grea: copiii muncitorilor și sa­lariaților.Cererile și actele arătate mai sus vor fi înaintate Direcției Reeducării, Strada Gabroveni nr. 2 București, care va asigura transportul copiilor și însoțitorilor lor în Capitală. EXPOZIȚIA GAZETELOR DE PERETE Sectorul II Negru­­. Expozițiile gazetelor de perete care au loc în întreaga țară cu prilejul concur­sului inițiat de Grivița Roșie între 21 Iulie — 21 Septembrie, oferă un minu­nat prilej de a trece în revistă pașii pe care muncitorii noștri îi fac pe­­ calea culturii. Lozinca lansată de ermitetu­l de presă de la Grivița Roșie , „Niciun mun­citor care să nu scrie la gazeta de pe­rete”, a devenit pentru toate întreprin­derile și instituțiile noastre, un țel care trebue atins. Expoziția Sectorului II Negru­­ din Capitală,­­ din clădirea fostei Primării a Municipiului București—din str. N. Fili­peacu,—este oglinda vie a preocupărilor fiecărui comitet de redacție din fabricile și instituțiile din raza sectorului Aran­jată cu mult gust, expoziția înfățișează în cea mai mare parte, — și destul de reușit, — cum au întâmpinat muncitorii ziua de 23 August. Ceea ce este de re­marcat în­deosebi, este grija și pricepe­rea cu care au fost alcătuite gazetele de perete. Unele dintre ele sunt ade­vărate opere de artă decorativă și acea­sta nu în dauna conținutului. Printre cele mai atrăgătoare gazete de perete dela expoziția Sectorului I­ Ne­gru B. sunt: „Lupta noastră“ dela Fla­căra Roșie; „Educatorul” al Casei Co­pilului nr. 1; „Timpuri Noui" a Secției culturale a Comitetului Provizoriu al Ca­pitalei și altele. Ziua de 23 August și lupta pentru pace Majoritatea articolelor se ocupă de felul cum au întâmpinat oamenii muncii ziua de 23 August. Multe dintre ele, a­­ting și problema luptei pentru pace, în­să nu în măsura în care ar trebui tra­tată această însemnată acțiune închi­nată apărării progresului și vieții. In „Năzuința”, gazeta de perete a întrerinderii „Elena Pavel”, găsim un articol bine scris, concret și axat pe problemele locale, în care autoarea dă ca exemplu pe unele tovarășe fruntașe în producție care prin eforturile lor lucră activ la apărarea păcii. Nu acelaș lucru putem spune de arti­colul închinat păcii din gazeta între­prinderii „Ilie Pintilie”. Autorul și-a axat subiectul pe fapte generale, care nu o­­glindesc nimic din elanul și patriotismul de care sunt însufețiți muncitorii între­prinderii respective. Articolul pentru pace din „Timpuri Noui” gazeta Secției Culturale a Comi­tetului Provizoriu, suferă de aceleași de­fecte. Deși în măsură să înfățișeze în­­tr’adevăr eforturile poporului nostru muncitor pentru pace, concertizate in măreața operă de construire pașnică, nu vorbește nimic despre realizările Comi­tetului Provizoriu în această privință, deși sunt nenumărate. Articole închinate lui 23 August, sunt in general concrete, directe și pe pro­bleme locale, unele scrise foarte vioi. De exemplu, în „Drum Nou” gazeta Sectiei Financiare a Comitetului Provizoriu al Capitalei Întâlnim un articol foarte fru­mos din care reiese dragostea cu care au pregătit oamenii muncii serbarea zi­lei de 23 August. Celelalte­ trei articole sunt generale, rupte de preocupările lor Critica și autocritica Critica e prezentă aproape in fie­care gazetă,, fie prin articole direc­te, fie prin caricaturi și , epigrame adesea foarte reușite, in schimb auto­critica este aproape absentă. Un ar­ticol al gazetei UTM „Avântul" de la Flacăra Roșie este într’adevăr un articol bine construit, frumos scris, care ilustrează cu prisosință rolul pe care-l are gazeta de perete in viața de toate, zilele a unui colectiv de muncă. In urma unei critici fă­cute in numărul anterior tov, Bu­­geanu Ecat. și-a făcut autocritica, într’un fel care demonstrează că a primit cinstit autocritica ce i-a fost adresată. Caricatura, epigrama și în gene­ral