România Liberă, martie 1949 (Anul 7, Nr. 1388-1414)
1949-03-01 / nr. 1388
t ARUL VII Nr. 1388 C. fan de fnt&re plătită ti. mimére« aprobării D&ec^mB Generale 9. T. I. «OMtz, M SeptMiMi »»H. Mark I Martin 1849 cel mmmmmmmmmminformație și reportaj redacția și administrația ABONAMENTE: încep la 150IS ale lunii redactor responsabil? Cetit!Teh*’ 8S34‘.93 TM!34.94 i105 1 luna lei 120 ! SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: Autorit 5ț Instituirt. Soc. Iei 3000 N8CULAE BELLAS __________________ ___________________________ ._ I . . r -N...................| .........— T - I imi ni ii nmi un mu ii m.iiii.m m mr i nfrai Ii^f—■T~—hn- sir im uimii mm muim Cont. Cec poștal Nr. 7796 1 an „ 1400 j I lună lei 100 UN RĂSPUNS LA CÂTEVA „NEDUMERIRI“ ALE APUSULUI Unul din scriitorii noștri, de curând întors din Italia, povestește despre mirarea care i-a cuprins pe unii scriitori italieni când au auzit despre tirajul cărților în RPR și despre arzătoarea sete de cultură a poporului nostru muncitor. Cunoscători doar ai vechilor realități din țara noastră, — scriitoriși la modă — au avut desigur dreptul să se mire. Tirajele pe care le ating azi la noi cărțile de reală valoare științifică sau literară, erau cunoscute doar de romanele în fascicole sau de diversele „colecții” submediocre, construite pe axa senzaționalului. Vrând, nevrând, actualii „nedumeriți” din Italia, vor trebui — meditând la noile noastre realități — să-și dea seama, că răspândirea cărții, a cărții bune, într’o societate care trăește schimbările structurale pe care le trăește țara noastră, devine o necesitate și o caracteristică. Construirea societății noui pe baza concepției clasei muncitoare, însumează eforturi în toate sectoarele de muncă, eforturi îndrumate în special pe linia unei atitudini conștiente, științifice față de ansamblul problemelor sociale, politice și economice pe care clasa muncitoare le are a rezolva conform liniilor trasate de învățătura marxist-leninist-stalinistă. De aici reese limpede necesitatea, ca într-o măsură din ce în ce mai mare, oamenii muncii să se pătrundă de cunoașterea științifică a problemelor, fie acele de ordin general, fie anive de ordin special care privesc îndeosebi sectorul lor de activitate. Desfășurarea vieții noastre culturale abundă azi, de exemple concludente. Și pentru a nu lua din mulțimea pi idel lor decât una singură, să încercăm a ne opri puțin asupra sectorului librăriilor. La noi, în trecut — în Apus încă și astăzi — librăriile au însemnat un sector de activitate pur comercial. (Continuare In pag. 5-a, col. 6—7) 8 PAGINI 4 LES :iÜLK)T £ € fl Prin întrebuințarea unei metode sovietice LA MUTAREA SONDEI „VIFORÂTA" S’A REALIZAT O ECONOMIE DE 2.325.000 LEI PLOEȘTI (prin telefon).—Metoda sovietică de mutare a turlelor de sondă fără a fi demontate, se extinde din ce în ce mai mult. Astfel la sonda Nr- 4 „Viforâta”, sonda metalică de tip nou ,,Reșița” a fost transportată pe o distanță de 150 metri Prin aplicarea metodei sovietice s-au confecționat două tălpi de fier pentru baza sondei. Pe aceste tălpi, turla a fost transportată pe o distanță de 150 metri. Un lucru foarte important este că turla sondei „Viforâta” a fost transportată, fără a fi demontată având în acelaș timp și granicul în turn. Este prima Încercare de acest gen. In industria noastră petrolieră Operațiunea de transportare a fost făcută de 10 oameni care au lucrat 4 zile și cu ajutorul a 3 tractoare de tip ,,Kirov”. înainte, această operație dura 35 zile cu aceeași echipă