România Liberă, martie 1949 (Anul 7, Nr. 1388-1414)

1949-03-01 / nr. 1388

t ARUL VII Nr. 1388 C. fan de fnt&re plătită ti. mimére« aprobării D&ec^m­B Generale 9. T. I. «OMtz, M SeptMiMi »»H. Mark­ I Martin 1849 c­el mmmmmmmmmminformație și reportaj redacția și administrația ABONAMENTE: încep la 1­50IS ale lunii redactor responsabil? Cetit!Teh*’ 8S34‘.93 TM!34.94­­ i105 1 luna lei 120 ! SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: Autorit 5ț I­­­nstituirt. Soc. Iei 3000 N8CU­LAE BELLAS __________________ ___________________________ ._ I .­­ . r -N­...................|­ .........— T -­­ I­ im­i ni ii nmi un mu ii­­ m­.iii­i.m m mr i nfrai Ii^f—■T~—hn-­­ sir im uimii mm muim Cont. Cec poștal Nr. 7796 1 an „ 1400 j I lună lei 100 UN RĂSPUNS LA CÂTEVA „NEDUMERIRI“ ALE APUSULUI Unul din scriitorii noștri, de cu­rând întors din Italia, povestește des­pre mirarea care i-a cuprins pe unii scriitori italieni când au auzit despre tirajul cărților în RPR și despre arză­­toarea sete de cultură a poporului nostru muncitor. Cunoscători doar ai vechilor realități din țara noastră, — scriitoriși la modă — au avut desigur dreptul să se mire. Tira­jele pe care le ating azi la noi căr­țile de reală valoare științifică sau li­terară, erau cunoscute doar de roma­nele în fascicole sau de diversele „colecții” submediocre, construite pe axa senzaționalului. Vrând, nevrând, actualii „nedumeriți” din Italia, vor trebui — meditând la noile noastre realități — să-și dea seama, că răs­pândirea cărții, a cărții bune, într’o societate care trăește schimbările structurale pe care le trăește țara noastră, devine o necesitate și o ca­racteristică. Construirea societății noui pe baza concepției clasei muncitoare, însu­­­mează eforturi în toate sectoarele de muncă, eforturi îndrumate în special pe linia unei atitudini conștiente, științifice față de ansamblul proble­melor sociale, politice și economice pe care clasa muncitoare le are a rezolva conform liniilor trasate de învățătura marxist-leninist-stalinistă. De aici reese limpede necesitatea, ca într-o măsură din ce în ce mai mare, oamenii muncii să se pătrundă de cu­noașterea științifică a problemelor, fie acele de ordin general, fie anive de ordin special care privesc în­deosebi sectorul lor de activitate. Desfășurarea vieții noastre cultu­rale abundă azi, de exemple conclu­dente. Și pentru a nu lua din mulți­mea p­i idel lor decât una singură, să încercăm a ne opri puțin asupra sec­torului librăriilor. La noi, în trecut — în Apus încă și astăzi — librăriile au însemnat un sector de activitate pur comercial. (Continuare In pag. 5-a, col. 6—7) 8 PAGINI 4 LES :i­ÜLK)T £ € fl Prin întrebuințarea unei metode sovietice LA MUTAREA SONDEI „VIFOR­ÂT­A" S’A REALIZAT O ECONOMIE DE 2.325.000 LEI PLOEȘTI (prin telefon).—Me­toda sovietică de mutare a turle­lor de sondă fără a fi demontate, se extinde din ce în ce mai mult. Astfel la sonda Nr- 4 „Viforâta”, sonda metalică de tip nou ,,Reși­ța” a fost transportată pe o di­stanță de 150 metri­ Prin aplicarea metodei sovie­tice s-au confecționat două tălpi de fier pentru baza sondei. Pe aceste tălpi, turla a fost transpor­tată pe o distanță de 150 metri. Un lucru foarte important este că turla sondei „Viforâta” a fost transportată, fără a fi demontată având în acelaș timp și granicul în turn. Este prima Încercare de acest gen. In industria noastră petro­l­­ieră­ Operațiunea de transportare a fost făcută de 10 oameni care au lucrat 4 zile și cu ajutorul a 3 tractoare de tip ,,Kirov”. înainte, această operație dura 35 zile cu aceeași echipă de 