versurile mărturisesc gustul pen­­tru frumos și spiritul ascuțit pe care și l-au însușit oamenii muncii. Printre poeziile închinate lui „23 August’’ și păcii, găsim în gazeta „Lupta de clasă’’­ ...Să ducem departe în zare­a păcii sclie tot neobosiți Să fim peste mări, peste munți și hotare Toți oamenii muncii, în muncă înfrățiți. Gazeta „Gândul nostru” de la Fla­căra Roșie are un colț special nu­mit „colțul ardeiat”. Aci găsim poe­zia satirică „S-a văzut” care deși stângace, arată într’un mod foarte i­­ronic, uneori chiar­­ biciuitor lipsuri­le anumitor tovarăși, văzute cu o­­chii unui anumit Moș Andrei, un personagiu simbolic. O gazetă de perete, tinerească și vioaie, este „Educatorul” a Casei Copilului Nr. 1 care cere desene fru­moase și poezii scrise ca pentru co­pii. Este o gazetă scrisă și construită întocmai pe specificul instituției că­reia­­ aparține. Spirit de inițiativă Se observă la unele gazete de­ perete lucruri noi care se dovedesc foarte utile și interesante. De pildă tinerii U.T.M. iști de la Flacăra Roșie au agățat de un șnur frumos la gazeta lor „Avântul” un caet în care toți cei ce citesc conținutul ei își scriu impresiile și totodată suges­tiile. Iată ce scrie un cititor, vizitator al expoziției: „Gazeta voastră este una din­tre cele mai reușite ca estetică și ca fond. Ea demonstrează tinerețea și vi­goarea pe care o posedați. Iata câteva sugestii: punctele roșii care fixează geamurile pentru articole sun­t prea mari și dăunează aspectului general al gaze­tei”. Asemenea aprecieri și sugestii găsim și în Cartea de Aur a expoziției, răsfoită în fiecare zi, de muncitorii care vor să vadă ce spun cititorii și să-și însușească criticile făcute. Expoziția sectorului II Negru­­ este mult frecventată, reușind să-și atingă scopul. Credem că la trierea gazetelor, multe dintre ele vor fi menționate pentru realele calități pe care le au. Olga Ilieș BRIGĂZILE GOSPODĂRIEI «VICTORIA SOCIALISMULUI» DIN cot Bern­r­. RĂȘCANII-VASLUI AU ÎNCEPUT munca constructiva Toți țăranii muncitori din com. Rășcani-Vasluî. au pornit să-și fău­rească o viață mai bună întemeind Gospodăria Agricolă Colectivă Vic­toria Socialismului. Au rămas afară numai cei doi chiaburi din sat. După inaugurarea care a avut loc acum câteva săptămâni, membrii Gospo­dăriei colective au început cu însu­flețire munca lor comună. Intr’o a­­dunare generală ei au format 2 bri­găzi pentru muncile câmpului și u­­na pentru construcții. Exploatarea sângeroasă care a domnit în trecut aici a lăsat urme adânci în satul Rășcani. In decursul anilor plugarii muncitori nu și-au putut dura nici măcar o casă mai acătării, numai bordeie de lut a­­coperite cu stuf. Deaceia brigada de construcții și-a început depe a­­cum activitatea. Din dărâmăturile unei case ruinate situată în comu­na Soronești, membrii Gospodăriei Colective au ales, și au transportat 40.000 de cărămizi necesare con­strucțiilor. Brigada de construcții lucrează în prezent la ridicarea unor grajduri și remize pentru adăpostirea avutu­lui obștesc. Curând va începe și construirea unui local de școală, lu­cru pe care țăranii muncitori l-au dorit din moși strămoși. In trecut însă moșierii care erau la putere nu aveau interes ca fiii țăranilor muncitori să învețe carte. Astăzi însă munca unită a asupriților de eri și sprijinul pe care îl primesc din partea Partidului și Guvernu­lui, vor face ca toți copiii din Răș­cani să aibă la toamnă o clădire nouă, călduroasă, în care să-și lu­mineze mințile. Tot pentru ridicarea nivelului de trai al țăranilor din Gospodăria Co­lectivă, Consiliul de conducere este pe cale de a achiziționa un motor electric care să furnizeze lumină tu­turor gospodăriilor. Iată deci cum un sat întreg por­nit pe calea luminoasă a Socialis­mului se ridică de la primii pași la o viață cu adevărat nouă, după e­­xemplul