de 10 oameni. Datorită nouei metode de mutare a turlei, sonda a intrat în foraj cu 31 zile mai Înainte de termen. In același timp s’a realizat o economie de 2.325.000 lei. În această muncă s'au evidențiat următorii muncitori: Ambrozie Ion, Tospineanu Dumitru, Constantin Mihai, Călinel Petru, Săndulescu Ion, Oproiu Vasile, Costache Nicolae, Badea Toma, Trandafir Gh., Mateescu Constantin și Nedelcu Gh. Metoda sovietică pentru mutarea turlelor de sondă va fi aplicată pe o scară largă în industria noastră petroliferă. J. Vălcu In ianuarie 1949, Nuri Said-pașa a ocupat postul de prim ministru și ministru al afacerilor interne ale Irakului și In țară si a deslănțuit o nouă campanie militaro-polițienească Împotriva elementelor democrate. A fost declarată o situație excepțională și arestate multe persoane- Tribunalele redactează sentințe de moarte împotriva patrioților, iar pe străzile orașelor detașamentele polițienești trag în populația pașnică. Prin astfel de metode Nuri Said încearcă să înăbușe mișcarea națională de eliberare. Apariția a de A. KAK Willi a a ceste figuri sinistre pe avantscena politică a Irakului însemnează Începutul nouii etape a atacurilor imperialiste asupra acestei țări. — Cine este Nuri Said ? — întreba pe data de 10 Ianuarie ziarul „Orian” din Beyruth- Și tot el dădea răspunsul: „El este politica Uniunii Anglo- Irakiene și Anglo-Arabe. Este politica regelui Abdul. Nuri Said — Însemnează politica deslegării problemelor palestiniene și arabe in conformitate cu interesele engleze. Astăzi Anglia pășește din nou pe primul plan al arenei arabe”. ICOO de șeici stăpânesc 2/3 din pământul Irakului După teminarea celui de al doilea război mondial în Irak s-a deslănțuit o largă mișcare populară pentru lichidarea tratatului anglo-irakian din anul 1930. Tratatul dădea Angliei dreptul să țină pe teritoriul Irakului forțe armate și-i permitea să supună țara’ controlului economic politic și militar. Cele mai mari baze militare din Orientul apropiat, cele din Habanî și Șaibe și cele mai bogate regiuni petrolifere adică cele din Kirkuk Mosul, Hanekin, au devenit punctele de reazim ale colonizatorilor. Conducta petroliferă care duce din Kirkuk la Haifa și Tripoli scoate din țară petrolul dobândit cu prețul unei exploatări neomenoase a muncitorilor. Imperialiștii au găsit un sprijin puternic în feudalii-șeici. O mie de șeici ai Irakului sunt posesorii a douăzeci de milioane „acri’’ de pământ din suprafața de însămânțare totală de 30 milioane în timp ce masa sdrobitoare a țăranilor arabi felahi este complectamente lipsită de pământ. In felul acesta popula . de 4 milioane a Irakului s’a văzut un jug dublu: cel al feudalilor locali și cel al imperialiștilor străini. Ca rezultat al stăpânirii engleze care durează de 30 de ani, populația țării suferă de foame, de sărăcie, de boli contagioase. „Populația Irakului ” scrie ziarul „Saut al-Attar” din Bagdad, — în special sărăcimea moare de foame. In orașul Kirkuk, unde sunt concentrate (Continuare în pag. 5-a col. 45-87) GUVERNUL DIN IRAK GUVERNUL CELOR 1000 DE ȘEICI ȘI AL TRUSTURILOR PETROLIFERE ENGLEZE IN EVENTUALITATEA UNEI AGRESIUNI POPORUL ITALIAN Va sprijini Armata Sovietică dând agresorului lecția pe care o merită — Declarațiile lui Palmiro Togliatti — roma, aS. (Rador). — TASS transpotriva Uniunii Sovietice, tocmai pentru că Uniunea Sovietică nu este un stat capitalist, ci un stat socialist. Este perfect limpede că nu este vorba de ipoteza unui războiu unite . Ziarul GIORNALE DE LA SERA a