10 oameni. Datorită nouei metode de mutare a turlei, sonda a intrat în foraj cu 31 zile mai Înainte de termen. In același timp s’a realizat o economie de 2.325.000 lei. În această muncă s'au evidențiat ur­mătorii muncitori: Ambrozie Ion, Tos­­pineanu Dumitru, Constantin Mihai, Călinel Petru, Săndulescu Ion, Oproiu Vasile, Costache Nicolae, Badea Tom­a, Trandafir Gh., Mateescu Constantin și Nede­lcu Gh. Metoda sovietică pentru mutarea turlelor de sondă va fi aplicată pe o scară largă în industria noastră petro­liferă. J. Vălcu I­n ianuarie 1949, Nuri Said-pașa a ocupat postul de prim minis­tru și ministru al afacerilor interne ale Irakului și In țară si a deslănțuit o nouă campanie mili­­taro-polițienească Împotriva ele­mentelor democrate. A fost de­clarată o situație excepțională și arestate multe persoane- Tribu­nalele redactează sentințe de moarte împotriva patrioților, iar pe străzile orașelor detașamen­tele polițienești trag în populația pașnică. Prin astfel de metode Nuri Said încearcă să înăbușe mișcarea na­țională de eliberare. Apariția a­ de A. KAK Willi a a­ ceste­ figuri sinistre pe avant­­scena politică a Irakului însem­nează Începutul nouii etape a atacurilor imperialiste asupra a­­cestei țări. — Cine este Nuri Said ? — în­treba pe data de 10 Ianuarie zia­rul „Orian” din Beyruth- Și tot el dădea răspunsul: „El este politica Uniunii Anglo- Irakiene și Anglo-Arabe. Este politica regelui Abdul. Nuri Said — Însem­nează politica deslegării problemelor palestiniene și arabe in conformitate cu interesele engleze. Astăzi Anglia pășe­ște din nou pe primul plan al arenei arabe”. ICOO de șeici stăpânesc 2/3 din pământul Irakului După tem­inarea celui de al doilea război mondial în Irak s-a deslănțuit o largă mișcare populară pentru lichida­rea tratatului anglo-irakian din anul 1930. Tratatul dădea Angliei dreptul să­ ți­nă pe teritoriul Irakului forțe armate și-i permitea să supună țara’ controlu­lui economic politic și militar. Cele mai mari baze militare din Orientul apropiat, cele din Habanî și Șaibe și cele mai bogate regiuni petrolifere adică cele din Kirkuk Mosul, Hanekin, au devenit punctele de reazim ale colonizatorilor. Conducta petroliferă care duce din Kirkuk la Hai­fa și Tripoli scoate din țară petrolul dobândit cu prețul unei exploatări neo­menoase a muncitorilor. Imperialiștii au găsit un sprijin pu­ternic în feudalii-șeici. O mie de șeici ai Irakului sunt posesorii a douăzeci de milioane „acri’’ de pământ din supra­fața de însămânțare totală de 30 milioa­ne în timp ce masa sdrobitoare a țăra­nilor arabi felahi este complectamente lipsită de pământ. In felul acesta popu­la . de 4 milioane a Irakului s’a văzut­­ un jug dublu: cel al feudalilor lo­cali și cel al imperialiștilor străini. Ca rezultat al stăpânirii engleze care durează de 30 de ani, populația țării su­­­feră de foame, de sărăcie, de boli con­tagioase. „Populația Irakului ” scrie ziarul „Saut al-Attar” din Bagdad, — în special sărăcimea moare de foame. In orașul Kirkuk, unde sunt concentrate (Continuare în pag. 5-a col. 45-8­7) GUVERNUL DIN IRAK GUVERNUL CELOR 1000 DE ȘEICI ȘI AL TRUSTURILOR PETROLIFERE ENGLEZE IN EVENTUALITATEA UNEI AGRESIUNI POPORUL ITALIAN Va sprijini Armata Sovietică dând agresorului lecția pe care o merită — Declarațiile lui Palmiro Togliatti — roma, aS. (Rador). — TASS trans­­potriva Uniunii Sovietice, tocmai­­ pentru că Uniunea Sovietică nu este un stat capitalist, ci un stat so­cialist. Este perfect limpede că nu este vorba de ipoteza unui războiu unite . Ziarul GIORNALE DE LA SERA a publicat în ziua de­­ 