România Liberă, martie 1950 (Anul 8, nr. 1694-1720)

1950-03-01 / nr. 1694

ANUL vm Nr. 1694 ^ Taxa de francare plătită tn numerar Moft 6 PAGINI 4 LEI Imam REDACriA Si ADMINISTRATIA București, Str. Constantin Mill* 5-7-9 Contr. Tal.: 6.34.93, 6.34.94, 6.34.95 Cont. Cec Postal Nr. 7796 DirectiunU Qmmfk *. X. L 10MM. IC­I»44. MIw^hkI I Utili IMQ ABONAMENTE: încap la I si 15 ala lunii I lună la 120 SALARIAŢI ŞI STUDENȚI lan­a 1400 I lună lai 100 SERVICIUL ABONAMENTE TEL. 5.21.21 REDACTOR RESPONSABIL ~~­NICULAR BRULU In j­ud. Brăila şi Râmnicul Sărat a început muncile agricole de primăvara BRAILA. — In tot cuprinsul judeţu­lui Brăila, muncile agricole se desfă­şoară cu Intensitate. Echipe de tracto­rişti de la S. M. T. Viziru şi Făurei au început să lucreze pe ogoarele ţă­ranilor muncitori Întovărăşiţi care au Încheiat contracte cu Staţiunile, pentru campania agricolă de primăvară. In comuna Puişorul, o echipă de tractorişti de la S. M. T. Traianu a avat până in prezent 40 ha. pământ. La Valea Cânepii, Golăşei şi Surdila- Greci munca pe ogoare a Început in ziua de 23 Februarie. In acelaş timp, tot mai mulţi ţărani muncitori din comunele Strâmbii, Vizi­­reni, Grigorescu, Plopu, Roşiori, au în­ceput să are pământul cu atelaje pro­prii. In unele puncte ale judeţului a în­ceput semănatul orzului. Astfel, in comuna Surdila-Găişeanci au fost scoase pe câmp toate atelajele şi s’a insămânţat cu orz până in­­pre­zent o suprafaţă de 90 ha. * R. SARAT. — Folosindu-se de timpul prielnic, ţăranii muncitori din comunele Obidiţi, Ştiubei, Câineni, Gu­­geşti şi Slobozia Bradului, din judeţul R. Sărat, au început să-şi are ogoarele Încă din ziua de 21 Februarie. (Ager­pres). La cererea ţăranilor săraci şi mijlocaşi S - a­u constituit 47 noi Gospodării Agricole Colective Duminică 26 şi Luni 27 Februarie a avut loc, cu a­­probarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului, constituirea a 47 noul Gospo­dării Agricole Colective în comunele: Sântana — jud. Arad; Borş, Moara de Râturi — jud. Bihor; Perişorul — jud. Brăila; Cotârgaci — jud. Botoşani; Padina, Ghe­­raseni, Gi­vine­şti, Baba Ana — jud. Buzău; Satu Legii, Crişeni — jud. Cluj; Comanzi, Săcele, Isvorul Mare, Lanurile — jud. Constanţa,­ Cudalbi, Smulţi, Oasele, Plevna — jud. Govurlui; Călăraşii Vechi, Ştefan Vodă — jud. Ialomiţa; Popeşti, Româneşti — jud. Iaşi; Jeica —­ jud. Năsăud; Ţibeni, Măneuţi — jud. Rădăuţi; Vişani — jud. R. Sărat; Stoeneşti, Bârza, Ursa — jud. Romanaţi; Reghea — jud. Sălaj; Hosman — jud. Sibiu; Şeica Mare — jud. Târnava Mare; Zagăr — jud. Târnava Mică; Griviţa — jud. Tecuci; Conteşti — jud. Teleor­man; Biled, Variaş, Tormac, Cărpiniş, Diniaş, Satu Mare — jud. Timiş; Cerna, Pisica — jud. Tulcea; Gheja — jud. Turda; Iveşti — jud. Tutova; Tungujel — jud. Vaslui. Noule Gospodării Agricole Colective au fost consti­tuite la cererea ţăranilor săraci şi mijlocaşi, care, ascul­tând indemnul Partidului Muncitoresc Român şi urmând exemplul fraţilor lor din cele 56 Gospodării Agricole Co­lective constituite In vara anului trecut, au hotărit să o rupă pentru totdeauna cu exploatarea chiaburilor şi mize­­ria pământului fărâmiţat şi să păşească pe drumul lumi­nos al transformării socialiste a agriculturii, folosindu-se