publicat în ziua de 6 Februarie răspunsurile lui Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian la cele două întrebări puse de corespondendentul ziarului. PRIMA ÎNTREBARE: Declarația secretarului general al partidului comunist francez, Maurice Thorez, cu privire la atitudinea maselor muncitoare si poporului francez in eventualitatea în care Armata Sovietică ar fi nevoită să urmărească pe agresori până la Paris, a crezat impresia că fruntașul comunist francez consideră că un conflict nu este numai probabil, dar fi apropiat ca dată. Care este părerea fruntașului comunist italian în această privință ? RĂSPUNSUL LUI TOGLIATTI: Nu există nici un fel de motiv să se creadă că Uniunea Sovietică nutrește cea mai mică intenție de a ataca vreo țară, sau că Uniunea Sovietică a întreprins sau intenționează să întreprindă acțiuni care să fie împotriva intereselor naționale ale Italiei. Dimpotrivă, tocmai Uniunea Sovietică este acela care a dat loviturile hotărîtoare ce au dus la distrugerea fascismului. De aceia consider că este absurd să se ia în discuție ipoteza izbucnirii unui războiu între Uniunea Sovietică și Italia. Dacă cineva formulează o asemenea ipoteză, aceasta însemnează numai că pornește de la ideea că Italia trebuie să ducă războiului național, ci de o politică tipică, care țintește la deslănțuirea unui războiu de clasă și ideologic, al reacționarilor și capitaliștilor, îndreptat împotriva progresului social și împotriva oamenilor imuncil și este perfect limpede ce atitudine trebuie să ia într’o asemenea eventualitate cei care sprijină progresul social și socialismul și se împotrivesc reacțiunii. A DOUA ÎNTREBARE: In eventualitatea izbucniră unui conflict și dacă Armata Sovietică ar fi nevoită să urmărească pe agresori si pe teritoriul italian, care ar fi după părerea dvs. atitudinea maselor muncitoare și poporului italian. RĂSPUNSUL LUI TOGLIATTII Cât despre ipoteza urmăririi agresorului pe teritoriul nostru de către Armata Sovietică, într’o asemenea eventualitate eu cred că poporul italian, care nu poate decât să condamne orice opresiune, este dator să dea Armatei Sovietice sprijinul cel mai eficace și să servească agresorului lecția pe care o merită. A preciza imediat și în fața întregii lumi că poporul italian, sau cel puțin majoritatea covârșitoare a părții active și militante a poporului, privește tocmai în acest fel problema, însemnează fără îndoială a înlesni înfrângerea agresorilor și menițincies păcii. PALMIRO TOGLIATTI i 1 n cadrul acțiunii de pregătire a Congresului de unificare a tineretului muncitor, au avut loc Duminică în Capitală conferințele de unificare a organizaților de tineret din București și județul Ilfov. Cu acest prilej s’a citit proectul de Statut al Organizației unice revoluționare a tineretului muncitor din R. P. R. Citnt s-a desfășurat conferința pe Capitală a tineretului muncitor Conferința de Unificare pe Capitală a avut loc în aula mare a Institutului de Științe Juridico-administrative. La deschiderea conferinței, tov. Chițu Fierea, a propus alegerea unui prezidiu în frunte cu tov. Al. Drăghici, membru în C. C. al P. M. R. și secretar al Comitetului Capitalei al P. M. R. După alegerea comisiilor de candidare și validare și după ce s'au adus saluturile organizațiilor de masă din Capitală, a luat cuvântul tov. Dumitrescu Petre, care a prezentat raportul Comisiei de Unificare. Printre altele, raportul a precizat organizarea în Capitală, a 505 ședințe plenare, la care s’au ales 1.857 delegați, crearea a 