6 Februarie răspun­surile lui Palmiro Togliatti, secretarul general al Partidului Comunist Italian la cele două întrebări puse de coresponden­­dentul ziarului. PRIMA ÎNTREBARE: Declarația se­cretarului general al partidului comunist francez, Maurice Thor­ez, cu privire la a­­titudinea maselor muncitoare si poporului francez in eventualitatea în care Armata Sovietică ar fi nevoită să urmărească pe agresori până la Paris, a crezat impresia că fruntașul comunist francez consideră că un conflict nu este numai probabil, dar fi apropiat ca dată. Care este părerea fruntașului comunist italian în această privință ? RĂSPUNSUL LUI TOGLIATTI: Nu există nici un fel de motiv să se creadă că Uniunea Sovietică nutrește cea mai mică intenție de a ataca vreo țară, sau că Uniu­nea Sovietică a întreprins sau in­tenționează să întreprindă acțiuni care să fie împotriva intereselor naționale ale Italiei. Dimpotrivă, tocmai Uniunea Sovietică este acela care a dat loviturile hotărî­­toare ce au dus la distrugerea fascismului. De aceia consider că este absurd să se ia în discuție ipoteza izbucnirii unui războiu în­tre Uniunea Sovietică și Italia. Dacă cineva formulează o aseme­nea ipoteză, aceasta însemnează numai că pornește de la ideea că Italia trebuie să ducă războiu­lui național, ci de o politică tipică, care țintește la deslănțuirea unui războiu de clasă și ideologic, al reacționarilor și capitaliștilor, în­dreptat împotriva progresului so­cial și împotriva oamenilor imun­­­cil și este perfect limpede ce ati­tudine trebuie să ia într’o aseme­nea eventualitate cei care sprijină progresul social și socialismul și se împotrivesc reacțiunii. A DOUA ÎNTREBARE: In eventuali­tatea izbucniră unui conflict și dacă Ar­mata Sovietică ar fi nevoită să urmărea­scă pe agresori si pe teritoriul italian, care ar fi după părerea dvs. atitudinea maselor muncitoare și poporului italian. RĂSPUNSUL LUI TO­GLIATTII Cât despre ipo­teza urmăririi agresoru­lui pe teritoriul nostru de către Armata Sovietică, într’o asemenea eventua­litate eu cred că poporul italian, care nu poate de­cât să condamne orice o­­presiune, este dator să dea Armatei Sovietice sprijinul cel mai eficace și să servească agresoru­lui lecția pe care o meri­tă. A preciza imediat și în fața întregii lumi că po­porul italian, sau cel pu­țin majoritatea covârși­toare a părții active și militante a poporului, privește tocmai în acest fel problema, însemnează fără îndoială a înlesni în­frângerea agresorilor și menițincies păcii. PALMIRO TOGLIATTI i 1 n cadrul acțiunii de pregătire a Congresului de unificare a ti­neretului muncitor, au avut loc Duminică în Capitală conferințele de unificare a organizaților de ti­neret din București și județul Ilfov. Cu acest prilej s’a citit proectul de Statut al Organizației unice revo­luționare a tineretului muncitor din R. P. R. Citnt s-a desfășurat confe­rința pe Capitală a tine­retului muncitor Conferința de Unificare pe Capitală a avut loc în aula mare a Institutului de Științe Juridico-administrative. La des­chiderea conferinței, tov. Chițu Fierea, a propus alegerea unui prezidiu în frun­te cu tov. Al. Drăghici, me­mbru în C. C. al P. M. R. și secretar al Comitetu­lui Capitalei al P. M. R. După alegerea comisiilor de candidare și validare și după ce s'au adus saluturile organiza­țiilor de masă din Capitală, a luat cu­vântul tov. Dumitrescu Petre, care a prezentat raportul Comisiei de Unifi­care. Printre altele, raportul a precizat organizarea în Capitală, a 505 ședințe plenare, la care s’au ales 1.857­ delegați, cre­area a 382 cercuri de