de ajutorul ştiinţei agrotehnice, al tractoarelor şi maşi­nilor agricole, pentru a dobândi recolte cât mai îmbel­şugate. Ţăranii muncitori care au participat la adunările însu­fleţite ce au avut loc cu acest prilej şi-au exprimat bu­curia de a putea păşi pe această cale mulţumită Partidu­lui Muncitoresc Român, şi şi-au luat angajamentul de a munci fără preget pentru a realiza insămânţările la timp şi în bune condiţiuni. Cele 47 noul Gospodării Agricole Colective constituite Duminică şi Luni reprezintă tot atâtea lovituri puternice date uneltelor ticăloase ale aţâţătorilor la un nou război, mârşavii svonişti, chiaburii exploatatori. Ele reprezintă tot atâtea victorii ale oamenilor muncii din ţara noastră în lupta pentru apărarea păcii, pentru construirea socialis­mului în scumpa noastră Patrie, contribuind la întărirea frontului păcii, condus de marea Ţară a Socialismului vic­torios, Uniunea Sovietică. Să trăiască şi să înflorească nouile Gospodării Agricole Colective! ------------«O VIAŢA NOUA_______ ÎNCEPE IN SATUL NOSTRU ___CU ATÂŢIA SĂRĂCANI»___ Inaugurarea Gospodăriei Agricole Colective din Găvăneştii-Buzăulii C­am cu vreo două săptămâni în urmă, moş Alexandru Popa s’a sculat mai devreme ca deobicei. Şi când peste culme creştea geana de lumină, moşul porni rar şi apăsat, ca omul ce ştie că-l aşteaptă cale lungă. La o răscruce s’a întâlnit cu Vasile Meinica, ţăran sărac şi el, ca şi moşul. Mai departe 11 aştepta Dumitru I. Ga­vrilă, iar lângă apă s'au Întâlnit cu Neculai Bălan. Gâte şi patru ţărani muncitori din Găvăneştii Buzăului, co­mună mare, cu destui bogătani, dar şi cu foarte mulţi săraci. Cei patru se hotărîseră să meargă până la Căldă­­răşti, unde ştiau că există de anul trecut Gospodăria Agricolă Colectivă «1907». Nu i-a speriat distanţa până acolo. Au pornit-o pe jos. II îndemnase pe oameni să meargă acolo ciudăţenia svonurilor care cir­culau pe la ei prin sat în legătură cu viaţa de la Gospodăria din Căldărăşti, câte şi mai câte scornituri ale chiaburi­lor. Şi atunci moş Alexandru Popa, om de 62 de ani, i-a îndemnat şi pe cei­lalţi trei, mai tineri, să meargă la faţa locului şi să se convingă ce-i adevă­rat şi ce nu din tot ce sporovăiau unii şi alţii, ieşind de prin casele chiabu­rilor. A­şa se face, că in dimineaţa aceea au plecat cei patru ţărani mun­citori. Au stat până târziu după amia­ză în Gospodărie. Tovarăşii de-acolo l-au primit cu bucurie, i-au dus şi pe câmp să vadă cum s’a lucrat pămân­­tul, i-au dus şi prin birouri să vadă cum se ţine socoteala m­uncii fiecăruia, cum s’au împărţit brigăzile de lucru, cum s’a chibzuit totul, i-au vizitat şi pe oameni pe la casele lor şi, noaptea, când tot satul dormea, moş Alexandru Popa, întovărăşit de ceilalţi trei ţărani­, intra înapoi în Găvăneşti. Lesne de închipuit interesul pe care l-au stârnit cei patru călători. Lesne de închipuit noianul de întrebări cu care au fost a­­saltaţi a doua zi. La cele povestite de moş Alexandru Popa, a adăugat o sea­mă de lucruri şi moş Vasile Gh­­ior­dache care istorisea cele ce i le spu­sese despre viaţa ţăranilor sovietici şi despre rosturile Gospodăriilor Colecti­ve de pe la noi fata lui, profesoară in Bucureşti. Au mai adăugat alte amă­nunte şi ceilalţi, care