382 cercuri de studii, pregătirea a 6.000 agitatori pentru CaIa continuarea ordinei de zi, tov. Vlad Ion a făcut o expunere asupra proectului de Statut al Organizației unice revoluționare, după care a luat cuvântul tov. Lala Pavel, secretar al CC al UTM. D-sa a arătat că sub îndrumarea Par„Scânteia Tin’tului”. A luat apol cuvântul tov. Drăghici Alexandru, membru in G. G. al P. M. R., care în numele Comitetului Organizației de București a P. M. R., a adus un tovărășesc salut conferinței de constituire a organizației unice revoluționare a tineretului din Capitală. In continuare, tov. Drăghici Alexandru, a făcut o scurtă analiză a condițiilor interne și externe și a cauzelor care fac necesară unitatea tineretului muncitor. După o scurtă pauză, la redeschiderea conferinței, delegații de tineri din Uzinele ,,23 August , G. P. R., Dinamo, Vestitorul, Vulcan, Monetăria Națională și Filatura Română de Bumbac, au adus numeroase daruri lucrate de tovarășii lor de muncă în cinstea titlului clasei muncitoare și pe linia trasată de Rezoluția ședinței plenare a C. C. al P. M. R. din Decembrie 1948, cu privire la activitatea Partidului în rân (Continuafe In pag. 2-a, col. 6—7) SUB CONDUCEREA P-M. TINERETUL MUNCITORESTI SĂ CONTRIBUE CU ELANUL"SAU LA CONSTRUIREA SOCIALISMULUI IN TARA NOASTRĂ Conferința de unificare a tineretului muncitor din Capitală Conferințele județene din țară vitală și 2830 pentru sate, mărireai 544832 a numărului de exemplare vândute ale revistei „Tânărul Muncitor", înființarea echipelor culturale la 4 unități de tineret, antrenarea în întreceri individuale a 13.577 tineri muncitori, precum și concursurile sportive la care au participat 6500 tineri din Capitală, etc. După raport, au avut loc discuțiile la care numeroși delegați au scos în evidență realizările menționate și au arătat unele lipsuri în activitatea Comisiei de Unificare pe Capitală. Printre propunerile făcute cu prilejul discuțiilor la raport, cităm pe aceea, a elevei Georgescu, delegata Liceului de Construcții Civile care a sugerat apariția zilnică a organului central de presă al tineretului și schimbarea denumirii în Conferinței de Unificare PRINCIPIILE PROECTULUI DE STATUT AL ORGMnII UNICE REVOLUȚIONARE DE TINERET EXPUNEREA TOV. RAVEL SALA 'Aspecte deia manifestările de Duminică în cinstea Conferinței de unificare a tineretului muncitor din Capitală. SCRISOARE DESCHISĂ UNUI MUNCITOR OLANDEZ de MARTIN ANDERSEN KLEXO Martin 'Andersen Nexe, care peste câteva luni va împlini vârsta de optzeci de ani, este unul dintre cei mai mari scriitori proletari ai Occidentului. întreaga lui viață și-a închinat-o luptei clasei muncitoare. După terminarea celui de al doilea războiu mondial, întors în patria sa, Danemarca, Nexö, cu toată vârsta sa înaintată, nu și-a îngăduit o clipă de odihnă. Un elan de comunist militant a mers înainte la luptă pentru cauza lumii muncitoare. A scris numeroase articole despre Uniunea Sovietică — țara socialismului, unde și-a găsit refugiul in timpul războiului. El a arătat în nenumărate rânduri concetățenilor săi realizările țărilor de democrație populară, care merg pe calea socialismului sunte de mirare că merită naivitatea lui-stârnește furia receționarilor, printre care se numără și social- democrații de dreapta. Curând după eliberarea Danemarcei, a fost turnat un film după minunatul roman al lui Martin Andersen Nexe „Diete — fiul umanității", roman care s-a bucurat de un mare succes în întreaga lume, în care scriitorul descrie soarta tragică a unei fete