măreț al bogatelor colho­zuri sovietice și fericiților țărani din marea țară a Socialismului» U­­niunea Sovietică. DAVID SCHWARTZ coresp. voluntar mm ,ROMANIA LIBERA GAZETELOR DE PERETE DESCHIDEREA ȘCOLII DE INSPECTORI TEHNICI PENTRU PROTECȚIA MUNCII La Ministerul Muncii și Prevede­rilor Sociale, a luat recent ființă Consiliul de Protecție a Muncii. A­­ces­t consiliu va avea rolul să diri­jeze și să coordoneze aplicarea le­­­gilor de protecție a muncii în toate sectoarele de activitate. Pe lângă Consiliul de Protecție a Muncii, va funcționa un corp de inspecție pe ramuri de producție, compus din sindicaliști aleși de C.G.M., și care vor trebui să treacă în prealabil printr'o școală specială. Festivitatea deschiderii școlii de inspectori tehnici pentru protecția muncii, va avea loc astăzi Joi 1 Sep­tembrie a. c. orele 9 dimineața in localul Consiliului Sindical Jude­țean din Bul 6 Martie 26 Nr. 17—44 A apărut în limbile rusă, ro­mână, en­gleză • General CIU­DE L. C. PRESTES R. GOLUBOVICI L. RAUTU R. GUYOT S. MICUNIS J. MAREK Nr. 17—44 germană, franceză și „PENTRU PACE TRAINIC* PENTRU DEMOCRAȚIE POPULARA " București, organ al Biroului Informativ al Partidelor comu­niste și muncitorești cuprinde: BESTIILE FASCISTE AU ÎNTRECUT MĂSURA R. SLANSKI G. LOSONCZI : Titoiștii, slugi ale imperialismului. : Constituția Republicii Populare­­ Ungare­: Lupta de eliberare a poporului , chinez. : Educația ideologică și politică a comuniștilor­: Parisul răspunde ațâțătorilor la războiu. : Popoarele din America latină luptă împotriva imperialismu­lui Statelor Unite ale Americii. : Clica lui Tito a făcut din Parti­dul Comunist din Iugoslavia un aparat polițienesc. : Cine e stăpân în Statul Israel. : Farsa alegerilor din Germania­­ Occidentală» De vânzare la magazinele „Librăria Noastră” și la toate chioșcurile. Lei 12 In preajma deschiderii noului an școlar DATA Șl CONDIȚIILE DE LA INSTITUTUL PEDAGOGIC «MAXIM GORKI» PENTRU STUDENȚI SCUTIȚI DE FRECVENȚĂ — Când va avea loc sesiunea de examene a studenților din anul I — Institutul Pedagogic „Maxim Gorki" Fa­cultate de limba și literatura rusă, Secția studenților scutiți de frecvență anunță că la această secțiune se pot înscrie, acei cari cunosc limba rusă și o predau actualmen­­te în școli. Numărul locurilor fiind limitat, vor fi primiți în prim­ul rând absolvenții cursu­­rilor de perfecționare din vara anilor 1948 și 1949, cari au obținut cel puțin media 8 (opt), apoi în limita locurilor disponi­bile ceilalți profesori și învățători supli­nitori de limba rusă, bacalaureații, absol­venții liceului precum și absolvenții șco­lilor normale pedagogice. Durata studiilor este de 4 ani. Programa de studii fiind aceiași atât pentru studenții cu frecvență obligatorie cât și pentru cei scutiți de frecvență, toți absolvenții institutului vor avea aceleași drepturi și anume: vor fi încadrați ca profesori de limba rusă în școlile de toate gradele. La sfârșitul anului școlar studenții se vor prezenta la examene, iar pe toată durata examenelor. Institutul le va asigura cămin gratuit și cantina la­­ preț redus. înscrierile la această secțiune se primesc între 1 Septembrie — 1 Octombrie crt. Ce­­rerile de înscriere legal timbrate vor fi în­soțite de următoarele acte în copii legali­zate: Extractul de naștere; Certificat de cetă­țenie; Certificat de absolvire sau diploma de bacalaureat; O adeverință de la școala unde funcționează; Autobiografia amănun­țită în limba română și limba rusă și 2 fotografii format legitimație. Institutul Pedagogic „Maxim ”. Fa­­cultate de limba și literatură rusă, secția studenților scutiți de frecvență, înștiințea­ză pe toți studenții de anul I, cari din mo­tive de forță majoră nu s’au prezentat la examene în sesiunea Iulie — August 1949, că între 25—31 Octombrie crt. se va ține o ultimă sesiune de examene pentru