citiseră cărţi despre colhoznici şi despre munca la câmp în Uniunea Sovietică. Şi oamenii s’au hotărît. Au mers la Partid şi auu rugat să li se aprobe să facă şi ei Gospodăria for Agricolă Colectivă in Găvăneşti. — «Începe viaţă nouă în satul nostru cu atâţia sărăcani», — a spus cineva când a plecat apoi spre casă . — Duminică a avut loc inaugurarea Gospodăriei. Am stat de vorbă cu A­­lexandru M. Popa. După ce mi-a isto­risit toate cele pe care le-am redat mai sus a adăugat : «Am venit în comună și am spus oamenilor că cei care vorbesc tot felul de minciuni despre Gospodăria Agri­colă Colectivă încearcă să ne rupă pe unii de alţii, să nu facem şi noi o a­­semenea Gospodărie. Dar noi trebue să nu ne lăsăm des­­binaţi. Şi iată că cei mai hotărâţi şi cei mai deschişi la minte au intrat în Gospodărie. Eu, cu toate că sunt bă­trân, am să muncesc cât oi mai putea or să ajut şi eu înflorirea colectivu­lui. Le-am spus şi copiilor şi ei acuma zic ca mine. Chiaburii şi acuma în­cearcă să bage vorbe printre noi. Da Lom dibăci şi-apoi las’ pe noi». L. Sărăţeanu (Continuare în pag. 3-a col. 1-4) MULTE S'AU SCHIMBAT IN VIAŢA MEA IN ULTIMII CINCI ANI TOVARĂŞE REDACTOR, M­ă gândesc de multe ori cât de mult s’a schimbat viaţa mea in ultimii cinci ani. Lucrez de mulţi ani in această uzină care se numea pe vremuri S,E,T. Pe atunci îmi sleiam puterile ca să umplu pun­ga bancherilor şi stăpânilor ei. Şi din zi in zi mă înfundam şi mai rău în sărăcie şi mizerie. In timpul războiului antonescian uzina a fost militarizată. Pentru cea mai mică mişcare muncitorul era bă­gat la cercetă. Munceam câte 12—14 ore pe zi. Intr’o zi când n'am mai putut răbda şi am făcut cerere pentru respectarea zilei de lucru de 8 ore, am fost băgaţi la carceră până la prânz, iar după masă am fost puşi sub paza santinele­lor să curăţim zăpada. După eliberarea ţării noastre însă de către Armata Sovietică, au început să se ivească zorile unei vieţi noi. In­­cadrându-mă in sindicat am pornit şi eu pe drumul trasat de Partidul Co­munist Român. Am avut de luptat cu multe greutăţi. Uzina noastră era In mâna aceloraşi bancheri şi moşieri care încercau pnn tot felul de metode criminale să împiedice munca noastră paşnică. Ei nu se puteau împăca­­ nici In ruptul capului cu o astfel de situa­ţie şi cu ajutorul uneltelor lor din gu­vernul de atunci şi al imperialiştilor, complotau In vederea reîntoarcerii la „vrem­urile lor bune". Planurile lor au fost insă răsturnate pentru că Partidul nostru ne-a arătat limpede în acele împrejurări primejdia ce ameninţa ţara şi ne-a condus cu mână sigură. Sunt mândru că am luat şi eu parte atunci, printre sutele de mii de mun­citori, la manifestaţiile prin care am răsturnat guvernul Rădescu Prin voinţa şi hotărîrea de luptă a oamenilor muncii, s-a produs acum cinci ani, în ziua de 6 Martie schimba­rea dela cârma tării. In acești cinci ani de zile multe s'au schimbat. La 30 Decembrie 1947 Măturarea monarhiei, iar la 1 Iunie 1948 am devenit stăpâni deplini pe munca noastră. Partidul ne-a ajutat să ne apărăm libertatea împotriva unelti­­rilor imperialiste, ne-a ajutat apoi zi de zi ca traiul nostru să se îmbună­tăţească. Pe acest drum am fost ajutaţi tot timpul de Marea Uniune Sovietică. Astăzi