muncitoare în Danemarca capitalistă de la sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea. In America acest film a fost interzis, dându-i-se calificativul de „imoral". Iar în Danemarca unii preoți au interzis părinților să boteze copiii cu numele de „Ditte", eroina romanului lui Nexo. Scrisoarea lui Nexo pe care o (Costimiro îr me **, eol. I—S) Tovarășele noastre femei lucrează cot la cot cu noi i.m » «ași ih» «In«șî 0 ca nu care cât spni iii^l i » și o «*fii**«XBne sao«i» fat$& eto Anunca - Scrisorii* muncitorilor Mu țat Ioan, Gheorghe Ionescu ți Cornea hScolae dela „Grivița Roșie» Datorită regimului nostru de democrație populară, datorită luptei dusă de clasa muncitoare, sub îndrumarea Partidului, noi sectoare de muncă, inaccesibile până acum, își deschid astăzi larg porțile pentru femei Conștiente de acest lucru, femeile au început, sub semnul Împlinirii și depășiri Planului de Stat să se încadreze intr’un număr din ce în ce ma mare In bătălia producției, demonstrând odată mai mult că și ele pot contribui la făurirea socialismului in țara noastră. Numărul femeilor strungar,, nntuitor, numărul femeilor care îmbrățișează meserii nqui, crește pe zi ce trece Dragostea pentru noua meserie, munca îndârjită, dorința de a cunoaște, de a ajunge la acelaș nivel în muncă și chiar de a întrece pe tovarășii lor, au făcut ca multe rămășițe ale mentalității burgheze, privind femeia să înceapă a fi înlăturate, în tot mai multe întreprinderi. Femeile prin realizările lor au demonstrat în mod clar că vor și pot realiza lucruri frumoase, că vor și se pot situa pe plan de egalitate cu bărbații, în orice domeniu de activitate. Acest lucru îl recunosc și tovarășii de muncă ai femeilor, bărbații care muncesc alături de ele. Ei oglindesc acest fapt, în scrisorile pe care le-au trimis redacției noastre-PuWicăm mai jos trei scrisori ale muncitorilor de la ..<Crîvita Roșie”, referitoare la tovarășele lor de muncă, îi prin voința de a învăța și prin conștiinciozitața la muncă, femeile ne-au câștigat încrederea“ „La începutul activității lor, tovarășele femei nou venite în atelierul de strungărie,' încadrate pentru prima dată în câmpul muncii,'s’au apropiat cu teamă de mașini. Lucrul acesta era explicat și de faptul că femeile au fost încadrate în câmpul muncii fără nici o pregătire profesională. De aceia se priveam'și noi'cu neîncredere, iar unii cu, oarecare dispreț, chiar. Dar dorința toride, a cunoaște, de a învăța temeinic meseria, dorința, de a lucra, și ele In rând cu,noi, ne-am stimulat să le îndrumăm, să le ajutăm să cunoască și să iubească meseria. Astfel toți tovarășii din atelier, împreună cu șeful secției, le-am ocupat de ele, le-am ajutat sa învețe, le-am ajutat să se apropie de mașini fără teamă, cu încredere, încet. Încet, prin perseverența lor, prin munca neîncetată pe care au depus-o, tovarășele noastre au ajuns nu numai să-și însușească cunoștințele necesare lucrului, dar au ajuns să se situeze în rând cu noi, depășind normele și provocându-ne la întreceri. . Printre cele mai bune tovarășe muncitoare din secția noastră sunt tovarășele Tudorică Frusina, Trandafir Dumitru, Balău Florica și Pisică Ana, tovarășe care au fost evidențiate în urma întrecerior socialiste de la sfârșitul anului trecut. Dintre ele, unele au depășit norma și în luna ianuarie, așa cum este tovarășa Gărăușan Florica care lucrând la calibrul antretoaze de oțel a depășit norma cu 170 la sută și tov. Balău Flodea care pini la 18 Februarie a. c. de tu **.* Sâ. ml 7—du~8i