anul I. In această sesiune se pot prezenta și cei cari au dat numai o parte din examenele anului I și urmau să dea literatura și psi­hologia in vara anului 1950. .Lilint in­ iot . Atragem atențiunea că prezentarea la ac­­ceste 2 examene în sesiunea Octombrie crt. nu este obligatorie, ele putând fi lichidate in sesiunea de examene 1950. . Candidații urmează să se prezinte în ziua de 23 Octombrie crt., pentru a li se com­u­­nica programul examenului și grupa­ în care au fost repartizați. Cererile motivate de înscriere pentru a­­ceastă sesiune se primesc până în ziua de 20 Sept. crt. Cererile sosite după această dată nu vor fi luate în considerare. Se pune în vedere studenților scutiți de frecvență, că cei cari nu se vor fi prezen­tat la nici una din aceste sesiuni de exa­mene, vor fi considerați retrași. CONDUCĂTORI DE AUTOVEHICULE SANCȚIONAȚI PENTRU ABATERI DE LA LEGEA CIRCULAȚIEI In ultimul timp s-au semnalat nume­roase accidente de circulație, provocate de conducători de autovehicule, cari, fie din cauza vitezei excesive cu care con­duceau, fie din cauză că se găseau în stare de ebrietate, au adus pierderea a numeroase vieți omenești. Pentru a preveni asemenea accidente, Direcțiunea Generală a Miliției din Mi­nisterul Afacerilor Interne a dat dispo­ziții organelor sale în subordine să aplice sancțiuni severe acelor conducă­tori de autovehicule, ai­e căror abateri sunt încadrate in Legea Circulației. Astfel, următorii conducători de auto­vehicule, găsiți de organele Miliției în stare de ebrietate la volan, au fost sancționați după cum urmează: Mailat Alexandru, str. Busuiocului Nr. 52, 5000 lei amendă, Blaj Ioon, str. Mendeleser Nr. 32, 5000 lei; Lupu­ Waiss, str. Oi­țelor Nr. 3, 5000 lei; Ciobotaru Ion, Soc. Via, 5000 lei; Naidin Gh., str. Eraclide Nr. 18, 5000 lei; Condeescu C., str. Badea Cârțan Nr. 66, 4000 lei; Di­­nescu Gh., str. B Nr. , Parcul Rahova, 3000 lei și avertisment și Murgu Gh., str. Vulturel Nr. 21, și fără permis de conducere, 10.000 lei. Reasem­eni, pentru supraîncărcarea vehiculului, viteză excesivă, staționare pe stânga, lumini nereglementare și lipsa permisului de conducere, organele Miliției au sancționat pe următorii con­ducători de autovehicule: Butiri Gheor­­ghe, cond. Tx. 451 PI., 5000 lei a­­mendă; Simescu loan, cond. Tx. 7166 B., 5000 lei; Boureanu Virgil, conducăto­rul turism. 106 Bv., 5000 lei; Turtu­­reanu loan, cond. turism. 5894, 2000 lei; Popescu D. Ștefan, cond. turism. 4052 B., 2000 lei; Ocneanu Gh., cond. turism. 18048 B., 2000 lei; Pascu Pău­­nescu, cond. turism. 18394 B., 2000 lei; Marchidaru Ioan, cond. turism. 5412 PL, 2000 lei; Șmil Marcovici, cond. turism. 120 Fl., 2000 lei; Negoiță Constantin, cond. ca. 19452 B., 2000 lei; Bucurași Emil, cond. Nr. 696 B., 2000 lei; Geor­­gescu Tudor d­. 251 Pt., 2000 lei; Crețu Gheorghe, cond. ca. 1282 Bv., 5000 lei; Lazăr loan, cond. turism. 3527 B„ 5000 lei; Săndulescu Gh., cond. Tx. 2101 Pt., 5000 lei. Cinci grave accidente de circulație s’au petrecut datorită lanțului că unii conducători de autovehicule lucrează în stare de ebrietate: Accidentul din ziua de 15 August crt. din B-dul 1 Mai. Șoferul Condrea Alexandru, din str. Luterană Nr. 12. In stare de totală ebrietate. Victime: trei morți, opt grav răniți internați In spital și t­ei răniți mai ușor. Accidentul din ziua de 19 August crt. Șoferul Vasilescu Constantin, din str. Bonea Marin Nr. 26, a condus în stare de ebrietate. Accidentul din ziua de 21 August crt. Șoferul Mircea Marcovici, din str. Pa­­purei Nr. 43, conducând în stare de ebrietate și urcându-se cu mașina pe trotuar, a provocat rănirea câtorva per­soane și stricăciuni. In ziua de 21 August crt., șoferul Raileanu Vasile, conducând în stare de ebrietate, s’a răsturnat cu mașina, ră­­nindu-se atât el, cât și însoțitorii. Accidentul din ziua de 28 