avem în uzină un serviciu medical bine utilat, avem o cantină, o bibliotecă, un club frumos înzestrat ca fel de fel de materiale de sport şi o sală de spectacol. Vara trecută am fost împreună cu mii de muncitori din alte întreprinderi, într'o staţiune bal­neară. Viaţa nouă ce am început s'o trăesc mi-a sporit puterile In munca pentru îndeplinirea şi depăşirea primului Plan de Stat, pe 1949. (Continuare în pag. 4-a col. 3-4) In cad­rul unei adunări pline e insuflejire ţăranii muncitori din cu­nuna Călăraşii Vechi jud Ialomiţa işi­­­a­piim­ă dragostea şi recunoştinţa faţă de Partid şi Guvern care i-au sprijinit şi i-au îndrumat pe calea unei vieţi mai bune, pe calea Gospodăriei Agricole Colective. In Comuna Ştefan Vodă din acelaş judeţ ţăranca Maria Oprea semnează actul de constituire al Gospodă­riei Agricole Colective din oomeni. p­e string* ea drag la piept oeşilul căruia ştie că te eU»a aceasta tt pregăteşte aa viitor feriotă. TELEGRAMA LUI MAO TSE DUN CĂTRE I. V. STALIN M­OSCOTA, 27 (Agerpres). — TASS transmite textul telegramei adresată de Mao Tse Dun Iul I. V. Stalin. Tovarăşului Stalin, Ne apropiem de frontiera dintre U.R.S.S. şi Re­publica Populară Chineză. Părăsind Marea Ţară — Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice — vă exprim D-voastră şi tovarăşilor de răspundere din Guvernul Sovietic sincera şi marea mea gra­titudine pentru calda şi prieteneasca ospitalitate» Să se întărească şi să înflorească Uniunea So­vietică, condusă de D-voastră ! MAO TSE DUN TELEGRAMA LUI CIU EN LAI CĂTRE A. I. VASINSKI MOSCOVA, 27 (Agerpres). — TASS transmite textul telegramei adresată de Giu En Lai mini­strului de Afaceri Externe al U.R.S.S., A. I. Vâşinski. Ministrului de Afaceri Externe al U.R.S.S., A. I. Vâşinski După plecarea din Moscova, de-a lungul întregu­lui drum precum şi în oraşele Sverdlovsc, Omsc, Novosibirsc, Grasnoiarsc, Irkuţa şi Cita, tovarăşii sovietici ne-au acordat cea mai mare atenţie. Părăsind Marea Ţară aliată, exprim din toată inima sincera mea recunoştinţă pentru toate acestea. Trăiască în veci prietenia şi colaborarea dintre Statele noastre ] CIU EN LAI PARTIDUL COMUNIST FRANCEZ DEMASCA LOVITURA DE STAT FASCISTA PREGĂTITĂ DE CĂTRE DE GAULLE fl GUVERNUL RIDAULT Biroul Politic al P.C. France* cheamă poporul francez să lupte pentru dizolvarea bandelor gauliste care urmăresc să provoace un război civil in Franța PARIS, 26. (Agerpres). — După cum transmite TASS, Biroul Politic al Par­tidului Comunist Francez a publicat o rezoluţie In care se spune printre al­tele : Biroul Politic demască In faţa clasei muncitoare şi a Republicii complotul fascist pe care-l pregăteşte De Gaulle în complicitate cu guvernul Bidault. Di­rectivele date gărzilor gaulliste de că­tre conducerea RPF (Uniunea Poporu­lui Francez), călătoria lui De Gaulle prin Franţa cu scopul de a pre­găti cadrele conducătoare ale R.P.F. pentru lovitura de stat, toate acestea sunt indicii ale complotului ce se pre­găteşte. Falsitatea desminţirilor date de către De Gaulle şi Ridault în această privinţă este evidentă. Trebuesc luate în seamă numai faptele, şi anume: ban­dele înarmate ale RPF se dedau la pro­vocări din ce în ce mai numeroase şi atacă cu furie din ce în ce mai mare sediile