studii, pregătirea a 6.000 agitatori pentru Ca­Ia continuarea ordinei de zi, tov. Vlad Ion a făcut o expunere asupra proectului de Statut al Organizației unice revoluționare, după care a luat cuvântul tov. Lala Pavel, secretar al CC al UTM. D-sa a arătat că sub îndrumarea Par­„Scânteia Tin­­’­­tului”. A luat apol cuvântul tov. Drăghici Alexandru, membru in G. G. al P. M. R., care în numele Comitetului Orga­nizației de București a P. M. R., a adus un tovărășesc salut conferinței de cons­tituire a organizației unice revoluțio­nare a tineretului din Capitală. In con­­tinuare, tov. Drăghici Alexandru, a fă­­­cut o scurtă analiză a condițiilor inter­ne și externe și a cauzelor care fac ne­­cesară unitatea tineretului muncitor. După o scurtă pauză, la redeschide­rea conferinței, delegații de tineri din Uzinele ,,23 August , G. P. R., Dina­mo, Vestitorul, Vulcan, Monetăria Na­țională și Filatura Română de Bum­bac, au adus numeroase daruri lucrate de tovarășii lor de muncă în cinstea titlului clasei muncitoare și pe linia tra­sată de Rezoluția ședinței plenare a C. C. al P. M. R. din Decembrie 1948, cu privire la activitatea Partidului în rân­ (Continuafe In pag. 2-a, col. 6—7) SUB CONDUCEREA P-M. TINERETUL MUNCITOR­ESTI SĂ CONTRIBUE CU ELANU­L"­SA­U LA CONSTRUIREA SOCIALISMULUI IN TARA NOASTRĂ Conferința de unificare a tineretului muncitor din Capitală Conferințele județene din țară vitală și 2830 pentru sate, mărirea­­­i 544832 a numărului de exemplare vân­dute ale revistei „Tânărul Muncitor", înființarea echipelor culturale la 4­ u­­nități de tineret, antrenarea în între­ceri individuale a 13.577 tineri munci­tori, precum și concursurile sportive la care au participat 6500 tineri din Capi­tală, etc. După raport, au avut loc discuțiile la care numeroși delegați au scos în e­vidență realizările menționate și au ară­tat unele lipsuri în activitatea Comisiei de Unificare pe Capitală. Printre propunerile făcute cu prilejul discuțiilor la raport, cităm pe aceea, a elevei Georgescu, delegata Liceului de Construcții Civile care a sugerat apari­ția zilnică a organului central de presă al tineretului și schimbarea denumirii în­­ Conferinței de Unificare PRINCIPIILE PROECTULUI DE STATUT AL ORGMnII UNICE REVOLUȚIONARE DE TINERET EXPUNEREA TOV. RAVEL SALA 'Aspecte deia ma­nifestările de Dumi­nică în cinstea Con­­ferinței de unificare a tineretului munci­tor din Capitală. SCRISOARE DESCHISĂ UNUI MUNCITOR OLANDEZ de MARTIN ANDERSEN KLEXO­ M­ar­tin 'Andersen Nexe, care peste câteva luni va împlini vârsta de optzeci de ani, este unul dintre cei mai mari scrii­tori proletari ai Occidentului. în­treaga lui viață și-a închinat-o luptei clasei muncitoare. După terminarea celui de al doilea răz­boiu mondial, întors în patria sa, Danemarca, Nexö, cu toată vârsta sa înaintată, nu și-a îngăduit o clipă de odihnă. Un elan de comu­nist militant a mers înainte la luptă pentru cauza lumii munci­toare. A scris numeroase articole despre U­niunea Sovietică — țara socialismului, unde și-a găsit re­fugiul in timpul războiului. El a arătat în nenumărate rânduri con­cetățenilor săi realizările țărilor de democrație populară, care merg pe calea socialismului sun­t­e de mirare că me­rită nai­vitate­a lui-stârnește furia rece­­­ționarilor, printre care se numără și social- democrații de dreapta. Curând după eliberarea Dane­marcei, a fost turnat un film după minunatul roman al lui Martin Andersen Nexe „Diete — fiul uma­nității­", roman care s-a bucurat de un mare succes în întreaga lu­me, în care scriitorul descrie soar­ta tragică a unei fete muncitoare în