August crt. Șoferul Mihail Popovici, dîn str. Tunari Nr. 17, conducând în stare de ebrietate, a intrat cu mașina într-un stâlp de sus­ținere al cablului electric S.T.B. și a rănit trei persoane. Direcțiunea Generală a Miliție din Ministerul Afacerilor Interne, prin or­ganele sale, va veghea ca Legea Circu­lației­­ fie respectată, sancționând se­ver pe toți acei cari contribue la pierde­ri­ de viți omenești și bunuri. CONDIȚIILE DE ADMITERE și ȘCOLILE MINISTERULUI MINELOR ȘI PETROLULUI Ca urmare a reformei învățămân­tului, Ministerul Minelor și Petrolu­lui a organizat o puternică rețea fie învățământ pentru pregătirea tehni­cienilor și inginerilor de specialitate. Astfel, pentru anul școlar 1949/ 1950 tinerii absolvenți a 7 clase ele­mentare, ai fostului Gimnaziu, ai fostelor cursuri complimentare de 7 clase din anii precedenți și cei cari au absolvit 4 clase de liceu, se vor putea înscrie până la data de 4 Sep­tembrie a. c., inclusiv la următoare­le școli medii tehnice, ce pregătesc tehnicieni pentru industria extrac­tivă carboniferă, minieră și petroli­feră. 1. — Școala Tehnică Medie de Căr­buni din Lupeni, Jud. Hunedoara, cu două secțiuni: română și maghiară internat și cantină. 2. — Școala Tehnică Medie de Căr­buni din Anina Jud Caraș, cu In­ternat și cantină. 3 — Școala Tehnică Medie de Cărbuni din Comănești Jud. Bacău, cu internat și cantină. 4. — Școala Tehnică Medie de Mi­nereuri din Baia Mare Jud. Satu Mare cu două secțiuni: română și maghiară, internat­ și cantină. 5. — Școala Tehnică Medie de Mi­nereuri din Brad, Jud Hunedoara. 6. — Școala Tehnică Medie de Mi­­nereuri din Vatra Dornei Jud. Câm­pulung Moldovenesc, cu internat și cantină. 7. — Școala Tehnică Medie de Fo­raj și Producție din Târgoviște, Jud. Dâmbovița, cu internat și cantină. 8. — Școala Tehnică Medie de Fo­raj și Producție din Moreni, Jud. Prahova 9. — Școala Tehnică Medie de Fo­raj și Producție din Câmpina, Jud. Prahova. 10. — Școala Tehnică Medie de Prelucrarea Petrolului și Metalurgie din Câmpina, Jud. Prahova. 11. — Școala Tehnică Medie de Prelucrarea Petrolului și Metalurgie din Ploești, Jud. Prahova Durata acestor școli medii tehnice este de 4 ani. In timpul studiilor elevii merituoși primesc burse, cărți, etc. Absolvenții pot intra în producție ca tehnicieni, sau pot continua stu­diile in Institutele Superioare pen­tru a deveni ingineri. Deasemenea, în afara absolvenților »colilor medii tehnice, se pot­­ n«wîe în Institutele Superioare și absolvenții Liceelor­ Teoretice sau cei cu studii echiva­­­lente. înscrierile pentru examenul de admitere la Institutele Ministe­rului Minelor și petrolului se pot face până în ziua de 3 Septembrie a. c., inclusiv. In cursul anului școlar 1949/1950 vor funcționa Institutele și Facultă­țile de specialitate după cum urmea­ză: 1 — Institutul de Geologie și Tehnică Minieră. din București, Ca­lea Griviței Nr. 132. a) Facultatea de Geologie la sec­țiile — Geologie — Geofizică — Pedologie (agrogeologie) b) Facultatea de exploatare și pre­parare a cărbunilor și minereurilor cu secția de topografie. c) Facultatea de Economie Minie­ră. 2. — Institutul de petrol și Gaze din București, str. Eugen Stătescu Nr. 6 a) Facultatea de Foraj — producție b) Facultatea de Prelucrarea Pe­trolului; c) Facultatea de Economie Petro­liferă. 3. — Institutul de Minereuri din Timișoara, Jud. Timiș Torontal, Str. piața Eftimie Murgu Nr. 1. 4. — Institutul de Minereuri din Brad, Jud. Hunedoara, cu internat și cantină. 5. — Institutul de Cărbuni din Pe­troșani Jud. Hunedoara, cu internat și cantină. Durata studiilor este de 4 ani, in care timp studenții merituoși pri­mesc bursă, cărți, etc. Absolvenții au asigurate plasamen­­te imediate în producție, bine retri­buiți. Cele mai bune elemente pot urma după stagiul din producție cursurile speciale pentru doctorat.

Next