organizaţiilor muncitoreşti şi democratice. In acelaşi timp Bidault mo­bilizează considerabile forţe poliţieneşti împotriva oamenilor muncii care fac grevă pentru apărarea drepturilor lor legale şi pregăteşte noi legi mârşave menite să reprime mişcarea muncito­rească şi democratică. Armata nu va de­veni însă complice în pregătirea lovi­turii de stat, pe care generalul Billotte a primit însărcinarea specială să o or­ganizeze. Biroul Politic este convins că clasa muncitoare și întreg poporul francez nu vor permite sugrumarea Republicii, nu vor permite instaurarea unui regim de dictatură în Franţa, potrivit ordinelor primite din afară, aceasta constituind o repetare ruşinoasă a regimului de la Vi­chy. Biroul Politic chiamă pe toţi mem­brii Partidului să opună, ca şi în anul 1924 o dârză rezistenţă atacurilor tat­eiştilor, îl chiamă membrii Partidului, să facă totul pentru a obţine unitatea de acţiune a oamenilor muncii comu­nişti, socialişti şi catolici, pentru a uni în iuţită pe toţi patrioţii republicani care nu doresc instaurarea dictaturii fasciste, care nu doresc ca Franţa să devină un câmp de luptă al unui război deslănţuit de imperialismul american. Biroul Politic chiamă pe toţi oamenii muncii, pe toţi republicanii să lupte pen­tru dizolvarea bandelor gaulliste, care urmăresc provocarea unui război civil şi să ceară deputaţilor Adunării Naţio­nale să voteze pentru dizolvarea aces­tor bande. Acest lucru va da posibili­tatea să se verifice cine este complice al lui De Gaulle şi aţâţător la război şi cine este apărător al Republicii şi al păcii. Biroul Politic trimite un salut fră­ţesc metalurgiştilor din regiunea Pari­sului care se află în grevă pentru a obţine îmbunătăţirea condiţiilor lor de muncă. Biroul Politic salută unitatea de acţiune a greviştilor, a oamenlor muncii sindicalizaţi şi nesindicalizaţi. Biroul Politic înfierează poziţia reac­­ţionară a guvernului care săvârşeşte mereu noi provocări, încercând să inti­mideze şi să demoralizeze pe muncito­rii grevişti care sunt ferm hotărîţi să obţină satisfacerea revendicărilor lor. în încheierea rezoluţiei, Biroul Poli­tic al Partidului Comunist Francez asi­gură pe metalurgiştii parizieni de cea mai deplină solidaritate a Partidului Co­munist Francez cu lupta pe care o duc şi care este urmărită cu atenţie de ceilalţi oameni ai muncii de alte profe­siuni care au hotărît de asemenea să lupte pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de muncă. ALEGEREA COMITETELOR DE LUPTĂ PENTRU PACE CONTINUĂ INTR’O ATMOSFERĂ DE MARE ÎNSUFLEŢIRE In plasa Buffea­­jud. Ilfov Pâlcuri, pâlcuri de ţărani muncitori, unii în căruţe­, alţii pe jos, se îndreptau spre căminul cultural din plasa Buf­tea, unde urma să aibă loc festivitatea alegerii Comitetului de luptă pentru pace, din plasă. Oamenii se strângeau din ce în ce mai mulţi şi la un moment dat curtea largă a căminului nu-i mai putea cuprinde. Din toate comunele plăşii, din Buti­­manu, din Poenari-Vulpeşti, din Creve­­dia, au venit ţărani muncitori să ia parte la alegerea Comitetului de luptă pentru pace Tot vorbind între ei, oamenii înce­pură să intre în sala frumos pavoazată a căminului. Erau înăuntru ţărani mun­citori, ţărance, pionieri, elevi care as­cultau cu deosebită