Danemarca capitalistă de la sfâr­șitul veacului al XIX-lea și înce­putul celui de al XX-lea. In Ame­rica acest film a fost interzis, dân­­du-i-se calificativul de „imoral". Iar în Danemarca unii preoți au interzis părinților să boteze copiii cu numele de „Ditte", eroina ro­manului lui Nexo. Scrisoarea lui Nexo pe care o (Costimiro îr me­ **, eol. I—S) Tovarășele noastre femei lucrează cot la cot cu noi i.m »­ «a­și ih» «In«șî 0 ca nu care cât spni iii^l i » și o­­ «*f­ii**«XBne sao«i» fat$& eto­­ Anunca - Scrisorii* muncitorilor Mu țat Ioan, Gheorghe Ion­escu ți Cornea hScolae dela „Grivița Roșie» Datorită regimului nostru­­ de democrație populară, datorită lup­tei dusă de clasa muncitoare, sub îndrumarea Partidului, noi sec­toare de muncă, inaccesibile până acum, își deschid astăzi larg por­țile pentru femei­ Conștiente de acest lucru, femeile au început, sub semnul Împlinirii și depășiri Planului de Stat să se încadreze intr’un număr din ce în ce ma mare In bătălia producției, de­monstrând odată mai mult că și ele pot contribui la făurirea socia­lismului in țara noastră. Numărul femeilor strungar,, nntuitor, numă­rul femeilor care îmbrățișează meserii nqui, crește pe zi ce tre­­ce­ Dragostea pentru noua mese­rie,­ munca îndârjită, dorința de a cunoaște, de a ajunge la acelaș ni­vel în muncă și chiar de a întrece pe tovarășii lor, au făcut ca multe rămășițe ale mentalității burghe­ze, privind femeia să înceapă a fi înlăturate, în tot mai multe între­prinderi. Femeile prin realizările lor au demonstrat în mod clar că vor și pot realiza lucruri frumoa­­se, că vor și se pot situa pe plan de egalitate cu bărbații, în orice domeniu de activitate. Acest lucru îl recunosc și tova­rășii de muncă ai femeilor, băr­bații care muncesc alături de ele. Ei oglindesc acest fapt, în scriso­rile pe care le-au trimis redacției noastre-PuWicăm mai jos trei scrisori ale­­ muncitorilor de la ..<Crîvita Ro­șie”, referitoare la tovarășele lor de muncă, îi prin­ voința de a învăța și prin conștiinciozitața la muncă, femeile ne-au câștigat încrederea“ „La începutul activității lor, tovară­­șele femei nou venite în atelierul de strungărie,' încadrate pentru prima dată în câmpul muncii,'s’au apropiat cu tea­mă de mașini. Lucrul acesta era expli­cat și de faptul că femeile au fost în­cadrate în câmpul­­ muncii fără­­ nici o pregătire profesională. De aceia se pri­veam'și noi'cu neîncredere, iar unii cu, oarecare dispreț, chiar. Dar do­rința toride, a cunoaște, de­ a învăța te­meinic meseria, dorința, de a lucra, și ele In rând cu,noi,­ ne-am stimulat să le în­drumăm, să le ajutăm să cunoască și să iubească meseria. Astfel toți tovarășii din atelier, împreună cu șeful secției, le-am ocupat de ele, le-am ajutat­­ sa învețe, le-am ajutat să se apropie de mașini fără teamă, cu încredere, încet. Încet, prin perseverența lor, prin munca neîncetată pe care au depus-o, tovară­șele noastre au ajuns nu numai să-și în­sușească cunoștințele necesare lucrului, dar au ajuns să se situeze în rând cu noi, depășind normele și provocându-ne la întreceri. . Printre cele mai bune tovarășe mun­citoare din secția noastră sunt tovarășe­le Tudorică Frusina, Trandafir Dumitru, Balău Florica și Pisică Ana, tovarășe care au fost evidențiate în urma întrece­­rior socialiste de la sfârșitul anului tre­cut. Dintre ele, unele au depășit norma și în luna ianuarie, așa cum este tova­rășa Gărăușan Florica care lucrând la calibrul antretoaze de oțel a depășit norma cu 170 la sută și tov. Balău Flo­­d­ea care pini la 18 Februarie a. c. de­ tu **.*­ S­â. ml 7—du~8i

Next