atenţie pe cel care stătea în picioare la masa prezidiului, pe Panait Constantin. Alături de el se aflau Dumitrescu Niculae, Horia Tă­­nase, Roza Ardeleanu, etc., toţi oameni ai muncii ieşiţi din popor. ■Panait Constantin luă cuvântul. Ro­sturile luptei pentru pace se înfăţişau din ce în ce mai limpede în timp ce vorbi­torul arăta că imperialiştii anglo-ame­­ricani urmăresc să atace Uniunea Sovie­tică şi ţările de democraţie populară, că vor să aducă nenorocire şi jale în casele oamenilor muncii, să înrobească iar popoarele libere. După ce Panait Constantin îşi termină cuvântarea, se trecu la alege­rea Comitetului de luptă pentru pace din plasa Buftea. Nume de ţărani şi de ţă­rance, care se evidenţiaseră în muncă, în activitatea organizaţiilor de massă, răsunau în sală. — Oprea Marin, propuse cineva din mulţime. — Bun, să te vedem la muncă, stri­gară oamenii cu înflăcărare. — Ingereanu Andrei! — Bun, să te vedem la muncă, îl îndemnă sala din ce în ce mai însu­fleţită. — Sanda Vorniceasa ! — Bună! Apoi cei aleşi în Comitetul de luptă pentru pace şi-au luat angajamentul să nu precupeţească nici un efort pentru a organiza cât mai temeinic ţărănimea muncitoare hotărîtă să lupte pentru a­­părarea păcii.­ In sectorul II Me­­­tru din Capitală In Capitală, după alegerile de dele­gaţi în Comitetele de luptă pentru pace pe întreprinderi şi cartiere s’a trecut şi la alegerile de Comitete de luptă pentru pace pe Sectoare. Alegerea Comitetului de luptă pen­tru pace în Sectorul II Negru A s’a desfăşurat într’o atmosferă de puternic entuziasm. Peste 1.500 de cetăţeni — muncitori, muncitoare, funcţionari, intelectuali, gos­podine — s’au adunat în sala de festi­vităţi a Liceului de băeţi Nr. 3 mani­­festându-şi hotărîrea fermă de a lupta alături de oamenii muncii din lumea în­treagă, pentru apărarea păcii. Numeroşi muncitori, intelectuali, vă­duve,­­ au arătat ororile războiului su­­ferite de ei înşişi, luându-şi angaja­mentul să lupte fără preget pentru ca imperialiştii anglo-americani să nu mai poată provoca un nou război. A fost ales apoi Comitetul de luptă pentru pace. In numele Comitetului a vorbit tov. Vasile Bâgu. „Vom răspunde cu cinste — a spus vorbitorul — încrederii pe care ne-aţi arătat-o alegându-ne în acest Comitet. Vă asigurăm că nu vom precupeţi nici un efort, pentru ca împreună cu voi să apărăm viaţa, pacea, viitorul fericit al copiilor noştri“. Ioi sectorul HI HSSia­­stru B din Capitală Delegaţii Comitetului de luptă pen­tru pace din întreprinderi, instituţii şi circumscripţii din Sectorul III Alba­­stru B şi-au ales Duminică, în cadrul unei însufleţite adunări, Comitetul de luptă pentru pace pe sector. In înflăcărate cuvinte, tov. Blidaru Cră­ciun a arătat lupta oamenilor muncii din lumea întreagă împotriva uneltiri­lor mârşave ale imperialiştilor anglo­­americani, aţâţători la un nou război. „Să întărim vigilenţa noastră de cla­să şi să demascăm­­ pe duşmanii clase­ muncitoare“ — iată lozinca sub care s-a desfăşurat alegerea Comitetului de luptă pentru pace al Sectorului III Al­bastru B. Au fost aleşi văduve de răz­boi, foşti deportaţi în lagărele de ex­terminare, muncitori, fruntaşi în pro­ducţie,, distinşi cu „Medalia Muncii’’, la cvateri, pedlaf, profesori.

Next